Drapelul Roşu, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 8050-8076)
1970-12-01 / nr. 8050
O Noiembrie a fost o lună sprințată în acest an. Ploi iuți care se năpusteau peste noi, după care răsăreau zile cu soare care ne băteau vesel în ferești. Cîmpia, la toate aceste schimbări ale anotimpului, ar Cteaptă potolită și fie despovărată de roadele ei. Cioturi de tulei sau brazde abia întoarse de fierul plugurilor umani mireasma , dulce de pămînt umed. Peste cîmpuri, o febrilitate umană, însc aceste ultime zile de toamnă frumoasă. X Oamenii par, în această lumină de noiembrie, care anunță O frigul ce vine, și ei, mai apropiați , o parcă de pămînt, ca și cum arei voi și rețină zilele splendide la pieptul lor. Există aici o muncă, , există aici o dorință de a cere [ ] cîmpului să-ți predea avuția. , , există aici un sentiment de fra ■ternitate reciprocă, într-o zi cu ] Contemporan» intr-o fermă in cimpie... Ion Arieșanu soare am străbătut cîmpia. Lumina părea ea însăți galbenă de atîta toamnă din jur. Și, totuși, natura în afara omului pare unic £ formă ți fără sens. Colind locurie neumblate încă ți, din toate, interesant mi se pare întotdeauna , să cunosc un om. O Să lucrezi de 13 ani la o unică < O fermă este o performanță. Dr. ve 1 Xterinar Cornel Olaru a înregistrat X 0 această performanță fiindcă și-a ^ O legat cei mai frumoși ți dăruiți 0 X ani ai vieții de Ferma zootehnic 0 că nr. 1 a LAS- Carani. Tinere ^ O țca și-a trăit-o din plin, luat de X X farmecul adolescent, sub puterea X X unei inegalabile pasiuni pentru ■ 0 fermecătoarele animale nervoase [ O care sunt caii. Adevărate caval • 9 cade. Cai pentru care făcea o O dragoste ca pentru un om. Apoi < 9 anii de studii, la medicina veterinară din București, de unde mai ' . jLriisting ,figura pedagogului și specialistului anatomist Vasile Ghe Oție, de a cărui fermitate și tărie 9 de caracter tînărul student ră ' X mine pătruns și fericit. 9 începutul ? Tînărul specialist X era introdus în probleme încetul cu ' a încetul. Poate că absolvenții de v azi intră în miezul lucrurilor ■ a prea brusc. Există o foame de X cadre tinere și ele vin uneori 0 fără unele preparative prea inde O lungate, izbindu-se adeseori de 0 greutăți neprevăzute care, pe cei O mai slabi, îi dezarmează rapid. X Tînărul Olaru a avut șansa să lucreze pe lingă oameni cu experiență și poate că a fost scutită de unele eșecuri firești. în viața fiecărui veterinar intră însă fie cazurile. Ele se cer rezolvate cu promptitudine și vigoare. Era un cal adus , în fața lui. Calul se trintea de pămînt, se ridica, luat de forța bolii, colici. O injecție, făcută în grabă, în tensiunea momentului, în loc să fie subcutanatată, a fost intravenoasă. Curgea saliva calului ca un rîu. „Plimbă-l !“ i-a spus omului: O altă X (Continuare în pag. a 11-a) O ?S<XXXX>OOOOOOO< PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XVII nr. 8.050 Marți, 1 decembrie 1970 4 pagini, 30 bani Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii Amplu program de acțiuni concrete pentru progresul susținut al agriculturii Lucrătorii de pe ogoarele județului nostru au primit cu satisfacție și viu interes expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. Pentru o mai bună cunoaștere a măsurilor cuprinse în acest amplu program de dezvoltare, organizațiile de partid și conducerile unităților agricole au organizat în toate comunele afișarea expunerii în locuri vizibile, citirea și dezbaterea documentului cu masa largă a țăranilor cooperatori, mecanizatorii și jucătorii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii și din I.A.S. La Herneacova, de exemplu, comitetul comunal de partid a inițiat duminică o dezbatere la care au participat președinți și reprezentanți din toate cooperativele agricole de pe raza comunei Recaș. Asemenea acțiuni au fost organizate și în alte localități din județ. De asemenea, adunările și conferințele de partid care au avut loc in zilele acestea au trimis telegrame Comitetului Central al P.C.R. prin care comuniștii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru traducerea în viață a măsurilor stabilite de conducerea partidului în vederea dezvoltării continue a agriculturii noastre socialiste. Cu ocazia prelucrării expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu în brigăzile și fermele cooperativelor agricole, fermele întreprinderilor agricole de stat, secțiile de mecanizare din I.M.A. și în alte adunări de la sate, țărănimea cooperatistă, specialiștii, mecanizatorii, toți cei ce muncesc în agricultură și-au manifestat hotărîrea să participe activ, cu toate forțele, la înfăptuirea măsurilor preconizate de partid, măsuri care marchează un moment deosebit, un program de largă perspectivă pentru viața satelor, dezvoltarea lor multilaterală, economică, socială și culturală, creșterea nivelului de trai al țărănimii, înfăptuirea complexului de măsuri stabilite de conducerea partidului va asigura îndeplinirea in bune condiții a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru dezvoltarea agriculturii. LA BAZA ÎNTĂRIRII COOPERATIVEI - PRINCIPIUL HĂRNICIEI! Alături de toți lucrătorii ogoarelor, am încercat și eu un sentiment de deplină satisfacție față de măsurile prevăzute ln expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R., din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. Sunt ferm convins de faptul că aplicarea întocmai a acestui important program va determina o dezvoltare puternică a producției agricole, și, pe această bază, o creștere simțitoare a veniturilor țărănimii. Cooperativa din Teremia Mare, in care-mi desfășor activitatea, a reușit să obțină în cele două decenii de existență, prin conjugarea hărniciei oamenilor, cu sprijinul nemijlocit al statului, rezultate tot mai bune în întărirea puterii ei economice. Averea obștească a ajuns la aproape 17 milioane lei. Am făcut pași serioși înainte pe calea unei mai bune organizări a muncii, a profilării și specializării producției. Anul trecut, de exemplu, am obținut aproape 11.000 kg de struguri la hectar, ocupînd locul I pe județ în ramura viticolă. Adîncind specializarea la vița de vie, anul acesta s-au mai plantat încă 32 de hectare cu diferite soiuri locale. Alături de viticultură, am pus baze solide și sectorului de creștere a animalelor. Cu toate condițiile naturale vitrege din acest an, am reușit să realizăm pină la începutul lunii noiembrie 2027 hl lapte-marfă din cei 2100 hi planificați pe întregul an. La porci grași vom vinde statului 1.350 de capete, a 100 kg fiecare, față de 1.300 cit prevede angajamentul contractual; la carnea de tineret bovin am livrat 51 de tone față de 47 contractate, iar la bovinele adulte ne-am îndeplinit sarcina contractuală. Urmare a ing. GHEORGHE ASAFTEF, șeful fermei zootehnice de la Cooperativa agricolă de producție Teremia-Mare. (Continuare în pag. a II-a) Mecanizatorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii noastre au primit cu viu interes expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 13 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. După cum se cunoaște, întreprinderile de mecanizare a agriculturii au avut o contribuție importantă la introducerea progresului tehnic în cooperativele agricole, acordîndu-le un sprijin substanțial în obținerea de producții sporite. S-a dovedit însă că actualul sistem de organizare a acestor întreprinderi nu le leagă în suficientă măsură de cooperativele IION DOBRESCU inginer șef la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Biled. (Continuare în pag. a 11-a) Arăturile de toamnă continuă cu intensitate pe cîmpurile unităților agricole socialiste din județ. CONDIȚII PENTRU REALIZAREA MECANIZĂRII TOTALE A MUNCILOR AGRICOLE întreaga noastră activitate viitoare pe anul cultural-educativ, precizează încă de la început interlocutorul nostru, în cadrul convorbirii cu redactorul nostru Simion Dima va sta sub semnul întâmpinării marelui eveniment pe care poporul nostru îl sărbătorește în mai 1971, semicentenarul Partidului Comunist Român Ne vom strădui ca, în perioada următoare, căminul cultural din Denta să participe la toate manifestările cultural-artistice ce vor fi dedicate acestui eveniment. Astfel, formațiile noastre artistice se vor pregăti intens în vederea competițiilor tradiționale, cum sunt concursul pe țară al artiștilor amatori, la care vom alinia un taraf de muzică populară românească și o echipă de dansuri populare. Brigada artistică de agitație va participa, de asemenea, la o întrecere cu un program special, al cărui text este gata. Cu despre formația de teatru, aceasta va prezenta o piesă, Așteptarea, inspirată din lupta partidului-O atenție aparte acordăm caracterului atractiv al manifestărilor pe care le organizăm. Acesta este un prim element care asigură eficiența manifestărilor noastre. Cred că în felul acesta pot răspunde și eu la discuția despre personalitatea activistului cultural ce se poartă în ziar. Și, pentru a da amănunte, doresc să mă refer la modul cum vom folosi centrul de radioamplificare, achiziționat recent din fonduri extrabugetare. In primul rînd, aparatul ne este de mare folos în prezentarea, pentru un public mai larg, a programelor artistice și radiofonice. Dar, cu o asemenea aparatură, năzuim la mai mult. Vrem să redactăm și să transmitem prin această stație o emisiune locală cu caracter săptămînal, dedicată informării politice a oamenilor muncii. Prin acestei emisiuni, intermediul cetățenii din comună vor putea afla principalele evenimente din țară și de peste hotare, înainte de începerea programului cinematografic cît și cu alte prilejuri. Ne gindim, de asemenea, ca cuvintărilor rostite cu diferite prilejuri de tovarășul Nicolae Ceaușescu și de alți conducători de partid și de stat să le acordăm emisuni speciale. Am și alcătuit redacția „Săptămînii din care fac parte profesoarele Rodica Mihart, Pompilia Rădoi, medicul veterinar Damaschin Cărăbaș și învățătorul Dragomir Mitici. (De altfel, și alți intelectuali ai comunei, cum sînt înv. Radosava și Mircea Giulvezan, Ileana Nicoliță, Gh. Căpățînă ne sprijină în instruirea formațiilor și in organizare- Contăm pe un activ alăcătuit din cca. 25 de intelectuali). Am vorbit de caracterul atractiv pe care trebuie și ne vom strădui să-l aibă aceste manifestări. Preocuparea se referă și la munca bibliotecii. De curînd, la biblioteca ce funcționează pe lingă căminul nostru a fost încadrată o tînără și harnică bibliotecară, Draghina Raicov. Împreună, vom organiza semicentenarului în cinstea partidului seri de poezie patriotică, medalioane literare. Ne gîndim ca, în lunile de iarnă, să susținem un ciclu de manifestări dedicat cărților literare care evocă lupta partidului atît în ilegalitate cît și în anii construcției socialiste. Planul nu este încă definitivat, dar vom avea în vedere romane cum sînt Moromeții (vol. I și II) și Desfășurarea de Marin Preda, Șoseaua nordului și Facerea lumii de Eugen Barbu, Setea de Titus Popovici, Francisca de N. Breban, întîlnirea de Constantin Chiriță Cadrele didactice și altele, și alți intelectuali vor sprijini munca bibliotecarei. Așa cum ne-a arătat experința de pînă acum, au un succes și o eficiență sporită acele manifestări care sînt atent diferențiate în funcție de auditoriu. Astfel, cu sprijinul Comitetului județean pentru cultură și arta, am reușit să organizăm seri distractiveducative pentru intelec(Continuare în pag. a II-a) CE PREGĂTIT! IARNA LA CĂMINUL CULTURAL? Ne răspunde Victor Ivancea, directorul căminului cultural din Denta Pentru elevii anului III de la Liceul „Coriolan Brediceanu“ din Lugoj, laboratorul de fizică constituie un sprijin prețios în asimilarea cunoștințelor teoretice predate la orele de curs. ÎN FOTOGRAFIE : instantaneu din laborator. RĂSPUNDERI NOI ÎN RELAȚIILE CU CLIENȚII EXTERNI Prin structura sa eterogenă, Combinatul textil nr. 1 Timișoara este în măsură să fabrice o gamă variată de mărfuri, în cea mai mare parte bunuri de larg consum destinate fondului pieții. Calitatea și originalitatea tricotajelor pentru copii, produse de fabrica „1 Iunie“, receptivitatea fabricii de confecții „Bea“ la fluctuația modei, diversitatea articolelor produse la Fabrica de ciorapi, precum și finețea și bogata paletă coloristică a țesăturilor fabricate la „Bumbacul“, „Arta textilă“ și U.T.T. sunt doar citeva trăsături care fac ca mărfurile combinatului nostru să corespundă exigențelor din ce în ce mai mari ale consumatorilor. Preocuparea permanentă a fabricilor noastre de a produce din an în an mărfuri mai multe, mai ieftine și mai bune, mobilitatea tehnică de adaptare la cerințele model au contribuit nu numai la cîștigarea de poziții solide pe piața internă dar și la creșterea caracterului competitiv al produselor noastre pe piața externă și implicit la amplificarea relațiilor comerciale cu multe țări ale lumii, în mare majoritate țări cu o dezvoltată tradiție a industriei textile. Nu este deci întîmplător că planul de export al combinatului pe anul 1970 (care reprezintă 136 la sută față de realizările anului trecut) se îndeplinește prin livrări de mărfuri bazate pe contracte ferme, cu firme din 14 țări, dintre care se pot aminti R.F. a Germaniei, Franța, Austria, Danemarca, Canada, S.U.A., Olanda etc. . În anul 1971, sarcinile de plan la export se majorează, față de realizările anului în curs, în proporție de 166 la sută la tricotaje, de 140 la sută la ciorapi, de 141 la sută la țesături și 157 la sută la confecții — ceea ce presupune, din partea cadrelor de tehnicieni și creatori, noi căutări în scopul diversificării sortimentelor, iar din partea conducerii combinatului, preocupări sporite în prospectarea pieții externe și asigurarea portofoliului de comenzi la nivelul capacităților de producție rezervate. Noul cadru legal cu privire la derularea operațiunilor de comerț exterior delimitează în mod precis atribuțiunile ce revin centralelor industriale și combinatelor, sporind răspunderea acestora în realizarea sarcinilor de plan la export și angrenîndu-le în mod efectiv în rezolvarea problemelor complexe ale relațiilor cu partenerii externi (tratative, fixare de prețuri în valută, îmbunătățirea cursului de revenire, decontarea facturilor externe etc.). Pornindu-se de la noile realități și de la experiența acumulată pînă în prezent, s-a considerat necesar ca problema exportului de produse pe anul 1971 să fie analizată în Consiliul de administrație. In urma discuțiilor s-a stabilit ca atît combinatul cît și unitățile componente să intensifice contactele cu întreprinderea comisionară (I.I.S. Romanoexport) în vederea analizării cît mai operative a ofertelor sub toate aspectele, să poarte discuții cu clienții externi pe cît posibil la sediul combinatului sau al fabricilor din cadrul combinatului, să solicite informații conjuncturale în vederea cunoașterii perspectivelor de pătrundere a produselor noastre pe piața mondială, să instruiască cadrele proprii în operațiuni de contractare, valutare și de decontare, să organizeze la fabricile de ciorapi, „1 Iunie“ și „Bumbacul“ camere de mostre pentru a putea astfel răspunde prompt la solicitarea diferitelor firme in cazul prospectărilor. Pe fondul acestor preocupări au avut loc la sfîrșitul lunii octom- DUMITRU BANEA director comercial ■* Combinatul textil nr. 1 Timișoara (Continuare în pag. a II-a) O HOTĂRÎRE A CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND PREȚURILE DE ACHIZIȚIONARE ȘI CONTRACTARE A CARTOFILOR DE TOAMNA Printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniștri, au fost aprobate noi prețuri de contractare și achiziționare a cartofilor de toamnă. Hotărîrea prevede ca prețurile de cumpărare a cartofilor care se preiau în vrac să fie stabilite pe trei clase de calități, față de o singură clasă pînă acum, ținîndu-se seama de însușirile lor calitative, determinate de sol și mărime. Pentru a primi noile prețuri îmbunătățite, producătorii trebuie să sorteze cartofii, astfel incit ei să corespundă condițiilor de calitate prevăzute. In cazurile în care se preiau și cartofi nesortați, aceștia se vor plăti in funcție de cantitățile determinate pe soluri și sub S.T.A.S., scăzindu-se cite o sută tei la tonă pentru cheltuielile de sortare necesare a se efectua ulterior. Unitățile agricole și producătorii pot obține venituri suplimentare prin livrarea cartofilor în saci puși la dispoziție de întreprinderile valorificatoare. Pentru acești cartofi se vor primi in plus 25 lei la tonă peste prețurile prevăzute în hotărîre. In cazurile în care producătorii transportă singuri cartofii, cu mijloace proprii sau închiriate, ei vor primi contravaloarea cheltuielilor. De asemenea, pentru cartofii păstrați de producători în timpul iernii, aceștia primesc, peste prețurile prevăzute prin hotărîre, cheltuielile de păstrare, in limita a 300 lei pentru o tonă. Toate aceste prevederi se aplică încă din această toamnă pentru cantitățile de cartofi ce se vor livra de aici înainte. In vederea stimulării producătorilor în sporirea recoltei de cartofi și pentru specializarea unor zone și unități în această cultură, începînd cu recolta anului viitor, cooperativele agricole, membrii acestora și producătorii individuali din regiunile în care nu se produce porumb vor putea cumpăra, din fondul de stat, la prețul de vînzare cu amănuntul, anumite cantități de porumb pentru cartofii vînduți statului pe bază de contract. La nivelul cantităților de cartofi prevăzute a se prelua la fondul de stat din recolta anului viitor, producătorii vor primi în plus, datorită îmbunătățirii prețurilor de contractare și achiziție a cartofilor de toamnă, circa 100 milioane lei. INPAG. A III-A SPORT Comentarii și Informații de la principalele competiții