Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-22 / nr. 8043
t • 2 # Profundele prefaceri Înnoitoare ce au loc în patria noastră. In toate domeniile activității economice și social-culturale, se regăsesc cu aceeași intensitate și în municipiul Timișoara, ceea ce îi conturează tot mai mult personalitatea de oraș modern, de puternic economic și cultural-științific centru țării. In contextul acestor transfermmări, un loc de seamă îl ocupă și realizările obținute pe linia lărgirii și modernizării rețelei ____ de magazine existente și ”TM prin construirea de noi unități și complexe comerciale care să satisfacă cerințele de deservire ale cumpărătorilor la nivelul exigențelor actuale. însemnate fonduri au fost utilizate, îndeosebi în ultimii doi ani, modernizarea bazei pentru materiale destinate desfășurării comerțului cu legume-fructe, în piețele agro-alimentare „Timișoara-700“, „Nicolae Bălcescu“ și „Badea Cîrțan“, care dispun, acum, de atributele necesare desfășurării unui comerț civilizat. Aceasta și celelalte unități ale comerțului socialist din municipiu constituie locul unde, conform normelor comerțului nostru socialist, se asigură desfacerea către populație a unui volum din ce in ce mai mare de mărfuri în condiții civilizate. Preocupările de pînă acum în direcția extinderii spațiilor dale vor fi continuate și comerîn anii viitori cînd, alături de construirea unor puncte comerciale amplasate în unele cartiere mai periferice, se va da în funcțiune și un mare magazin universal în imediata vecinătate a viitorului hotel „Continental”. In contrast cu acest sector al comerțului organizat mai există, încă unele forme care n-au nimic comun cu ceea ce se numește comerț modern, civilizat, și care impietează asupra aspectului general al municipiului, a mentalității oamenilor. O asemenea formă constituie piața de obiecte vechi. Este foarte adevărat că la Timișoara această valorificare a obiectelor uzate este o formă cu veche tradiție. In anii din urmă, însă, locul vînzătorilor cinstiți, al cetățenilor care își valorifică propriile obiecte, a fost luat în proporție din ce în ce mai mare de oameni certați cu normele eticii noastre socialiste, cu un profil moral dubios, ahtiați după cîștiguri pe seama cumpărării și vinzării, la prețuri de speculă, unor produse deloc vechi sau uzante, ajunse în țară pe diferite căi, mai mult sau mai puțin licite. Existența pieței de vechituri a ajuns ca, dintr-un element de tranziție să degenereze într-o zonă nocivă, care alimentează dorința acestor oameni de a trăi pe seama unor preocupări nedemne de stima cetățenilor cinstiți. La aceasta se mai adaugă însă și faptul, că o parte din turiștii străini, în loc să folosească înlesnirile aduse de statul nostru dezvoltării turismului internațional, in scopul vizitării frumuseților pe care le ofera municipiul Timișoara, județul nostru, vînd diferite obiecte de uz personal atît în piața de vechituri, cît și pe unele străzi și în parcuri ceea ce, evident, înseamnă o încălcare a prevederilor Hotăririi nr. 5, din 1969, emisă de Consiliul popular al județului Timiș. Trebuie să recunoaștem, insă, că nici preocupările Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Timișoara, cu privire la amenajarea acestei piețe, nu au fost la nivelul tradiției și al veniturilor ce se realizau în piața obiectelor de ocazie. Situată in imediata apropiere a Spitalului epidemic și a uneia din principalele căi de penetrație in oraș, lipsită de dotările de strictă necesitate — sursă de apă și canal, căi de acces etc.~ actualul amplasament nu asigură premisele necesare desfășurării operațiunilor de vînzare-cumpărare in condiții optime. Aceasta insă, și pentru că, pe baza criteriului urgenței, fondurile de care dispune consiliul popular au fost orientate cu prioritate, spre executarea lucrărilor de modernizare a piețelor agroalimentare amintite, unde se valorifică de fapt mărfuri destinate consumului zilnic al populației. Analizînd implicațiile pe care le are existența pieței de vechituri, faptul că activitatea acesteia se desfășoară în condiții improprii, precum și posibilitățile materiale care nu ne permit mutarea ei pe un amplasament corespunzător amenajat. Comitetul executiv a Consiliului popular al municipiului Timișoara, a decis ca, începind cu data de 25 noiembrie 1970, piața de obiecte vechi să fie desființată. In acest scop au fost luate măsuri de extindere a capacităților de primire și desfacere a unităților de consignație și anticariat care stau la dispoziția populației pentru valorificarea obiectelor vechi, sau uzate. Vinzarea sau cumpărarea de obiecte de ocazie uzate sau de prisos in alte locuri decit cele arătate mai sus constituie contravenții și, în conformitate cu prevederile Hotărîrii nr. 5/1969, emisă de Consiliul popular al județului Timiș se sancționează cu amendă de la 200 la 500 lei și confiscarea bunurilor care formează obiectul contravenției. In conformitate cu această hotărîre vinzarea, sau cumpărarea de obiecte de ocazie este interzisă pe străzile municipiului. Justețea acestei prevederi nu mai trebuie demonstrată : o asemenea formă nu are nimic comun cu comerțul modern și civilizat și, în virtutea acestui fapt, organele competente vor lua măsuri ferme pentru a împiedica efectuarea lui Vișcara, pe unele străzi din Tiîmpotriva oricărei încercări de speculă, opinia publică, fiecare cetățean cinstit care stimează și respectă ținuta de oraș civilizat municipiului Timișoara, trebuie să se manifeste cu hotărîre bazînd manifestările anacronice, <g \ășite. Pentru a preveni abaterile ce se pot săvîrși prin necunoașterea hotărîrii, Consiliul popular va întreprinde o serie de acțiuni și măsuri de informare , a cetățenilor și combatere a fenomenelor care contravin legii. In această acțiune de mare importanță civică, facem un călduros apel la populația municipiului, de a sprijini acțiunile organizate în acest scop și de a adopta o poziție fermă, conformă cu normele eticii noastre socialiste, față de cei care practică sau înlesnesc valorificarea pe alte căi decât cele legale a bunurilor de orice natură. DORU CRISTIAN vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului Timișoara Desființarea pieței de vechituri O decizie care își justifică elaborarea Formele de vânzare, în pas cu cerințele comerțului modern O nouă rubrică în revista „Analele de istorie“ Revista „Anale de istorie“ va deschide, începînd cu nr. 6/1970, o rubrică permanentă, intitulată : In ajutorul celor ce studiază istoria Partidului Comunist Român și a mișcării muncitorești din România. Rubrica va cuprinde un ciclu de consultații în care vor fi expuse problemele din tematica orientativă pentru învățămîntul de partid (1970—1971), apărută în revista „In ajutorul propagandiștilor", nr. 9—10/1970, pe următoarele teme mari : 1. De la începuturile mișcării muncitorești și pînă la crearea P.CJR. (în nr. 6/1970) ; 2. Mișcarea muncitorească intre anii 1921 și 1933 (în nr. 1/1971) ; 3. P.C.R. în fruntea mișcării antifasciste. 1934—1944 (în nr. 2/1971) ; 4. Desăvirșirea revoluției burghezo-democratice și trecerea la revoluția socialistă (în nr. 3/1971). In afară de aceasta, la finele fiecărei consultații va fi inserată o bibliografie cu studii și articole apărute în „Anale de Istorie", începînd cu anul Specificăm că revista poate 1967, consultată la bibliotecile comisitetelor de partid și la toate bibliotecile mai importante orașe și comune mai mari. din De la caz la caz, în bibliografie vom recomanda și unele lucrări sau capitole care pot fi folositoare unor studii mai complete, îndeosebi pentru propagandiști. In vederea procurării la timp a revistei „Anale de Istorie", reînoiți abonamentele. Abonamentele se fac la oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorii din întreprinderi, instituții și de la sate. Prețul unui abonament pe un an — 36 lei. PENTRU 22 NOIEMBRIE 1970: Vremea va fi relativ călduroasă și ușor instabilă cu cerul schimbător, temporar acoperit. Vor cădea ploi slabe locale, vîntul va sufla moderat cu unele intensificări locale și temporare din sud-vest și vest. Temperatura staționară , noaptea, minimele vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar ziua maximele, între 13 și 17 grade. Dimineața, ceață locală pe văi. PENTRU NOIEMBRIE ZILELE DE 23-24 1970 Vremea se menține relativ călduroasă și favorabilă ploilor locale. LA MUNTE , Vremea va fi nestabilă cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi locale, iar la altitudini mari, lapoviță și ninsoare. Ceața persistă pe văi. Vînt moderat cu intensificări. Consumurile specifice (Urmare din pag. 1) fost necesară și repetarea unor operații de finisaj, de spălare și revopsire, care pun în evidență munca superficială executată de unii lucrători. Din cele de mai sus rezultă că la acest combinat nu s-au luat toate măsurile necesare pentru a se asigura o conducere competentă a procesului tehnologic in toate secțiile și sectoarele,că nu toți lucrătorii C.T.C. își fac pe deplin datoria. In strânsă legătură cu reducerea cheltuielilor de producție se ridică și problema reducerii deșeurilor care în prezent, la o serie de unități, reprezintă o pondere însemnată. Astfel la Uzinele mecanice Timișoara valoarea deșeurilor înregistrate pe acest plan este de aproape 5 milioane lei. Una din cauzele consumurilor mari de materiale provine din faptul că planurile de aprovizionare nu sunt corelate în toate cazurile cu cele de producție, în sensul că adesea nu se respectă dimensiunile cerute de tehnologia de producție de către furnizorul de materii prime sau materiale. Fabricile de încălțăminte, de exemplu, în loc să primească poale sau gîturi de 2-3 mm, potrivit nevoilor lor reale, trebuie să se mulțumească cu materiale avînd dimensiunile de 3-5 mm. E ușor de dedus că în asemenea situații, din capul locului, se produc depășiri. Socotim că problema unei aprovizionări la nivelul cerințelor e necesar să preocupe în mai mare măsură organele centrale. Ținînd seama de faptul că depășirea consumurilor specifice duce la irosirea de materiale se impune ca întreprinderile să acorde o stăruitoare atenție încadrării în consumurile specifice planificate. Aceasta e valabil într-o măsură mult mai mare pentru materiile prime și materialele provenite din import. Considerăm apoi necesar de a se îndrepta atenția în măsură mai mare in direcția folosirii înlocuitorilor, cu atît mai mult cu cit în această direcție s-au prevăzut numai zece măsuri în acest an și nici acestea nu au fost realizate integral. Găsirea de soluții noi in vederea reducerii consumurilor specifice trebuie să facă, acum în pragul unui nou an de producție, obiectul unor temeinice analize, urmînd ca la fiecare sortiment să se stabilească măsuri concrete menite să ducă la scopul urmărit. Se impune, ca periodic, pe parcursul executării planurilor, colectivele de conducere din întreprinderi să analizeze situația consumurilor specifice nu numai sub raportul realizărilor ci și în vederea stabilirii de măsuri necesare înlăturării neajunsurilor și a depistării de noi căi și metode de acționare. Schimb de vizite pionierești Nu de mult, membrii cercului de artă populară al Casei pionierilor din Timișoara au fost oaspeții unității pionierești din comuna Uzdin (R.S.F. Iugoslavia). Cu acest prilej, ei au vizitat interesante expoziții, printre care și cea a pictorițelor naive, au vizionat spectacole au împărtășit din experiența unităților lor pionierești, legînd, totodată, prietenii și cunoștințe pentru ulterioare schimburi de impresii și întîlniri între școlari. Pionierii din Uzdin întorc, de două zile, vizita colegilor lor timișoreni. După bucuria reîntîlnirii și un reconfortant tur al orașului, ieri, ei au participat la un spectacol de teatru, iar azi vor cunoaște Stațiunea tinerilor naturaliști după care vor aplauda cu satisfacție, pe prietenii lor artiști, in cadrul fazei județene a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor. 9HHI Sesiunea de examene este pregătit încă de pe acum Institutului agronomic de studenții pe scene și ecrane l DUMINICA. 22 NOIEMBRIE 1 V Q Opera de stat : CONTESA MARITZA (10) și RIGOLETTO I (19,30) ; J o Teatrul „Matei Millo" ; » TRAVESTI (15) : J CINEMATOGRAFE ! O Modern : DE ȘAPTE ORI 1 ȘAPTE (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; O Arta : PĂSĂRILE (9, 11.15, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ! O Parc : AURUL (10, 14, 16, 1 18, 20) ; O Studio ! JANDARMUL SE I jINSOARA (11, 15, 17, 19, 21) | O Victoria : IUBITA LUI 1 ’ GRAMINIA (10, 14, 16, 18, 20) | O Muncitoresc — Eratelia : \ STRĂINII (15, 17, 19) ; O Steaua roșie — Mehala : STAPIN PE SITUAȚIE (15, 17. 1 ■ 19); O Muncitoresc — Freidorf | HATARI (14,30, 17, 19,30); O 1 MAI : COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÂINI VERZI" (15, 17, 19) ! | LUGOT J O 23 AUGUST : INTILNIREA ! | O VICTORia : ARGOMAN SU \PERDIABOLICUL lUI T.L. : COMISARUL X ȘI \ PANTERELE ALBASTRE : | SÎNNICOLAUL-MARE \ O Alta ! INTILNIREA I. JIMBOLIA O FLAcăRa : IN ARȘIȚA \ NOPȚII ! \ o 30 Decembrie : ADIO TEIX AS ! DETA \ o Parc ! dragostea lui \ SERAFIM FROLOV ! 1 o1 Mai : CEA MAI LUNGA ’ NOAPTE: \ BUZIAS O Dinamo : PASABILE ! ! FĂGEȚI! 30 Decembrie : SPLEN* I DOARE IN IARBA , LUNI, 23 NOIEMBRIE 1970 ) Opera de stat : GISELLE (15) și SINGE V1ENEZ (20) ; CINEMATOGRAFE O Modern : DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITĂ (8. 11. 14.30. 17,30, 20,30) ; O Arta : SENTINȚA (9. 11, 14.30, 16,45, 19, 21) ; O Parc : MAYERLING (10, 14. 17, 20) ; O Studio : IUBIRI TĂCUTE (11, 17, 19, 21) O Melodia : ULTIMA DRAGOSTE (9. 11, 15, 17. 19, 21) i O Victoria : ACȚIUNEA VULTURUL (10, 16. 18, 20) ; Q MUNcitoresc — Fratelia : BALTAGUL (15) șI ANGELICA ȘI SULTANUL (17, 19) ; SteAua roșIe — Mehala ; SA TRĂIM PINA LUNI (15, 17, 19) ; 01 MaI ; COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CIVNI VERZI (17, 19) i LUGOJ — 23 August : CLIPA DE LIBERTATE . . . O VictoRia : SUBIECT PENTRU O SCHIȚA JO I.T.L. ; COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE; BUZIAȘ O DInAIPO ; PASĂRILE SÎNNICOLAUL MARE O Alta ; MARELE SEMN ALBASTRU; TIMBOLIA O Flacăra ; SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO ; 0 30 Decembrie : CĂLĂTORIE DIN INTERES; DETA 6 Parc ; BARBAJI IN DEPLASARE ! FĂGET 0 30 Decembrie ; ARGONJAN SUPERDIABOLICUL I In urma instructajelor și a analizelor făcute de Comitetul județean de partid, a măsurilor luate, organele si organizațiile de partid din întreprinderile industriale si unitățile agricole se ocupă cu mai multă insistență de îmbunătățirea și perfecționarea muncii politice, de ancorarea formelor și metodelor ei în problematica actuală majoră producției. Este un fapt constatat că, a în tot mai multe unități, intervențiile gazetelor satirice, ca și ale gazetelor de perete se soldează cu rezultate economice superioare. Cu mai puține cazuri de întirzieri și absențe nemotivate de la lucru. Cu produse de calitate, o atitudine colectivă demnă față de îndeplinirea exemplară a îndatoririlor de serviciu și obștești. Instrumente active de lucru la indemîna organizațiilor de partid și a comitetelor sindicale, căutate apreciate de salariați, cu mare puși tere de influență în dezvoltarea conștiinței acestora, așa pot fi apreciate gazetele satirice de la uzina „Azur", întreprinderea „Ciocanul’-Nădrag fabrica „1 lume", întreprinderea poligrafică „Banatul" și altele. Avind o îndrumare competentă, abordind probleme esențiale, care preocupă colectivele de muncă, gazetele respective contribuie activ la depistarea neajunsurilor și evitarea acestora, la combaterea lor, la formarea trăsăturilor înaintate, a găjii față de avutul obștesc. In cazul uzinei „Azur", de exemplu, „Fabula și morala“ (dreapta jos) se impune pri reușita caricaturilor și epigramelor, prin operativitatea cu care înfățișează aspectele negative din întreprindere. La rîndul ei, gazeta satirici de la uzina „Ciocanul“, atrage atenția prin modul în care militează pentru folosirea integrală a timpului de lucru, a capacității de producție a mașinilor. Merită subliniat ci ea critică fără menajamente atît pe muncitorii care se abat de la regulile disciplinei, cît și pe maiștrii, șefii de secții și sectoare sub ochii cărora se petrec acte de indisciplină. Neglijată o bună perioadă de timp, gazeta satirică de la întreprinderea poligrafică „Banatul" își face acum simțită din plin prezenta in cadrul secțiilor și serviciilor, la fiecare loc de muncă. Colectivul ei de redacție dovedește multă inițiativă și fantezie în a da edițiilor rubrici noi, interesante, o înfățișare cit mai hazlie și usturătoare a lipsurilor. Actuala ediție, de pildă, împroașcă cu cerneală de tipar, intre „Contraste și atitudini” așa cum se vede și in fotografia din mijloc pe cei care trag chiulul, comit acte de indisciplină, sau . se antrenează fără remușcări în cadrul competiției ••Certificate medicale fără boală". De aici, și interesul sporit al muncitorilor tipografi fața de gazeta satirică, grija pentru a nu săvîrși acte care i-ar situa printre „eroii criticați. Se Înțelege, eficiența gazetei ”satirice, ca și a oricarui alt mijloc de agitație, crește in raport cu prospețimea faptelor înfățișate. Despre ce interes sau operativitate poate fi vorba în cazul gazetei satirice de la I.M-A. Gătaia care critică în „actuala“ ediție tractoriști și mecanici care nu mai sunt de aproape un an in întreprindere. (Ion Dascălul și alții). Pentru a nu-și dezminți faima de percutori cu efect întîrziat, comitetul de partid de aici, secretar tovarășul Anton Libhius, și comitetul sindicatului, președinte Emetic Taly, au lăsat și gazeta de perete la tematica legată de întîmpinarea zilei de 23 August. De reținut că articolul principal, care arată importanța evenimentului, este semnat de tovarășul Ion Burnuș, șeful serviciului personal, care răspunde în comitetul de Partid de munca de propagandă. Graficului întrecerii, i-a fost rezervată o soartă și mai vitregă. In acest an nici una din rubricile sale nu a fost completată, săgeta nu a urcat și nu a coborit pe fondul vopsit cu atita grijă. Iată deci ca alături de gazete de perete si gazete satirice cu bogată activitate, ancorate în problemele cheie ale producției. Intîlnim și cazuri, izolate e drept, de gazete inactive, a căror existență trădează lipsa de răspundere, formalismul care mai dăinuie și împotriva cărora comitetele de partid, organizațiile de bază nu iau atitudine. Se așteaptă ca peste tot, aceste importante instrumente de lucru să-și trăiască din plin viața, rolul pe care îl au în cadrul muncii politice de masă. Aceasta impune firește îndrumare atentă, responsabilă, hotărîre în a înlătura formalismul și neglijența ION UTARC Gazetele satirice - instrumente eficiente ale muncii politice A.1 contraste _ ^. cotidiene Pe jos cu... abonament In anumite ore — ne-am obișnuit să le spunem „de vîrf“ — aglomerațiile in stațiile de tramvai devin insuportabile. Acesta este aspectul general, iar cel concret se referă și la stația din Gara de est. Ce se întîmplă aici, dimineața, nu e deloc greu de ghicit. In gara C F.R. sosesc mai multe trenuri, care aduc un mare număr de navetiști.. Călătoria lor continuă pina la locul de muncă cu tramvaiul. Dar, in unele zile, și cel cu nr. 1, și cel cu nr. 2 intirzie, cîte 10, li sau chiar 20 de minute. De foarte multe ori, chiar și posesorii de abonamente l.T-T. prefera să parcurgă pe jos distanța pină la fabrică. Nemulțumirile sunt justificate ! Pe baza lor, Întreprinderea de transporturi Timișoara trebuie să întreprindă măsuri eficiente pe care nu le calificăm drept .. . facultative ! Orice, numai populară nu! Restaurantul Șag — situat pe o importantă arteră turistică, la intrarea în Timișoara — îmbie la un popas de cîteva minute. Consumatorului îi stau la dispoziție ospătari, mai mult sau mai puțin amabili, gustări, băuturi și muzică. Tonomatul revarsă continuu melodii la modă pe care, nimic de zis, le asculți cu plăcere. Ai prefera însă și o melodie populară, de prin părțile jocului, dar afli cu mirare că „avem orice, numai asta nu". Justificările șefului, de unitate, Nistor Unc, nu pot înlocui doina și jocul timișean, oricît ar fi ele de . .. melodioase. Am prefera, in schimbul lor ... melodia preferată ! Penurie la bufet In centrul comunei Liebling, există un bufet al cooperativei, de consum din aceeași localitate. Cind intri, rămîi neplăcut impresionat de sărăcia lucie care domnește aici. Dacă mai asociezi și frigul care a găsit casă bunii pentru că „avem lemne, dar nu sînt tăiate”, imaginea despre această neglijență comerciala este și mai completă. In bufetul frigider, iarăși nimic. Ultima data (1 noiembrie a.c.) au fost aduse produse proaspete : 420 de prăjituri, 200 bucăți cîrnați și 160 bucăți nu gat. Atît și nimic mai mult, cu toate că numeroșii consumatori preferă și altceva, în afara lichidelor alcoolice. Invitați-i la bufet, dar oferiți-le, zilnic, produse proaspete pe care să le prefere și să le consume ! După faptă și răsplată Cinci bărbați in puterea vîrstei, Dumitru Mataghe, Ludovic Mate, Constantin Filip, Moise Hank, și Gheorghe Silaghi, după un chef bun s-au pornit pe scandal. Locul ales a fost căminul cultural din Cărpiniș, unde au spart geamurile și au deteriorat mobilierul. Baza obștească a intervenit, dar chefliii i-au insultat și atacat pe oamenii care vroiau să-i potolească și să restabilească liniștea. Dar după faptă a urmat și răsplata amenzi de 300—2.000 de lei, conform Decretului 133. Banii au fost scoși din buzunarul fiecăruia și toți au contribuit, în plus, la repararea pagubelor. In căutarea mamei La 17 octombrie 1970, mama lui Ștefan Bădoi (Timișoara str. Stephenson nr. 3) a plecat de acasă și de atunci nu se mai nimic de bătrină. Organele știe de miliție nu au reușit încă să afle locul unde se află Gheorghița Bădoi. Fiul acesteia s-a adresat ziarului solicitind ajutorul celor care, eventual, au văzut-o pe mama sa. Oferim, deci, cîteva date sumare : Gheorghița Bădoi are 60 de ani, este de statură mică, parul alb. Este îmbrăcată cu o jachetă neagră, un batic subțire de aceeași culoare, pantofi de antilopă. Cititorii care pot să ofere amănunte și informații sînt rugați s-o facă anunțîndu-l pe fiul bătrânei, sau organele de miliție. Rubrică redactată de și î. FAUR. I. VLAD