Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-26 / nr. 8046
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.046 * Joi, 26 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. aL P. C. R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști, în cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971-1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central Partidului Comunist Român și Senlsiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă in prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor, cauzate de inundații Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și in bani oferite din străinătate însumează 1.580 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru, țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat in această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri in valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sînt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor in vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Lăcătușul de întreținere Vasile Mermezan de la întreprinderea de industrie locală pentru materiale de construcții din Timișoara a realizat un ingenios dispozitiv de manevrat prefabricate din beton. Atașat unei macarale de mare tonaj, dispozitivul înlocuiește munca a 5—6 oameni. Foto : E. ROBICSEK 1 POSIBILITĂȚI INEPUIZABILE PENTRU AFIRMAREA JUDEȚULUI ÎNTR-O ENTUZIASTA ÎNTRECERE PATRIOTICĂ S-au scurs zece luni din anul ultim al planului cincinal și ne pregătim să raportăm, la finele lui, tot ceea ce am înfăptuit de-a lungul celor peste 300 de zile de muncă îndîrjită. Avem, însă, în fața noastră o perioadă care incumbă pe toate planurile sporirea eforturilor fizice și intelectuale actuale pentru a adăuga valențe noi bilanțului pe care l-am înscris pe agenda noastră de pînă acum. Imperativul acesta se impune cu acuitate și atunci cind avem în vedere înfăptuirea angajamentelor înscrise de județul Timiș în Răspunsul la Chemarea Consiliului popular al județului Constanța, către toate consiliile populare, către toți oamenii muncii din municipiile, orașele și comunele patriei, în răstimpul care a trecut de la declanșarea acestei entuziaste întreceri patriotice, oamenii muncii din județul Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — au obținut, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid succese edificatoare. Ele au fost analizate în sesiunea Consiliului popular județean, in dezbaterile căruia s-a subliniat, printre altele, că înfăptuirile de pînă acum nu oglindesc posibilitățile certe existente și mai cu seamă Cerințele dezvoltării economice și social-culturale a județului Timiș. Redacția ziarului „Drapelul roșu“ a inițiat ancheta de față adresînd două întrebări unor personalități cu munci de răspundere : 1) Cum au fost îndeplinite, pînă acum, angajamentele asumate ? 2) Ce se întreprinde, în domeniul dv. de activitate, pentru înfăptuirea Hotărîrii nr. 23 elaborată de cea de-a VII-a sesiune a Consiliului popular județean ? Astăzi înserăm răspunsurile primite din partea tovarășilor . VASILE DAJU, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Timiș: 1) In domeniul gospodăririi și al înfrumusețării localităților, comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale au inițiat ample acțiuni care au contribuit la ridicarea aspectului edilitar-gospodăresc, la îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației. Rezultatele obținute pînă acum în întrecerea patriotică organizată între municipii, orașe și comune se materializează prin executarea unor lucrări, prin muncă patriotică, în valoare de 161 milioane lei — depășindu-se angajamentul cu 10 milioane lei. Faptul atestă larga participare a maselor la această importantă acțiune patriotică , din valoarea totală peste 61 milioane lei reprezintă economiile realizate prin muncă patriotică la lucrările finanțate, ceea ce înseamnă contribuția cetățenilor la reducerea prețului de cost al obiectivelor ce se execută din investiții centralizate și necentralizate, fonduri bugetare, contribuția voluntară în bani a populației. Cetățenii au contribuit la construirea a 444.000 mp de străzi și trotuare, construirea a 40 km drumuri, la repararea și întreținerea a 857 km drumuri, amenajarea și extinderea de zone verzi pe o suprafață de 459 ha, întreținerea a 1.338 ha de parcuri, spații și zone verzi, plantarea a 370 mii arbori, arbuști și pomi etc. Rezultate bune s-au obținut în municipiile Timișoara și Lugoj unde s-a realizat un volum de lucrări în valoare de peste 80, respectiv 16 milioane lei, la Sînnicolaul Mare, 3.114.000 lei, la Iluziaș, 2.683.000 lei. Evidențiem, de asemenea, comunele Peciu Nou, Găvojdia, Denta, Mănăștur, Periam, Recaș, Teremia Mare, Făget, Banloc, Cărpiniș, Boldur, Darova, Lovrin, Nădrag, Pietroasa, Pișchia, Variaș, Liebling, Giroc. O contribuție importantă la obținerea acestor realizări au adus-o cei 100.000 de tineri care au efectuat 7.443.681 ore muncă patriotică (22 milioane lei). Numai participarea pe șantiere a tinerilor se ridică la 491.530 ore, cu lucrări în valoare de aproape 2 milioane lei. In Răspunsul județului Timiș sunt consemnate, de asemenea și alte angajamente : construirea și darea în folosință a 40 săli de clasă, două săli de gimnastică, 12 cămine culturale, două dispensare medicale, 12 km rețele alimentare cu apă, 70 mii mp trotuare și alte obiective social-culturale și edilitar-gospodarești. Pînă acum s-au dat în folosință 32 săli de clasă, 11 cămine culturale, sînt în curs de execuție unitățile sanitare, băile populare și alimentarea cu apă. La contribuția voluntară în muncă s-a realizat 75 la sută din lucrările stabilite. In acest an se vor extinde rețelele electrice de joasă tensiune în 23 localități. S-au executat lucrări, pînă acum, în 19 localități cu o lungime de 15 km rețea. 2) Consiliul popular județean, analizînd în sesiunea sa stadiul îndeplinirii angajamentelor, a stabililit măsuri care să asigure nu numai realizarea dar și depășirea lor. In activitatea de gospodărire a localităților s-au luat măsuri pentru executarea obiectivelor care trebuie date în folosință în acest an, asigurînd materialele și asistența tehnică necesară. In acest sens, Comitetul executiv al Consiliului popular județean îndrumă permanent comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale pe linia bunei organizări a muncii pe șantiere, atragerea locuitorilor, a comitetelor de cetățeni și comitetelor asociațiilor de locatari la efectuarea de munci patriotice care să contribuie la terminarea obiectivelor stabilite. Se întreprind măsuri pentru o mai bună și temeinică organizare a întrecerii patriotice între circumscripțiile electorale, continua ei permanentizare. Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare construirii obiectivelor din contribuția voluntară bănească și cota de 0,45 la sută din clădiri pe anul viitor. Impozitul pe comitetul executiv studiază necesitatea și urgența lor, urmînd să fie stabilit graficul pentru întocmirea documentațiilor și corelarea planului de aprovizionare cu materiale. Comitetul lui popular executiv al Consiliujudețean, comisiile permanente, comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale trebuie să depună în continuare eforturi susținute, să păstreze mai bine și permanent legătura cu masele mobilizîndu-se la realizarea planului pe acest an, pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor. Ing. ION STAICU, director al Direcției județene de industrie locală 1) Cu toate greutățile existente în privința asigurării bazei tehnico-materiale s-a reușit depășirea planului de producție marfă cu aproape 11,5 milioane lei, fiindu-se C.I.L. Timișoara eviden(peste 4,1 mil. lei), I.I.L. „Electrometal““ Timișoara (3,1 mil. lei), I.I.L.E.M. Lugoj (1,9 mil. lei) etc. In scopul asigurării materialelor de construcții necesare economiei naționale pentru refacerea obiectivelor care au avut de suferit de pe urma calamităților provocate de inundații s-au produs peste sarcinile de plan 475.000 bucăți cărămizi, 89.000 cahle de teracotă, peste 40.000 tone agregate de carieră și balastieră, 450 mc diverse prefabricate din beton, 746 tone mozaic și altele. Au fost livrate, peste plan, mărfuri la export in valoare de peste 3.500.000 lei valută, precum și alte 2.000.000 lei la fondul pieții. Prin aceasta, angajamentul anual privind livrările suplimentare de mărfuri la export a fost realizat și depășit. Pe baza realizării măsurilor tehnico-organizatorice propuse, ca urmare a depășirii planului de producție, sarcina planificată privind productivitatea muncii pe un salariat, a fost depășită cu 1.423 lei, în vederea diversificării gamei de sortimente și pentru stimularea cererii de consum, de la începutul acestui an au fost asimilate peste prevederile planului tehnic, 39 produse noi depășindu-se astfel Anchetă realizată de I. ardeleanu (Continuare în pag. a II-a) vX>OOOOOOOOOOOOOOO<XX>OO0 Un milion de tone de otel La serviciul de producție al Centralei siderurgice din Reșița a fost înregistrată o cifră semnificativă ! un milion tone de oțel elaborat de la începutul anului și pînă acum. Cu această cantitate, oțelarii din Reșița și cei de la Oțelul Roșu au egalat, în mai puțin de 10 luni, întreaga producție realizată în primul an al actualului cincinal. Cea mai mare parte a sporului de metal obținut în 1970 a fost realizat pe seama mai bunei utilizări a capacităților de producție. Pe această cale, oțelarii celor două mari unități ale Centralei siderurgice Reșița elaborează în medie în prezent zilnic, pe fiecare metru pătrat de vatră cu o tonă de oțel mai mult decit în anul 1966. In același timp, oțelarii reșițeni și cei de la Oțelul Roșu au asimilat la nivel de producție industrială peste 80 de mărci de oțel. ■ * soo COPIII sOO înmănuebem imaginație, realitate și basm intr-o minunată și fermecătoare existență : co- Opiii. Lor le dedicăm gindurile noastre curate și simple. Pentru ^ izbînda lor de mîine, minți luminate și harnice dedică toate valențele energiei lor creatoare in a face din fier aur și din buruieni mărgăritare. Realizarea de nou cu calități de produse multe ori superioare, necesită o cercetare științifică vastă și temeinică, ce depășește net în anumite cazuri posibilitățile tehnice ale industriei locale Totuși Combinatul de industrie locală — Timișoara (C.I-L.T.) n-a vrut să renunțe la realizarea unor produse pretențioase de nivel republican și chiar internațional. Soluția găsită se numește colaborare. Institutul de medicină. Centrul de cercetări medicale, clinici, spitale de specialitate precum și Institutul politehnic, au fost antrenate, contribuind prin analize și determinări legate de specificul lor, la obținerea unui mozaic de rezultate valoroase. Acestea s-au prelucrat și sintetizat la combinat și s-au concretizat în final prin noi brevete de invenții românești. Este vorba, printre altele, de guma de mestecat carioprofilactică — ,,Dentigum", pastă pentru coafajul direct al pulpei dentare — ,,Pulfarom“ și produse zaharoase dietetice. La produsul Dentigum — din care s-a livrat pe piață o primă șarjă industrială de peste 1.000.000 bucăți — se valorifică în mod eficace sinergismul existent între ionii de fluor și lizozim. Efectele fiziologice ale ambelor componente devin astfel mult mai mari decât folosite separat. Se realizează o mărire a rezistenței emailului dentar și o modificare adecvată a florei microbiene bucale, deci efecte de prevenire netă a cariilor dentare. Astfel se anihilează, cel puțin parțial, acțiunea cariogenă a componentelor zaharoase și în consecință copiii și ceilalți amatori pot mesteca liniștiți fără a fi periclitați să-și strice dantura. Pasta pentru coafajul direct urmează a se aplica în diverse tratamente stomatologice ale pulpei lezate. Prin folosirea ei se vor salva dinți cariați care, pînă în prezent, cu medicația curentă, trebuiau să fie sacrificați. Ambele produse, rod al muncii colectivului de inventatori, loc. col. dr. med. Pop Augustin, ing. chim Pilz Iosif, și Purceld Aurel, de la C.I.L.T. dr. med Pop Marioara, de la Clinica stomatologică s-au prezentat și la Congresul federației internaționale dentare. Acesta a avut loc intre 25 septembrie și 1 octombrie 1970 la București, cu participarea a peste 2.000 delegați din toate continentele. Comunicarea științifică și produsele arătate au trezit un viu interes și la specialiștii străiniprofesor universitar Vestitul japonez dr. Morioka Toshio, generalul K. Singh din India, medici-cercetători din R.F. a Germaniei și alții au făcut aprecieri pozitive la adresa acestor produse și au cerut mostre. La prima conferință națională a industriei alimentare, ce a avut loc în luna octombrie, la Galați, inginerul Pilz Iosif a prezentat lucrarea științifică ,,Produse zaharoase cu lizozim legată de o altă TREI INVENȚII ROMÂNEȘTI APLICATE LA TIMIȘOARA CERCETARE, PRODUCȚIE invenție a colectivului său de muncă. Dulciurile respective vor fi îmbogățite, pe lângă valoarea lor bioenergetică normală, cu calități noi referitoare la carioprofilaxie, ameliorarea digestiei și mărirea rezistenței generale biologice a organismului. Rezultatele descrise dovedesc că la Combinatul de industrie locală s-a reușit să se organizeze operativ o colaborare tehnico-științifică largă și eficace, cale necesară și recomandabilă pentru realizarea de produse valoroase noi. Bineînțeles, munca pentru însușirea de noi produse nu se oprește aici. Ea cuprinde și alte domenii industriale : mase plastice, produse alimentare, cosmetice etc. Semnalăm între altele că se cercetează un material nou pentru confecționarea de saboți de frînă, destinați românești ; autoturismelor se experimentează apoi valorificarea superioară a glutenului, făină furajeră nutritivă precum și produse cosmetice de calitate superioară. Așadar, dorim ca activitatea de creație să se îmbogățească neîncetat, să-și aducă roade mai bune în cincinalul viitor. BENEDICT ROCI inginer șef adjunct — C.I.L. Timișoara cuvinte potrivite Puține din multele sentimente omenești cunosc o mai largă și , durabilă întindere cu dragostea ] pentru copii; așa după cum puține din disperările noastre capătă o mai mare consistență ca atunci cind viața ne oferă aspecte ale unor situații prin care trec copiii. Și grele , prin , clte mii de drame ce nu se vor ] ști nicicind, au trecut copiii, au trecut părinții— Cind azurul destramă dimi ] neți strălucind de soare, nimicu 1 din viața din jur parcă nu are , mai multă claritate, curățenie , și armonie ca zimbetul deschis și sincer al copiilor. [ Ne plecăm asupra gingășiei ] lor și-i acoperim cu grijă ocrotitoare și totală. Și-n gindul nostru ei apar, cind ca o poveste mică și neînțeleasă, cind , ca un simbol al triumfului vieții. Cind rațiunea îmi spune că marii creatori își asigură nemurirea prin operele lor, sufletul mă-ndearmă să caut nemurirea in copii. ' ALECU ALEXANDRU '