Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)

1970-11-26 / nr. 8046

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.046 * Joi, 26 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. aL P. C. R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor in­stituții centrale, specialiști, în cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propu­nerile de îmbunătățire a­­ planului cincinal 1971-1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordi­nea de zi a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Mi­niștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri pri­vind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pen­tru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silvicul­turii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secre­tari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme cu­rente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central Partidului Comunist Român și Se­nl­siunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au anali­zat situația creată ca urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlătu­rarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, inte­lectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învin­gerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zone­le sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru reface­rea distrugerilor suferite, o contri­buție de mare preț au adus oame­nii muncii de toate categoriile, or­ganizațiile de masă, obștești, co­operatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îmbră­căminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din ve­niturile lor bănești pentru ajutora­rea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă in prezent din această contribuție, îm­preună cu subscrierile făcute pen­tru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adre­sează calde mulțumiri tuturor ce­tățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la re­cuperarea pagubelor, cauzate de inundații Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații na­ționale, a unui mare număr de ce­tățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și in bani oferite din străinătate în­sumează 1.580 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporu­lui nostru, țărilor socialiste, celor­lalte state, organizațiilor și asocia­țiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat in această pe­rioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distru­gerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acor­date familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medica­mente în valoare de circa 32 mi­lioane lei, articole de îmbrăcămin­te, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și re­cuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de co­municații și telecomunicații, a rețe­lelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost an­gajate fonduri in valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sînt acoperite din fon­durile bănești și ajutoarele mate­riale primite din țară și străină­tate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, ma­terii prime și materiale, sunt fo­losite pentru refacerea întreprinde­rilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva i­­nundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma i­­nundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Mi­niștri au stabilit să se sisteze în­casarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inunda­ții care, așa cum este cunoscut, to­talizează peste 10 miliarde lei, im­pune continuarea eforturilor pen­tru îndeplinirea și depășirea pla­nului de stat pe acest an și pregă­tirea tuturor condițiilor in vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Lăcătușul de întreținere Vasile Mermezan de la întreprinderea de industrie locală pentru materiale de construcții din Timișoara a rea­lizat un ingenios dispozitiv de manevrat prefabricate din beton. A­­tașat unei macarale de mare tonaj, dispozitivul înlocuiește munca a 5—6 oameni. Foto : E. ROBICSEK 1 POSIBILITĂȚI INEPUIZABILE PENTRU AFIRMAREA JUDEȚULUI ÎNTR-O ENTUZIASTA ÎNTRECERE PATRIOTICĂ S-au scurs zece luni din anul ultim al planului cincinal și ne pregătim să raportăm, la finele lui, tot ceea ce am înfăptuit de-a lungul celor peste 300 de zile de muncă îndîrjită. Avem, însă, în fața noastră o perioadă care incumbă pe toate planurile sporirea eforturi­lor fizice și intelectuale actuale pentru a adăuga valențe noi bilanțului pe care l-am înscris pe agenda noastră de pînă acum. Imperativul a­­cesta se impune cu acuitate și atunci cind avem în vedere înfăptuirea angajamentelor înscrise de județul Timiș în Răspunsul la Chemarea Consiliului popular al județului Constanța, către toate consiliile populare, către toți oamenii muncii din municipiile, orașele și co­munele patriei, în răstimpul care a trecut de la declanșarea acestei entuziaste întreceri patriotice, oamenii muncii din județul Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — au obți­nut, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid succese e­­dificatoare. Ele au fost analizate în sesiunea Consiliului popular ju­dețean, in dezbaterile căruia s-a subliniat, printre altele, că înfăp­tuirile de pînă acum nu oglindesc posibilitățile certe existente și mai cu seamă Cerințele dezvoltării economice și social-culturale a jude­țului Timiș. Redacția ziarului „Drapelul roșu“ a inițiat ancheta de față adresînd două întrebări unor personalități cu munci de răspun­dere : 1) Cum au fost îndeplinite, pînă acum, angajamentele asuma­te ? 2) Ce se întreprinde, în domeniul dv. de activitate, pentru în­făptuirea Hotărîrii nr. 23 elaborată de cea de-a VII-a sesiune a Con­siliului popular județean ? Astăzi înserăm răspunsurile primite din partea tovarășilor . VASILE DAJU, prim-vicepre­­ședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al județului Timiș: 1) In domeniul gospodăririi și al înfrumusețării localităților, comi­tetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale au inițiat ample acțiuni care au contribuit la ridicarea as­pectului edilitar-gospodăresc, la îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației. Rezultatele obținute pî­­nă acum în întrecerea patriotică organizată între municipii, orașe și comune se materializează prin executarea unor lucrări, prin mun­că patriotică, în valoare de 161 milioane lei — depășindu-se anga­jamentul cu 10 milioane lei. Fap­tul atestă larga participare a ma­selor la această importantă acțiu­ne patriotică , din valoarea totală peste 61 milioane lei reprezintă e­­conomiile realizate prin muncă pa­triotică la lucrările finanțate, ceea ce înseamnă contribuția cetățeni­lor la reducerea prețului de cost al obiectivelor ce se execută din investiții centralizate și necentra­lizate, fonduri bugetare, contribu­ția voluntară în bani a populației. Cetățenii au contribuit la con­struirea a 444.000 mp de străzi și trotuare, construirea a 40 km dru­muri, la repararea și întreținerea a 857 km drumuri, amenajarea și extinderea de zone verzi pe o su­prafață de 459 ha, întreținerea a 1.338 ha de parcuri, spații și zone verzi, plantarea a 370 mii arbori, arbuști și pomi etc. Rezultate bu­ne s-au obținut în municipiile Ti­mișoara și Lugoj unde s-a realizat un volum de lucrări în valoare de peste 80, respectiv 16 milioane lei, la Sînnicolaul Mare, 3.114.000 lei, la Iluziaș, 2.683.000 lei. Evidențiem, de asemenea, comunele Peciu Nou, Găvojdia, Denta, Mănăștur, Pe­riam, Recaș, Teremia Mare, Făget, Banloc, Cărpiniș, Boldur, Darova, Lovrin, Nădrag, Pietroasa, Pișchia, Variaș, Liebling, Giroc. O contri­buție importantă la obținerea aces­tor realizări au adus-o cei 100.000 de tineri care au efectuat 7.443.681 ore muncă patriotică (22 milioane lei). Numai participarea pe șantiere a tinerilor se ridică la 491.530 ore, cu lucrări în valoare de aproape 2 milioane lei. In Răspunsul județului Timiș sunt consemnate, de asemenea și alte angajamente : construirea și darea în folosință a 40 săli de cla­să, două săli de gimnastică, 12 că­mine culturale, două dispensare medicale, 12 km rețele alimentare cu apă, 70 mii mp trotuare și alte obiective social-culturale și edili­­tar-gospodarești. Pînă acum s-au dat în folosință 32 săli de clasă, 11 cămine culturale, sînt în curs de execuție unitățile sanitare, băile populare și alimentarea cu apă. La contribuția voluntară în mun­că s-a realizat 75 la sută din lucrările stabilite. In acest an se vor extinde rețelele electrice de joasă tensiune în 23 localități. S-au executat lucrări, pînă acum, în 19 localități cu o lungime de 15 km rețea. 2) Consiliul popular județean, a­­nalizînd în sesiunea sa stadiul în­deplinirii angajamentelor, a stabi­­lilit măsuri care să asigure nu numai realizarea dar și depășirea lor. In activitatea­­ de gospodărire a localităților s-au luat măsuri pentru executarea obiectivelor ca­re trebuie date în folosință în acest an, asigurînd materialele și asistența tehnică necesară. In acest sens, Comitetul executiv al Consiliului popular­­ județean în­drumă permanent comitetele exe­cutive ale consiliilor populare mu­nicipale, orășenești și comunale pe linia bunei organizări a muncii pe șantiere, atragerea locuitorilor, a comitetelor de cetățeni și comi­tetelor asociațiilor de locatari la efectuarea de munci patriotice ca­re să contribuie la terminarea o­­biectivelor stabilite. Se întreprind măsuri pentru o mai bună și temeinică organizare a întrecerii patriotice între cir­cumscripțiile electorale, continua ei permanentizare. Pentru asigu­rarea condițiilor corespunzătoare construirii obiectivelor din contri­buția voluntară bănească și cota de 0,45 la sută din clădiri pe anul viitor. Impozitul pe comitetul executiv studiază necesitatea și ur­gența lor, urmînd să fie stabilit graficul pentru întocmirea docu­mentațiilor și corelarea planului de aprovizionare cu materiale. Comitetul lui popular executiv al Consiliu­județean, comisiile permanente, comitetele executive ale consiliilor populare municipa­le, orășenești și comunale trebuie să depună în continuare eforturi susținute, să păstreze mai bine și permanent legătura cu masele mo­­bilizîndu-se la realizarea planului pe acest an, pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor. Ing. ION STAICU, director al Direcției județene de in­dustrie locală 1) Cu toate greutățile existente în privința asigurării bazei tehni­­co-materiale s-a reușit depășirea planului de producție marfă cu a­­proape 11,5 milioane lei, fiindu-se C.I.L. Timișoara eviden­­(peste 4,1 mil. lei), I.I.L. „Electrometal““ Timișoara (3,1 mil. lei), I.I.L.E.M. Lugoj (1,9 mil. lei) etc. In scopul asi­gurării materialelor de construcții necesare economiei naționale pen­tru refacerea obiectivelor care au avut de suferit de pe urma cala­mităților provocate de inundații s-au produs peste sarcinile de plan 475.000 bucăți cărămizi, 89.000 cah­­le de teracotă, peste 40.000 tone agregate de carieră și balastieră, 450 mc diverse prefabricate din beton, 746 tone mozaic și altele. Au fost livrate, peste plan, mărfuri la export in valoare de peste 3.500.000 lei valută, precum și alte 2.000.000 lei la fondul pieții. Prin aceasta, angajamentul anual pri­vind livrările suplimentare de mărfuri la export a fost realizat și depășit. Pe baza realizării mă­surilor tehnico-organizatorice pro­puse, ca urmare a depășirii planu­lui de producție, sarcina planifi­cată privind productivitatea mun­cii pe un salariat, a fost depășită cu 1.423 lei, în vederea diversificării gamei de sortimente și pentru stimularea cererii de consum, de la începutul acestui an au fost asimilate peste prevederile planului tehnic, 39 produse noi depășindu-se astfel Anchetă realizată de I. ardeleanu (Continuare în pag. a II-a)­ ­ vX>OOOOOOOOOOOOOOO<XX>OO0 Un milion de tone de otel La serviciul de producție al Centralei siderurgice din Reșița a fost înregistrată o cifră sem­nificativă ! un milion tone de oțel elaborat de la începutul a­­nului și pînă acum. Cu această cantitate, oțelarii din Reșița și cei de la Oțelul Roșu au egalat, în mai puțin de 10 luni, în­treaga producție realizată în primul an al actualului cinci­nal. Cea mai mare parte a sporului de metal obținut în 1970 a fost realizat pe seama mai bunei utilizări a capacități­lor de producție. Pe această cale, oțelarii celor două mari unități ale Centralei siderurgice Reșița elaborează în medie în prezent zilnic, pe fiecare me­tru pătrat de vatră cu o tonă de oțel mai mult decit în anul 1966. In același timp, oțelarii re­­șițeni și cei de la Oțelul Roșu au asim­ilat la nivel de produc­ție industrială peste 80 de mărci de oțel. ■ * so­o COPIII sOO înmănuebem imaginație, rea­­­­litate și basm intr-o minunată­­ și fermecătoare existență : co- O­piii. Lor le dedicăm gindurile noastre curate și simple. Pentru ^ izbînda lor de mîine, minți lu­minate și harnice dedică toate valențele energiei lor creatoare in a face din fier aur și din bu­ruieni mărgăritare. Realizarea de nou cu calități de produse multe ori superioare, necesită o cercetare științifică vastă și temeinică, ce depășește net în anumite cazuri po­sibilitățile tehnice ale in­dustriei locale Totuși Combinatul de industrie locală — Timișoara (C.I-L.T.) n-a vrut să re­nunțe la realizarea unor produse pretențioase de nivel republican și chiar internațional. Soluția gă­sită se numește colaborare. Institutul de medicină. Centrul de cercetări medi­cale, clinici, spitale de specialitate precum și In­stitutul politehnic, au fost antrenate, contribuind prin analize și determinări le­gate de specificul lor, la obținerea unui mozaic de rezultate valoroase. Aces­tea s-au prelucrat și sin­tetizat la combinat și s-au concretizat în final prin noi brevete de invenții ro­mânești. Este vorba, printre al­tele, de guma de mestecat carioprofilactică — ,,Den­­tigum", pastă pentru coa­­fajul direct al pulpei den­tare — ,,Pulfarom“ și pro­duse zaharoase dietetice. La produsul Dentigum — din care s-a livrat pe piață o primă șarjă indus­trială de peste 1.000.000 bucăți — se valorifică în mod eficace sinergismul e­xistent între ionii de fluor și lizozim. Efectele fizio­logice ale ambelor compo­nente devin astfel mult mai mari decât folosite separat. Se realizează o mărire a rezistenței emai­lului dentar și o modifi­care adecvată a florei mi­­crobiene bucale, deci efecte­­ de prevenire netă a carii­lor dentare. Astfel se ani­hilează, cel puțin parțial, acțiunea cariogenă a com­ponentelor zaharoase și în consecință copiii și ceilalți amatori pot mesteca liniș­tiți fără a­ fi periclitați să-și strice dantura. Pasta pentru coafajul direct urmează a se aplica în diverse tratamente sto­matologice ale pulpei leza­te. Prin folosirea ei se vor salva dinți cariați ca­re, pînă în prezent, cu medicația curentă, trebu­iau să fie sacrificați. Ambele produse, rod al muncii colectivului de in­ventatori, loc. col. dr. med. Pop Augustin, ing. chim Pilz Iosif, și Pur­­celd Aurel, de la C.I.L.T. dr. med Pop Marioara, de la Clinica stomatologică s-au prezentat și la Con­gresul federației interna­ționale dentare. Acesta a avut loc intre 25 septem­brie și 1 octombrie 1970 la București, cu participa­rea a peste 2.000 delegați din toate continentele. Co­municarea științifică și produsele arătate au trezit un viu interes și la spe­cialiștii străini­­profesor universitar Vestitul japo­nez dr. Morioka Toshio, generalul K. Singh din In­dia, medici-cercetători din R.F. a Germaniei și alții au făcut aprecieri pozitive la adresa acestor produse și au cerut mostre. La prima conferință na­țională a industriei ali­mentare, ce a avut loc în luna octombrie, la Galați, inginerul Pilz Iosif a pre­zentat lucrarea științifică ,,Produse zaharoase cu li­zozim legată de o altă TREI INVENȚII ROMÂNEȘTI APLI­CATE LA TIMIȘOARA CERCETARE, PRODUCȚIE invenție a colectivului său de muncă. Dulciurile res­pective vor fi îmbogățite, pe lângă valoarea lor bio­­energetică normală, cu ca­lități noi referitoare la carioprofilaxie, ameliora­rea digestiei și mărirea re­zistenței generale biolo­gice a organismului. Rezultatele descrise do­vedesc că la Combinatul de industrie locală s-a reu­șit să se organizeze operativ o colaborare tehnico-știin­țifică largă și eficace, cale necesară și recomandabilă pentru realizarea de pro­duse valoroase noi. Bine­înțeles, munca pentru însu­șirea de noi produse nu se oprește aici. Ea cuprin­de și alte domenii indus­triale : mase plastice, pro­duse alimentare, cosmetice etc. Semnalăm între altele că se cercetează un mate­rial nou pentru confecțio­narea de saboți de frînă, destinați românești ; autoturismelor se experimen­tează apoi valorificarea superioară a glutenului, făină furajeră nutritivă precum și produse cosme­tice de calitate superioară. Așadar, dorim ca activi­tatea de creație să se îm­bogățească neîncetat, să-și aducă roade mai bune în cincinalul viitor. BENEDICT ROCI­ inginer șef adjunct — C.I.L. Timișoara cuvinte potrivite Puține din multele sentimente­­ omenești cunosc o mai largă și , durabilă întindere cu dragostea ] pentru copii; așa după cum pu­­­­ține din disperările noastre ca­­­­pătă o mai mare consistență ca­­ atunci cind viața ne oferă as­­­­pecte ale unor situații prin care trec copiii. Și grele , prin , clte mii de drame ce nu se vor ] ști nicicind, au trecut copiii, au­­ trecut părinții— Cind azurul destramă dimi­ ] neți strălucind de soare, nimic­u 1 din viața din jur parcă nu are , mai multă claritate, curățenie­­ , și armonie ca zimbetul deschis­­ și sincer al copiilor. [ Ne plecăm asupra gingășiei ] lor și-i acoperim cu grijă ocro­­­­titoare și totală. Și-n gindul­­ nostru ei apar, cind ca o po­­­­veste mică și neînțeleasă, cind , ca un simbol al triumfului vie­­­­ții. Cind rațiunea îmi spune că­­ marii creatori își asigură ne­­­­murirea prin operele lor, sufle­­­­tul mă-ndearmă să caut nemu­­­­rirea in copii. ' ALECU ALEXANDRU '

Next