Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)

1970-11-22 / nr. 8043

t • 2 # Profundele prefaceri Înnoitoare ce au loc în patria noastră. In toa­te domeniile activității­ economice și social-culturale, se regăsesc cu aceeași intensitate și în munici­piul Timișoara, ceea ce îi conturea­ză tot mai mult personalitatea de oraș modern, de puternic economic și cultural-științific centru țării. In contextul acestor transfer­m­­mări, un loc de seamă îl ocupă și realizările obținute pe linia lărgi­rii și modernizării rețelei ____ de magazine existente și ”TM prin construirea de noi unități și complexe co­merciale care să satisfa­că cerințele de deservire ale cumpărătorilor la ni­velul exigențelor actuale. însemnate fonduri au fost utilizate, îndeosebi în ultimii doi ani, modernizarea bazei pentru ma­teriale destinate desfășu­rării comerțului cu legu­­me-fructe, în piețele agro-alimentare „Timi­­șoara-700“, „Nicolae Băl­­cescu“ și „Badea Cîrțan“, care dispun, acum, de a­­tributele necesare desfă­șurării unui comerț ci­vilizat. Aceasta și cele­lalte unități ale comer­țului socialist din muni­cipiu constituie locul unde, conform normelor comerțului nos­tru socialist, se asigură desfacerea către populație a unui volum din ce in ce mai mare de mărfuri în condiții civilizate. Preocupările de pînă acum în di­recția extinderii spațiilor d­ale vor fi continuate și comer­în anii viitori cînd, alături de construirea unor puncte comerciale amplasate în unele cartiere mai periferice, se va da în funcțiune și un mare magazin universal în imediata ve­cinătate a viitorului hotel „Conti­nental”. In contrast cu acest sector al comerțului organizat mai există, încă unele forme care n-au nimic comun cu ceea ce se numește co­merț modern, civilizat, și care impietează asupra aspectului gene­ral al municipiului, a mentalității oamenilor. O asemenea formă constituie piața de obiecte vechi.­­ Este foarte adevărat că la Timișoa­ra această valorificare a obiectelor uzate este o formă cu veche tradi­ție. In anii din urmă, însă, locul vînzătorilor cinstiți, al cetățenilor care își valorifică propriile obiec­te, a fost luat în proporție din ce în ce mai mare de oameni certați cu normele eticii noastre socialiste, cu un profil moral dubios, ahtiați după cîștiguri pe sea­ma cumpărării și vinză­­rii, la prețuri de speculă, unor produse deloc vechi sau uza­n­te, ajunse în țară pe diferite căi, mai mult sau mai puțin licite. Existența pieței de vechituri a ajuns ca, dintr-un element de tra­n­ziție să degenereze într-o zonă no­civă, care alimentează dorința a­­cestor oameni de a trăi pe seama unor preocupări nedemne de sti­ma cetățenilor cinstiți. La aceasta se mai adaugă însă și faptul, că o parte din turiștii stră­ini, în loc să folosească înlesnirile aduse de statul nostru dezvoltării turismului internațional, in scopul vizitării frumuseților pe care le o­­fera municipiul Timișoara, județul nostru, vînd diferite obiecte de uz personal atît în piața de vechituri, cît și pe unele străzi și în parcuri ceea ce, evident, înseamnă o în­călcare a prevederilor Hotăririi nr. 5, din 1969, emisă de Consiliul popular al județului Timiș. Trebuie să recunoaștem, insă, că nici preocupările Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al mu­nicipiului Timișoara, cu privire la amenajarea acestei piețe, nu au fost la nivelul tradiției și al veni­turilor ce se realizau în piața o­­biectelor de ocazie. Situată in ime­diata apropiere a Spitalului epide­mic și a uneia din principalele căi de penetrație in oraș, lipsită de dotările de strictă necesitate — sursă de apă și canal, căi de acces etc.­­~ actualul amplasament nu a­­sigură premisele necesare desfășu­rării operațiunilor de vînzare-cum­­părare in condiții optime. Aceasta insă, și pentru că, pe­­ baza criteriu­lui urgenței, fondurile de care dis­pune consiliul popular au fost o­­rientate cu prioritate, spre executa­rea lucrărilor de modernizare a piețelor agroalimentare amintite, unde se valorifică de fapt mărfuri destinate consumului zilnic al popu­lației. Analizînd implicațiile pe care le are existența pieței de vechituri, faptul că activitatea acesteia se desfășoară în condiții improprii, precum și posibilitățile materiale care nu ne permit mutarea ei pe un amplasament corespunzător a­­menajat. Comitetul executiv a­ Consiliului popular al municipiu­lui Timișoara, a decis ca, începind cu data de 25 noiembrie 1970, pia­ța de obiecte vechi să fie desfiin­țată. In acest scop au fost luate măsuri de extindere a capacităților de primire și desfacere a unităților de consignație și anticariat care stau la dispoziția populației pen­tru valorificarea obiectelor vechi, sau uzate. Vinzarea sau cumpăra­rea de obiecte de ocazie uzate sau de prisos in alte locuri decit cele arătate mai sus constituie contra­venții și, în conformitate cu preve­derile Hotărîrii nr. 5/1969, emisă de Consiliul popular al ju­­dețului Timiș se sancțio­nează cu amendă de la 200 la 500 lei și confisca­rea bunurilor care for­mează obiectul contra­venției. In conformitate cu această hotărîre vin­zarea, sau cumpărarea de obiecte de ocazie este in­terzisă pe străzile muni­cipiului. Justețea acestei preve­deri nu mai trebuie de­monstrată : o asemenea formă nu are nimic comun cu comerțul mo­dern și civilizat și, în vir­tutea acestui fapt, organe­le competente vor lua măsuri ferme pentru a împiedica efectuarea lui Vișcara, pe unele străzi din Ti­împotriva oricărei în­cercări de speculă, opinia publică, fiecare cetățean cin­stit care stimează și respec­tă ținuta de oraș civilizat municipiului Timișoara, trebuie să­­ se manifeste cu hotărîre bazînd manifestările anacronice, <g \­­ășite. Pentru a preveni abaterile ce se pot săvîrși prin necunoașterea ho­tărîrii, Consiliul popular va între­prinde o serie de acțiuni și măsuri de informare , a cetățenilor și com­batere a fenomenelor care contra­vin legii. In această acțiune de mare im­portanță civică, facem un călduros apel la populația municipiului, de a sprijini acțiunile organizate în acest scop și de a adopta o poziție fermă, conformă cu normele eticii noastre socialiste, față de cei care practică sau înlesnesc valorificarea pe alte căi decât cele legale a bu­nurilor de orice natură. DORU CRISTIAN vicepreședinte al Consiliului popu­lar al municipiului Timișoara Desființarea pieței de vechituri O decizie care își justifică elaborarea Formele de vânzare, în pas cu cerințele comerțului modern O nouă rubrică în revista „Analele de istorie“ Revista „Anale de istorie“ va deschide, începînd cu nr. 6/1970, o rubrică permanentă, intitula­tă : In ajutorul celor ce studia­ză istoria Partidului Comunist Român și a mișcării muncito­rești din România. Rubrica va cuprinde un ciclu de consulta­ții în care vor fi expuse proble­mele din tematica orientativă pentru învățămîntul de partid (1970—1971), apărută în revista „In ajutorul propagandiștilor", nr. 9—10/1970, pe următoarele teme mari : 1. De la începuturile mișcării muncitorești și pînă la crearea P.CJR. (în nr. 6/1970) ; 2. Mișcarea muncitorească in­tre anii 1921 și 1933 (în nr. 1/1971) ; 3. P.C.R. în fruntea mișcării antifasciste. 1934—1944 (în nr. 2/1971) ; 4. Desăvirșirea revoluției burghezo-democratice și trecerea la revoluția socialis­tă (în nr. 3/1971). In afară de aceasta, la finele fiecărei consultații va fi insera­tă o bibliografie cu studii și ar­ticole apărute în „Anale de Is­torie", începînd cu anul Specificăm că revista poate 1967, consultată la bibliotecile comi­si­tetelor de partid și la toate bi­bliotecile mai importante orașe și comune mai mari. din De la caz la caz, în bibliografie vom recomanda și unele lucrări sau capitole care pot fi folosi­toare unor studii mai complete, îndeosebi pentru propagandiști. In vederea procurării la timp a revistei „Anale de Istorie", reînoiți abonamentele. Abona­mentele se fac la oficiile poș­tale, prin factorii poștali și di­­fuzorii din întreprinderi, insti­tuții și de la sate. Prețul unui abonament pe un an — 36 lei. PENTRU 22 NOIEMBRIE 1970: Vremea va fi relativ călduroasă și ușor instabilă cu cerul schim­bător, temporar acoperit. Vor cădea ploi slabe locale, vîntul va sufla moderat cu unele in­tensificări locale și temporare din sud-vest și vest. Tempera­tura staționară , noaptea, mi­nimele vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar ziua maximele, între 13 și 17 grade. Dimineața, ceață locală pe văi. PENTRU NOIEMBRIE ZILELE DE 23-24 1970­­ Vremea se menține relativ călduroasă și favorabilă ploilor locale. LA MUNTE , Vremea va fi nestabilă cu cerul mai mult no­­ros. Vor cădea ploi locale, iar la altitudini mari, lapoviță și ninsoare. Ceața persistă pe văi. Vînt moderat cu intensi­ficări. Consumurile specifice (Urmare din pag. 1) fost necesară și repetarea unor o­­perații de finisaj, de spălare și re­­vopsire, care pun în evidență mun­ca superficială executată de unii lucrători. Din cele de mai sus re­zultă că la acest combinat nu s-au luat toate măsurile necesare pen­tru a se asigura o conducere com­petentă a procesului tehnologic in toate secțiile și sectoarele,că nu toți lucrătorii C.T.C. își fac­­ pe de­plin datoria. In strânsă legătură cu reducerea cheltuielilor de producție se ridică și problema reducerii deșeurilor care în prezent, la o serie de uni­tăți, reprezintă o pondere însem­nată. Astfel la Uzinele mecanice Timișoara valoarea deșeurilor în­registrate pe acest plan este de a­­proape 5 milioane lei. Una din cauzele consumurilor mari de materiale provine din fap­tul că planurile de aprovizionare nu sunt corelate în toate cazurile cu cele de producție, în sensul că adesea nu se respectă dimensiunile cerute de tehnologia de producție de către furnizorul de materii pri­me sau materiale. Fabricile de în­călțăminte, de exemplu, în loc să primească poale sau gîturi de 2-3 mm, potrivit nevoilor lor reale, trebuie să se mulțumească cu materiale avînd dimensiunile de 3-5 mm. E ușor de dedus că în ase­menea situații, din capul locului, se produc depășiri. Socotim că problema unei aprovizionări la nivelul cerințelor e necesar să preocupe în mai mare măsură or­ganele centrale. Ținînd seama de faptul că depă­șirea consumurilor specifice duce la irosirea de materiale se impune ca întreprinderile să acorde o stă­ruitoare atenție încadrării în con­sumurile specifice planificate. A­­ceasta e valabil într-o măsură mult mai mare pentru materiile prime și materialele provenite din im­port. Considerăm apoi necesar de a se îndrepta atenția în măsură mai mare in direcția folosirii în­locuitorilor, cu atît mai mult cu cit în această direcție s-au prevă­zut numai zece măsuri în acest an și nici acestea nu au fost realizate integral. Găsirea de soluții noi in vederea reducerii consumurilor specifice trebuie să facă, acum în pragul unui nou an de producție, obiectul unor temeinice analize, urmînd ca la fiecare sortiment să se stabilească măsuri concrete me­nite să ducă la scopul urmărit. Se impune, ca periodic, pe parcursul executării planurilor, colectivele de conducere din întreprinderi să a­­nalizeze situația consumurilor spe­cifice nu numai sub raportul rea­lizărilor ci și în vederea stabilirii de măsuri necesare înlăturării ne­ajunsurilor și a depistării de noi căi și metode de acționare. Schimb de vizite pionierești Nu de mult, membrii cercu­lui de artă populară al Casei pionierilor din Timișoara au fost oaspeții unității pionierești din comuna Uzdin (R.S.F. Iu­goslavia). Cu acest prilej, ei au vizitat interesante expoziții, printre care și cea a pictorițelor naive, au vizionat spectacole au împărtășit din experiența uni­tăților lor pionierești, legînd, totodată, prietenii și cunoștințe pentru ulterioare schimburi de impresii și întîlniri între școlari. Pionierii din Uzdin întorc, de două zile, vizita colegilor lor timișoreni. După bucuria reîn­­tîlnirii și un reconfortant tur al orașului, ieri, ei au participat la un spectacol de teatru, iar azi vor cunoaște Stațiunea tine­rilor naturaliști după care vor aplauda cu satisfacție, pe prie­tenii lor artiști, in cadrul fazei județene a Festivalului cultu­ral-artistic al pionierilor și șco­larilor. 9HHI Sesiunea de examene este pregătit încă de pe acum Institutului agronomic de studenții pe scene și ecrane l DUMINICA. 22 NOIEMBRIE 1 V­­ Q Opera de stat : CONTESA­­ MARITZA (10) și RIGOLETTO I (19,30) ; J o Teatrul „Matei Millo" ; » TRAVESTI (15) : J CINEMATOGRAFE ! O Modern : DE ȘAPTE ORI 1 ȘAPTE (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; O Arta : PĂSĂRILE (9, 11.15,­­­­ 14,30, 16,45, 19, 21,15) ! O Parc : AURUL (10, 14, 16, 1­­ 18, 20) ; O Studio ! JANDARMUL SE I j­INSOARA (11, 15, 17, 19, 21) | O Victoria : IUBITA LUI 1 ’ GRAMINIA (10, 14, 16, 18, 20) | O Muncitoresc — Eratelia : \­­ STRĂINII (15, 17, 19) ; O Steaua roșie — Mehala :­­ STAPIN PE SITUAȚIE (15, 17. 1 ■ 19); O Muncitoresc — Freidorf­­­ | HAT­ARI (14,30, 17, 19,30); O 1 MAI : COMISARUL X ȘI­­ BANDA „TREI CÂINI VERZI"­­ (15, 17, 19) ! | LUGOT J O 23 AUGUST : INTILNIREA ! | O VICTORia : ARGOMAN SU­­­ \­PERDIABOLICUL l­U­I­ T.L. : COMISARUL X ȘI \ PANTERELE ALBASTRE : | SÎNNICOLAUL-MARE \ O Alta ! INTILNIREA I. JIMBOLIA­­ O FLAcăRa : IN ARȘIȚA \ NOPȚII ! \ o 30 Decembrie : ADIO TE­­I­X AS­­ ! DETA \ o Parc ! dragostea lui \ SERAFIM FROLOV ! 1 o­1 Mai : CEA MAI LUNGA ’ NOAPTE: \ BUZIAS­­ O Dinamo : PASABILE ! ! FĂGEȚ­I­­! 30 Decembrie : SPLEN* I DOARE IN IARBA , LUNI, 23 NOIEMBRIE 1970 ) Opera de stat : GISELLE (15) și SINGE V1ENEZ (20) ; CINEMATOGRAFE O Modern : DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITĂ (8. 11. 14.30. 17,30, 20,30) ; O Arta : SENTINȚA (9. 11, 14.30, 16,45, 19, 21) ; O Parc : MAYERLING (10, 14. 17, 20) ; O Studio : IUBIRI TĂCUTE (11, 17, 19, 21)­­ O Melodia : ULTIMA DRA­GOSTE (9. 11, 15, 17. 19, 21) i O Victoria : ACȚIUNEA VULTURUL (10, 16. 18, 20) ; Q MUNcitoresc — Fratelia : BALTAGUL (15) șI ANGELICA ȘI SULTANUL (17, 19) ; SteAua roșIe — Mehala ; SA TRĂIM PINA LUNI (15, 17, 19) ; 01 MaI ; COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CIVNI VERZI (17, 19) i LUGOJ — 23 August : CLIPA DE LI­BERTATE . . . O VictoRia : SUBIECT PEN­TRU O SCHIȚA J­O I.T.L. ; COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE; BUZI­AȘ O DInAIPO ; PASĂRILE­­ SÎNNICOLAUL MARE O Alta ; MARELE SEMN ALBASTRU; TIMBOLIA O Flacăra ; SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO ; 0 30 Decembrie : CĂLĂTO­RIE DIN INTERES; DETA 6 Parc ; BARBAJI IN DE­PLASARE ! FĂGET 0 30 Decembrie ; ARGONJAN SUPERDIABOLICUL I In urma instructajelor și a ana­lizelor făcute de Comitetul județean de partid, a măsurilor luate, orga­nele si organizațiile de partid din întreprinderile industriale si unită­țile agricole se ocupă cu mai mul­tă insistență de îmbunătățirea și perfecționarea muncii politice, de ancorarea formelor și metodelor ei în problematica actuală majoră producției. Este un fapt constatat că, a în tot mai multe unități, interven­țiile gazetelor satirice, ca și ale gazetelor de perete se soldează cu rezultate economice superioare. Cu mai puține cazuri de întirzieri și absențe nemotivate de la lucru. Cu produse de calitate, o atitudine co­lectivă demnă față de îndeplinirea exemplară a îndatoririlor de servi­ciu și obștești. Instrumente active de lucru la in­­demîna organizațiilor de partid și a comitetelor sindicale, căutate apreciate de salariați, cu mare pu­și tere de influență în dezvoltarea conștiinței acestora, așa pot fi a­­preciate gazetele satirice de la uzi­­na „Azur", întreprinderea „Cioca­­nul’-Nădrag fabrica „1 lume", în­treprinderea poligrafică „Banatul" și altele. Avind o îndrumare com­petentă, abordind probleme esenția­le, care preocupă colectivele de muncă, gazetele respective contri­buie activ la depistarea neajunsuri­lor și evitarea acestora, la com­baterea lor, la formarea trăsătu­rilor înaintate, a g­ăjii față de avutul obștesc. In cazul uzinei „A­­zur", de exemplu, „Fabula și mora­la“ (dreapta jos) se impune pri reușita caricaturilor și epigramelor, prin operativitatea cu care înfățișea­ză aspectele negative din întreprin­dere. La rîndul ei, gazeta satirici de la uzina „Ciocanul“, atrage atenția prin modul în care militează pentru folosirea integrală a timpului de lucru, a capacității de producție a mașinilor. Merită subliniat ci ea critică fără menajamente atît pe muncitorii care se abat de la re­gulile disciplinei, cît și pe maiștrii, șefii de secții și sectoare sub ochii cărora se petrec acte de indiscipli­nă. Neglijată o bună perioadă de timp, gazeta satirică de la între­prinderea poligrafică „Banatul" își face acum simțită din plin prezen­ta in cadrul secțiilor și serviciilor, la fiecare loc de muncă. Colectivul ei de redacție dovedește multă ini­țiativă și fantezie în a da edițiilor rubrici noi, interesante, o înfățișare cit mai hazlie și usturătoare a lip­surilor. Actuala ediție, de pildă, îm­proașcă cu cerneală de tipar, intre „Contraste și atitudini” așa cum se vede și in fotografia din mijloc pe cei care trag chiulul, comit acte de indisciplină, sau­­ . se antrenează fără remușcări în cadrul competiției ••Certificate medicale fără boală". De aici, și interesul sporit al mun­citorilor tipografi fața de gazeta satirică, grija pentru a nu săvîrși acte care i-a­r situa printre „eroii criticați. Se Înțelege, eficiența gazetei ”sa­tirice, ca și a oric­ar­ui alt mijloc de agitație, crește in raport cu pros­pețimea faptelor înfățișate. Despre ce interes sau operativitate poate fi vorba în cazul gazetei satirice de la I.M-A. Gătaia care critică în „actuala“ ediție tractoriști și meca­nici care nu mai sunt de aproape un an in întreprindere. (Ion Das­călul și alții). Pentru a nu-și dez­minți faima de percutori cu efect întîrziat, comitetul de partid de aici, secretar tovarășul Anton Libh­­ius, și comitetul sindicatului, pre­ședinte Emetic Taly, au lăsat și ga­zeta de perete la tematica legată de întîmpinarea zilei de 23 August. De reținut că articolul principal, care arată importanța evenimentu­lui, este semnat de tovarășul Ion Burnuș, șeful serviciului personal, care răspunde în comitetul de Partid de munca de propagandă. Graficului întrecerii, i-a fost rezervată o soartă și mai vitregă. In acest an nici una din rubricile sale nu a fost com­pletată, săgeta nu a urcat și nu a coborit pe fondul vopsit cu atita grijă. Iată deci ca alături de gazete de perete si gazete satirice cu bogată activitate, ancorate în problemele cheie ale producției. Intîlnim și cazuri, izolate e drept, de gazete inactive, a căror existență trădează lipsa de răspundere, formalismul care mai dăinuie și împotriva cărora comite­tele de partid, organizațiile de bază nu iau atitudine. Se așteaptă ca pes­te tot, aceste importante instrumen­te de lucru să-și trăiască din plin viața, rolul pe care îl au în cadrul muncii politice de masă. Aceasta impune firește îndrumare atentă, res­ponsabilă, hotărîre în a înlătura for­malismul și neglijența­ ION UT­ARC Gazetele satirice - instrumente eficiente ale muncii politice A.1 contraste _ ^. cotidiene Pe jos cu... abonament In anumite ore — ne-am obiș­nuit să le spunem „de vîrf“ — aglomerațiile in stațiile de tram­vai devin insuportabile. Acesta este aspectul general, iar cel con­cret se referă și la stația din Gara de est. Ce se întîmplă aici, dimineața, nu e deloc greu de ghi­cit. In gara C­ F.R. sosesc mai­ multe trenuri, care aduc un mare număr de navetiști.. Călătoria lor continuă pina la locul de muncă cu tramvaiul. Dar, in unele zile, și cel cu nr. 1, și cel cu nr. 2 intirzie, cîte 10, li sau chiar 20 de minute. De foarte multe ori, chiar și posesorii de abonamente l.T-T. prefera să parcurgă pe jos distanța pină la fabrică. Nemul­țumirile sunt justificate ! Pe baza lor, Întreprinderea de transporturi Timișoara trebuie să întreprindă măsuri eficiente pe care nu­ le calificăm drept .. . facultative ! Orice, numai populară nu! Restaurantul Șag — situat pe o importantă arteră turistică, la in­trarea în Timișoara — îmbie la un popas de cîteva minute. Con­sumatorului îi stau la dispoziție ospătari, mai mult sau mai puțin amabili, gustări, băuturi și muzi­că. Tonomatul revarsă continuu melodii la modă pe care, nimic de zis, le asculți cu plăcere. Ai prefera însă și o melodie popula­ră, de prin părțile jocului, dar afli cu mirare că „avem orice, nu­mai asta nu". Justificările șefului, de unitate, Nistor Unc, nu pot înlocui doina și jocul timișean, oricît ar fi ele de . .. melodioase. Am prefera, in schimbul lor ... melodia prefe­rată ! Penurie la bufet In centrul comunei Liebling, e­­xistă un bufet al cooperativei, de consum din aceeași localitate. Cind intri, rămîi neplăcut impre­sionat de sărăcia lucie care domnește aici. Dacă mai asociezi și frigul care a găsit casă bunii pentru că „avem lemne, dar nu sînt tăiate”, imaginea despre a­­ceastă neglijență comerciala este și mai completă. In bufetul­ frigi­der, iarăși nimic. Ultima data (1 noiembrie a.c.) au fost aduse pro­duse proaspete : 420 de prăjituri, 200 bucăți cîrnați și 160 bucăți nu gat. Atît și nimic mai mult, cu toate că numeroșii consumatori preferă și altceva, în afara lichi­delor alcoolice. Invitați-i la bu­fet, dar oferiți-le, zilnic, produse proaspete pe care să le prefere și să le consume ! După faptă și răsplată Cinci bărbați in puterea vîrstei, Dumitru Mataghe, Ludovic Mate, Constantin Filip, Moise Hank, și Gheorghe Silaghi, după un chef bun s-au pornit pe scandal. Lo­cul ales a fost căminul cultural din Cărpiniș, unde au spart gea­murile și au deteriorat mobilierul. Baza obștească a intervenit, dar chefliii i-au insultat și atacat pe oamenii care vroiau să-i poto­lească și să restabilească liniștea. Dar după faptă a urmat și răs­plata­­ amenzi de 300—2.000 de lei, conform Decretului 133. Ba­nii au fost scoși din buzunarul fiecăruia și toți­ au contribuit, în plus, la repararea pagubelor.­ ­ In căutarea mamei La 17 octombrie 1970, mama lui Ștefan Bădoi (Timișoara str. Stephenson nr. 3) a plecat de aca­să și de atunci nu se mai nimic de bătrină. Organele știe de miliție nu au reușit încă să afle locul unde se află Gheorghița Bă­doi. Fiul acesteia s-a adresat zia­rului solicitind ajutorul celor ca­re, eventual, au văzut-o pe mama sa. Oferim, deci, cîteva date su­mare : Gheorghița Bădoi are 60 de ani, este de statură mică, pa­rul alb. Este îmbrăcată cu o ja­chetă neagră, un batic subțire de aceeași culoare, pantofi de anti­lopă. Cititorii care pot să ofere amănunte și informații sînt ru­gați s-o facă anunțîndu-l pe fiul bătrânei, sau organele de miliție. Rubrică redactată de și î. FAUR. I. VLAD

Next