Drapelul Roşu, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 8050-8076)

1970-12-01 / nr. 8050

O N­oiembrie a fost o lună sprințată în acest an. Ploi iuți care se nă­pusteau peste noi, du­pă care răsăreau zile cu soare care ne băteau vesel în ferești. Cîmpia, la toate aceste schimbări ale anotimpului, ar­ C­teaptă potolită și fie despovărată de roadele ei. Cioturi de tulei sau brazde abia întoarse de fie­rul plugurilor umani mireasma , dulce de pămînt umed. Peste­­ cîmpuri, o febrilitate umană, în­sc aceste ultime zile de toamnă fru­­­­moasă. X Oamenii par, în această lumi­­­­nă de noiembrie, care anunță O frigul ce vine, și ei, mai apropiați , o parcă de pămînt, ca și cum ar­e­i voi și rețină zilele splendide la­­­­ pieptul lor. Există aici o muncă, , există aici o dorință de a cere [ ] cîmpului să-ți predea avuția. , , există aici un sentiment de fra­­­ ■­ternitate reciprocă, într-o zi cu ] Contemporan» intr-o fermă in cimpie... Ion Arieșanu soare am străbătut cîmpia. Lumi­­na părea ea însăți galbenă de­­ atîta toamnă din jur. Și, totuși,­­ natura în afara omului pare uni­­c £ formă ți fără sens. Colind locuri­­­e neumblate încă ți, din toate, in­­­­teresant mi se pare întotdeauna , să cunosc un om. O Să lucrezi de 13 ani la o unică < O fermă este o performanță. Dr. ve­ 1 X­terinar Cornel Olaru a înregistrat X 0 această performanță fiindcă și-a ^ O legat cei mai frumoși ți dăruiți 0 X ani ai vieții de Ferma zootehni­­c 0 că nr. 1 a LAS- Carani. Tinere­ ^ O țca și-a trăit-o din plin, luat de X X farmecul adolescent, sub puterea X X unei inegalabile pasiuni pentru ■ 0 fermecătoarele animale nervoase [ O care sunt caii. Adevărate caval­ • 9 cade. Cai pentru care făcea o­­ O dragoste ca pentru un om. Apoi < 9 anii de studii, la medicina vete­­­­­­rinară din București, de unde mai ' . jLriisting ,figura pedagogului și spe­­­­­­cialistului anatomist Vasile Ghe­­­ O­ție, de a cărui fermitate și tărie 9 de caracter tînărul student ră­ ' X mine pătruns și fericit. 9 începutul ? Tînărul specialist X era introdus în probleme încetul cu ' a încetul. Poate că absolvenții de­­ v azi intră în miezul lucrurilor ■ a prea brusc. Există o foame de X cadre tinere și ele vin uneori 0 fără unele preparative prea inde­ O lungate, izbindu-se adeseori de 0 greutăți neprevăzute care, pe cei O mai slabi, îi dezarmează rapid. X Tînărul Olaru a avut șansa­­ să lucreze pe lingă oameni cu ex­­­­periență și poate că a fost scutit­ă de unele eșecuri firești. în viața­­ fiecărui veterinar intră însă fi­e cazurile. Ele se cer rezolvate cu­­ promptitudine și vigoare. Era un cal adus , în fața lui. Calul se trintea de pămînt, se ridica, luat de forța bolii, colici. O injecție, făcută în grabă, în tensiunea mo­mentului, în loc să fie subcutana­­tată, a fost intravenoasă. Curgea saliva calului ca un rîu. „Plim­­bă-l !“ i-a spus omului: O altă X (Continuare în pag. a 11-a) O ?S<XXXX>OOOOOOO< PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XVII nr. 8.050 Marți, 1 decembrie 1970 4 pagini, 30 bani Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii Amplu program de acțiuni concrete pentru progresul susținut al agriculturii Lucrătorii de pe ogoarele județului nostru au primit cu satisfacție și viu interes expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbu­nătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. Pentru o mai bună cunoaștere a măsurilor cuprinse în acest amplu program de dezvoltare, organizațiile de partid și conducerile unităților agricole au organizat în toate comunele afișarea expunerii în locuri vizibile, citirea și dezbaterea documentului cu masa largă a țăranilor coopera­tori, mecanizatorii și jucătorii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii și din I.A.S. La Herneacova, de exemplu, comitetul comunal de partid a ini­țiat duminică o dezbatere la care au participat președinți și repre­zentanți din toate cooperativele agricole de pe raza comunei Recaș. Asemenea acțiuni au fost organizate și în alte localități din județ. De asemenea, adunările și conferințele de partid care au avut loc in zilele acestea au trimis telegrame Comitetului Central al P.C.R. prin care comuniștii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru tra­ducerea în viață a măsurilor stabilite de conducerea partidului în vederea dezvoltării continue a agriculturii noastre socialiste. Cu ocazia prelucrării expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu în brigăzile și fermele cooperativelor agricole, fermele întreprinderilor agricole de stat, secțiile de mecanizare din I.M.A. și în alte adunări de la sate, țărănimea cooperatistă, specialiștii, mecanizatorii, toți cei ce muncesc în agricultură și-au manifestat hotărîrea să participe activ, cu toate forțele, la înfăptuirea măsurilor preconizate de partid, mă­suri care marchează un moment deosebit, un program de largă per­spectivă pentru viața satelor, dezvoltarea lor multilaterală, economică, socială și culturală, creșterea nivelului de trai al țărănimii, înfăptui­rea complexului de măsuri stabilite de conducerea partidului va asi­gura îndeplinirea in bune condiții a obiectivelor stabilite de Congre­sul al X-lea al P.C.R. pentru dezvoltarea agriculturii. LA BAZA ÎNTĂRIRII COOPERATIVEI - PRINCIPIUL HĂRNICIEI! Alături de toți lucrătorii ogoa­relor, am încercat și eu un senti­ment de deplină satisfacție față de măsurile prevăzute ln expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R., din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organiză­rii, planificării și conducerii agri­culturii. Sunt ferm convins de fap­tul că aplicarea întocmai a acestui important program va determina o dezvoltare puternică a produc­ției agricole, și, pe această bază, o creștere simțitoare a veniturilor ță­rănimii. Cooperativa din Teremia Mare, in care-mi desfășor activitatea, a reușit să obțină în cele două dece­nii de existență, prin conjugarea hărniciei oamenilor, cu sprijinul nemijlocit al statului, rezultate tot mai bune în întărirea puterii ei economice. Averea obștească a ajuns la aproape 17 mili­oan­e lei. Am făcut pași serioși înainte pe­ calea unei mai bune organizări a muncii, a profilării și specializării producției. Anul trecut, de exem­plu, am obținut aproape 11.000 kg de struguri la hectar, ocupînd lo­cul I pe județ în ramura viticolă. Adîncind specializarea la vița de vie, anul acesta s-au mai plantat încă 32 de hectare cu diferite so­iuri locale. Alături de viticultură, am pus baze solide și sectorului de creștere a animalelor. Cu toate condițiile naturale vitrege din acest an, am reușit să realizăm pină la începutul lunii noiembrie 2­027 hl lapte-marfă din cei 2100 hi planificați pe întregul an. La porci grași vom vinde statului 1.350 de capete, a 100 kg fiecare, față de 1.300 cit prevede angaja­mentul contractual; la carnea de tineret bovin am livrat 51 de tone față de 47 contractate, iar la bo­vinele adulte ne-am îndeplinit sarcina contractuală. Urmare a ing. GHEORGHE ASAFTEF, șeful fermei zootehnice de la Cooperativa agricolă de producție Teremia-Mare. (Continuare în pag. a II-a) Mecanizatorii, inginerii și tehni­cienii întreprinderii noastre au pri­mit cu viu interes expunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 13 noiembrie 1970, cu privire la îmbu­nătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. După cum se cunoaște, întreprin­derile de mecanizare­ a agriculturii au avut o contribuție importantă la introducerea progresului tehnic în cooperativele agricole, acordîndu-le un sprijin substanțial în obținerea de producții sporite. S-a dovedit însă că actualul sistem de organizare a aces­tor întreprinderi nu le leagă în su­ficientă măsură de cooperativele I­ION DOBRESCU inginer șef la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Biled. (Continuare în pag. a 11-a) Arăturile de toamnă continuă cu intensitate pe cîmpurile u­­nităților agricole socialiste din județ. CONDIȚII PENTRU REALIZAREA MECANIZĂRII TOTALE A MUNCILOR AGRICOLE întreaga noastră activi­tate viitoare pe anul cul­­tural-educativ, precizează încă de la început inter­locutorul nostru, în ca­drul convorbirii cu redac­torul nostru Simion Di­ma va sta sub semnul în­tâmpinării marelui eveni­ment pe care poporul nos­tru îl sărbătorește în mai 1971, semicentenarul Partidului Comunist Ro­mân Ne vom strădui ca, în perioada următoare, că­minul cultural din Denta să participe la toate mani­festările cultural-artistice ce vor fi dedicate acestui eveniment. Astfel, formațiile noastre artistice se vor pregăti in­tens în vederea competi­țiilor tradiționale, cum sunt concursul pe țară al artiș­tilor amatori, la care vom alinia un taraf de muzică populară românească și o echipă de dansuri populare. Brigada artistică de agita­ție va participa, de aseme­nea, la o întrecere cu un program special, al cărui text este gata. Cu­ despre formația de teatru, aceasta va prezenta o piesă, Aș­teptarea, inspirată din lupta partidului-O atenție aparte acor­dăm caracterului atractiv al manifestărilor pe care le organizăm. Acesta este un prim element care asi­gură eficiența manifestări­lor noastre. Cred că în fe­lul acesta pot răspunde și eu la discuția despre per­sonalitatea activistului cul­tural ce se poartă în ziar. Și, pentru a da amănunte, doresc să mă refer la mo­dul cum vom folosi cen­trul de radioamplificare, achiziționat recent din fonduri extrabugetare. In primul rînd, aparatul ne este de mare folos în pre­zentarea, pentru un public mai larg, a programelor ar­tistice și radiofonice. Dar, cu o asemenea aparatură, năzuim la mai mult. Vrem să redactăm și să transmi­tem prin această stație o emisiune locală cu caracter­­ săptămînal, dedicată infor­mării politice a oamenilor muncii. Prin acestei emisiuni, intermediul cetățenii din comună vor putea afla principalele evenimente din țară și de peste hotare, înainte de începerea pro­gramului cinematografic cît și cu alte prilejuri. Ne gindim, de asemenea, ca cuvintărilor rostite cu dife­rite prilejuri de tovarășul Nicolae Ceaușescu și de alți conducători de partid și de stat să le acordăm e­­misuni speciale. Am și al­cătuit redacția „Săptămî­­nii din care fac parte profesoarele Rodica Mi­­hart, Pompilia Rădoi, me­dicul veterinar Damaschin Cărăbaș și învățătorul Dragomir Mitici. (De alt­fel, și alți intelectuali ai comunei, cum sînt înv. Radosava și Mircea Giul­­vezan, Ileana Nicoliță, Gh. Căpățînă ne sprijină în instruirea formațiilor și in organizare- Contăm pe un activ alăcătuit din cca. 25 de intelectuali). Am vorbit de caracterul atractiv pe care trebuie și ne vom strădui să-l aibă aceste manifestări. Preocu­parea se referă și la munca bibliotecii. De curînd, la biblioteca ce funcționează pe lingă căminul nostru a fost încadrată o tînără și harnică bibliotecară, Dra­ghina Raicov. Împreună, vom organiza semicentenarului în cinstea partidu­lui seri de poezie patrioti­că, medalioane literare. Ne gîndim ca, în lunile de iar­nă, să susținem un ciclu de manifestări dedicat cărților literare care evocă lupta partidului atît în ilegali­tate cît și în anii construc­ției socialiste. Planul nu este încă definitivat, dar vom avea în vedere roma­ne cum sînt Moromeții (vol. I și II) și Desfășura­rea de Marin Preda, Șo­seaua nordului și Facerea lumii de Eugen Barbu, Se­tea de Titus Popovici, Francisca de N. Bre­­ban, întîlnirea de Con­stantin Chiriță Cadrele didactice și altele, și alți intelectuali vor sprijini munca bibliotecarei. Așa cum ne-a arătat ex­­perința de pînă acum, au un succes și o eficiență sporită acele manifestări care sînt atent diferențiate în funcție de auditoriu. Astfel, cu sprijinul Comi­tetului județean pentru cul­tură și arta, am reușit să organizăm seri distractiv­­educative pentru intelec­(Continuare în pag. a II-a) CE PREGĂTIT! IARNA LA CĂMINUL CULTURAL? Ne răspunde Victor Ivancea, directorul căminului cultural din Denta Pentru elevii anului III de la Liceul „Coriolan Brediceanu“ din Lu­goj, laboratorul de fizică constituie un sprijin prețios în asimilarea cunoștințelor teoretice predate la orele de curs. ÎN FOTOGRAFIE : instantaneu din laborator. RĂSPUNDERI NOI ÎN RELAȚIILE CU CLIENȚII EXTERNI Prin structura sa eterogenă, Com­binatul textil nr. 1 Timișoara este în măsură să fabrice o gamă va­riată de mărfuri, în cea mai mare parte bunuri de larg consum desti­nate fondului pieții. Calitatea și originalitatea tricotajelor pentru copii, produse de fabrica „1 Iunie“, receptivitatea fabricii de confecții „Be­a“ la fluctuația modei, diver­sitatea articolelor produse la Fa­brica de ciorapi, precum și finețea și bogata paletă coloristică a țesă­turilor fabricate la „Bumbacul“, „Arta textilă“ și U.T.T. sunt doar citeva trăsături care fac ca mărfu­rile combinatului nostru să cores­pundă exigențelor din ce în ce mai mari ale consumatorilor. Preocuparea permanentă a fabri­cilor noastre de a produce din an în an mărfuri mai multe, mai ieftine și mai bune, mobilitatea tehnică de adaptare la cerințele model au contribuit nu numai la cî­știgarea de poziții solide pe piața internă dar și la creșterea caracte­rului competitiv al produselor noastre pe piața externă și impli­cit la amplificarea relațiilor comer­ciale cu multe țări ale lumii, în mare majoritate țări cu o dezvol­tată tradiție a industriei textile. Nu este deci întîmplător că planul de export al combinatului pe anul 1970 (care reprezintă 136 la sută față de realizările anului trecut) se îndeplinește prin livrări de mărfuri bazate pe contracte ferme, cu firme din 14 țări, dintre care se pot aminti R.F. a Germaniei, Fran­ța, Austria, Danemarca, Canada, S.U.A., Olanda etc. . În anul 1971, sarcinile de plan la export se majorează, față de rea­lizările anului în curs, în proporție de 166 la sută la tricotaje, de 140 la sută la ciorapi, de 141 la sută la țesături și 157 la sută la confec­ții — ceea ce presupune, din partea cadrelor de tehnicieni și creatori, noi căutări în scopul diversificării sortimentelor, iar din partea con­ducerii combinatului, preocupări sporite în prospectarea pieții exter­ne și asigurarea portofoliului de comenzi la nivelul capacităților de producție rezervate. Noul cadru legal cu privire la derularea ope­rațiunilor de comerț exterior deli­mitează în mod precis atribuțiunile ce revin centralelor industriale și combinatelor, sporind răspunderea acestora în realizarea sarcinilor de plan la export și angrenîndu-le în mod efectiv în rezolvarea proble­melor complexe ale relațiilor cu partenerii externi (tratative, fixa­re de prețuri în valută, îmbunătă­țirea cursului de revenire, decon­tarea facturilor externe etc.). Pornindu-se de la noile realități și de la experiența acumulată pînă în prezent, s-a considerat necesar ca problema exportului de produse pe anul 1971 să fie analizată în Consiliul de administrație. In urma discuțiilor s-a stabilit ca atît com­binatul cît și unitățile componente să intensifice contactele cu între­prinderea comisionară (I.I.S. Ro­­manoexport) în vederea analizării cît mai operative a ofertelor sub toate aspectele, să poarte discuții cu clienții externi pe cît posibil la sediul combinatului sau al fabrici­lor din cadrul combinatului, să so­licite informații conjuncturale în ve­derea cunoașterii perspectivelor de pătrundere a produselor noastre pe piața mondială, să instruiască cadrele proprii în operațiuni de contractare, valutare și de decon­tare, să organizeze la fabricile de ciorapi, „1 Iunie“ și „Bumbacul“ camere de mostre pentru a putea astfel răspunde prompt la solicita­rea diferitelor firme in cazul pros­pectărilor. Pe fondul acestor preocupări au avut loc la sfîrșitul lunii octom- DUMITRU BANEA director comercial ■* Combinatul textil nr. 1 Timișoara (Continuare în pag. a II-a) O HOTĂRÎRE A CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND PREȚURILE DE ACHIZIȚIONARE ȘI CONTRACTARE A CARTOFILOR DE TOAMNA Printr-o recentă hotărîre a Con­siliului de Miniștri, au fost apro­bate noi prețuri de contractare și achiziționare a cartofilor de toam­nă. Hotărîrea prevede ca prețurile de cumpărare a cartofilor care se preiau în vrac să fie stabilite pe trei clase de calități, față de o singură clasă pînă acum, ți­­nîndu-se seama de însușirile lor calitative, determinate de sol și mărime. Pentru a primi noile prețuri îm­bunătățite, producătorii trebuie să sorteze cartofii, astfel incit ei să corespundă condițiilor de calitate prevăzute. In cazurile în care se preiau și cartofi nesortați, aceștia se vor plăti in funcție de canti­tățile determinate pe soluri și sub S.T.A.S., scăzindu-se cite o sută tei la tonă pentru cheltuielile de sor­tare necesare a se efectua ulterior. Unitățile agricole și producătorii pot obține venituri suplimentare prin livrarea cartofilor în­ saci puși la dispoziție de întreprinderile va­­lorificatoare. Pentru acești cartofi se vor primi in plus 25 lei la tonă peste prețurile prevăzute în hotă­rîre. In cazurile în care producă­torii transportă singuri cartofii, cu mijloace proprii sau închiriate, ei vor primi contravaloarea chel­tuielilor. De asemenea, pentru car­tofii păstrați de producători în timpul iernii, aceștia primesc, pes­te prețurile prevăzute prin hotă­rîre, cheltuielile de păstrare, in limita a 300 lei pentru o tonă. Toate aceste prevederi se aplică încă din această toamnă pentru cantitățile de cartofi ce se vor livra de aici înainte. In vederea stimulării producăto­rilor în sporirea recoltei de car­tofi și pentru specializarea unor zone și unități în această cultură, începînd cu recolta anului viitor, cooperativele agricole, membrii acestora și producătorii indivi­duali din regiunile în care nu se produce porumb vor putea cum­păra, din fondul de stat, la prețul de vînzare cu amănuntul, anumite cantități de porumb pentru car­tofii vînduți statului pe bază de­ contract. La nivelul cantităților de cartofi prevăzute a se prelua la fondul de stat din recolta anului viitor, producătorii vor primi în plus, da­torită îmbunătățirii prețurilor de contractare și achiziție a cartofi­lor de toamnă, circa 100 milioane lei. INPAG. A III-A SPORT Comentarii și Infor­mații de la principa­lele competiții

Next