Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)
1971-01-14 / nr. 8086
02 © Imperativ actual în stațiunile pentru mecanizarea agriculturii GRĂBIREA REPARĂRII UTILAJULUI După cum este bine știut, In lumina Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu din 23 noiembrie anul trecut, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, s-a reașezat pe baze organizatorice noi, mai strîns legate de cerințele producției și activitatea unităților de mecanizare. Astfel, pe lingă unitățile existente, in județ au luat ființă încă 17 noi stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, numărul lor ajungînd la 34. Deci, așa cum este prevăzut în Expunere, pe raza fiecărui consiliu intercooperatist va funcționa o stațiune de mecanizare. Toate aceste stațiuni, împreună cu secțiile lor de mecanizare, vor trebui să pornească, din primele zile ale primăverii, la o activitate susținută, plină de răspundere, pentru a asigura producții sporite în unitățile deservite, producții de care va depinde și nivelul câștigurilor mecanizatorilor. Iată de ce, paralel cu definitivarea problemelor organizatorice, o atenție cu totul deosebită se cere acordată, în aceste zile, reparării, revizuirii și punerii în perfectă stare de funcționare a tractoarelor, mașinilor și a celorlalte utilaje cu care se va lucra în primăvară. Pentru a vedea gradul de preocupare în această acțiune importantă, am întreprins, pe la jumătatea săptămînii trecute, un raid în cîteva stațiuni și secții de mecanizare. Iată-ne, așadar, la Ș.M.A. Fibiș, unitate care prezintă o oarecare rămînere în urmă la reparațiile din acest sezon. Din discuțiile cu ing. Gheorghe Furde, directorul stațiunii, cu Mircea Grozavu, șef de atelier și cu alți lucrători din ateliere și secții desprindea cauzele principale ale acestei intirzieri : întrucît s-a prelungit efecituarea arăturilor in toamnă, tractoarele au început să intre mai tîrziu în ateliere decit se prevăzuse ; s-a desfășurat foarte greu aprovizionarea cu piese de schimb importante, din cauza lipsei lor și la baza de aprovizionare. (Bunăoară, nici pînă in prezent din mai multe pinioane de atac, solicitate — piesă fără de care nu se poate încheia o reparație generală la tractor — s-a primit doar unul). De asemenea, în luna decembrie majoritatea mecanizatorilor — 86 din 129 — au fost plecați în concediu de odihnă și nu au putut deci completa în ateliere echipele specializate. In sfîrșit, dindu-se prioritate reparațiilor capitale la tractoare, ritmul de execuție a fost mai redus. De altfel la grupe cu discuri, semănători pentru păioase, pluguri, cultivatoare, mașini de împrăștiat îngrășăminte etc. procentul de realizare la reparații este mult mai ridicat decit la tractoare. Vizitînd atelierele — atît la centrul stațiunii cit și la unele secții — se poate constata creșterea considerabilă in ultimele zile, a ritmului de lucru. S-au completat echipele specializate de lucru, s-a trecut masiv la recondiționarea unor piese de schimb , un mijloc de transport face ritmic legătura între baza de aprovizionare și atelierele de la centrul stațiunii și Prioritate în sprijinul noilor unități Și atelierele secțiilor pot fi folosite la maximum secțiile de mecanizare, pentru aprovizionarea cu cele necesare. S-a ajuns, astfel, la un ritm săptămînal de 10 tractoare reparate, față de 3—5 in săptămînile anterioare. — Sintem hotăriți — ne declară directorul stațiunii — să terminăm toate reparațiile prevăzute pentru aceste sezon înainte de 20 februarie — dată scadența fixată pentru încheierea acestei acțiuni. Foarte mare grijă acordăm calității acestor reparații, pentru ca la primăvară să putem demonstra din plin eficienta noilor îmbunătățiri organizatorice, întreprinse in prezent. .. . Sediul noii stațiuni de mecanizare din Pișchia. In birouri, în atelierele de reparații — totul e proaspăt tencuit, zugrăvit. Ne intîmpină, foarte preocupat, tînărul director al stațiunii, inginerul Andrei Gorșcovoz. — Ne încropim, deocamdată cum putem, ca o familie nouă. Dar suntem cu toții optimiști că vom face o treabă bună. Și vrem să o facem chiar începind cu acest prim an. . Directorul ține să ne releve că deși numai două secții din cele cinci pe care le are stațiunea, provin de la fosta I.M.A. Fibiș, această unitate îi sprijină cel mai mult în organizarea , dotarea noului sediu și a atelierelor de reparații. Totodată, stațiunea din Fibiș le acordă acum prioritate și la repararea tractoarelor și altor utilaje. Un sprijin prețios, in ceea ce privește reparațiile, primesc și din partea S.M.A. Orțișoara, de la care provin alte două secții — cele din Muram și Cerneteaz, încă din prima săptămână a acestui an S.M.A. Orțișoara se reparase 6 din cele 10 tractoare prevăzute. Dar după cum se știe, un însemnat volum de reparații și revizii se execută la sediul secțiilor de mecanizare. In această privință, conducerea S.M.A. Pișchia s-a și pregătit operativ să folosească la maximum capacitatea și condițiile de la secțiile cu cele mai bune ateliere. La Cerneteaz s-a prevăzut și repararea utilajului secției din Giarmata, iar aici la Pișchia, cel de la Muram unde atelierul nou nu este încă gata. Pentru grăbirea reparațiilor, pentru efectuarea lor la nivel calitativ ridicat, au alcătuit echipe complexe din cei mai calificați mecanizatori și mecanici de secție. In aceste zile, paralel cu grija pentru urgentarea reparării și revizuirii propriului parc de tractoare și mașini, la Fibiș și Pișchia, ca și la celelalte stațiuni pentru mecanizarea agriculturii din județ, se impune grăbirea acțiunii de identificare a stării utilajelor aparținind cooperativelor agricole, pentru a fi puse și acestea, în ce mai scurt funcționare, timp, în bună stare de Reunite, mijloacele tehnice ale secțiilor de mecanizare cu cele aparținind cooperativelor, trebuie să îndeplinească, în cele mai bune condiții, începind cu primele zile de lucru, funcția de sectoare mecanice ale cooperativelor agricole. GAVRIL MALAI Uzina de reparații auto Timișoara str. Circumvalațiunii nr. 2—4 angajează INGINER in specialitatea FICAȚI, pentru calificare în dură, - MECANICI AUTO, - TINICHIGII AUTO, - LĂCĂTUȘI, - ELECTRICIENI, - 15 MUNCITORI NECALI-meseria de tinichigiu auto. Condiții de angajare, conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare, la biroul personal al uzinei, zilnic între orele 11—13. (1.190/a) - Jlfi 's lwmmm □33 J JLS3 JOI, 14 IANUARIE Vreme în general rece, mai puțin în sudul regiunii unde se menține mai blîndă. Cerul va fi variabil. Vîntul din est și sud-est va sufla slab Temperatura staționară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 5 și minus 12 grade, local mai coborîte. Maximele vor fi cuprinse între 3 și minus 3 grade, izolat mai coborîte. Dimineața și seara se va semnala ceață. PENTRU 15 și 16 IANUARIE Vremea devine schimbătoare, cu cerul temporar senin mai ales in cursul nopții. Temperat<atura va înregistra o ușoară creștere. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE Vreme în general închisă cu cerul mai mult noroi ziua și cu înseninări în cursul nopții. Vîntul va sufla moderat din sud-est și est. Temperatura staționară. ti! Carte de vizită a Timișoarei pentru călătorii sosiți cu trenul in Gara de Nord — noul cartier din această parte a orașului se prezintă, de la un an la altul, întregit cu noi blocuri de locuințe și unități comerciale. JOI. 14 IANUARIE 1971 10,00—11,30 Emisiuni—secție pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu-vară-toamnă). 18,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Mult e dulce și frumoasă. 19,15 Publicitate. 19,201.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Ancheta TV : „Cind actele nu corespund realității". 20,45 Itinerar plastic băcăuan. 21,00 Film serial : „Vidocq" (VI). 21,30 Baschet masculin. Cupa Cupelor : Steaua—Spartak Leningrad. (repriza a 2-a). 22,01 Teleglob. Intre Alexandria și Suez. 22,30 Noapte de ianuarie... Gintă Angela Moldovan și Nicolae Florei. 22,50 Telejurnalul de noapte. pe scene și ecrane JOI, 14 IANUARIE 1971 Q Teatrul „Matei Millo“: ARCA BUNEI SPERANȚE (19,30) ; □ Teatru! maghiar de stat : AZ UTOLSO VÁGÁNY HAFALA (19.301 ; CINEMATOGRAFE □ Modern : SECHESTRU DE PERSOANA (8. 14,30. 16,45, 19. 21); □ Arta DE ȘAPTE ORI ȘAPTE (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc : CĂPITANUL FLORIAN (10. 14, 17, 20) ; CP studio : PARIA (11, 15. 17. 19. 21) ; □ Melodia ; PAN WOLDYJOVSKY seriile t și a H-a (11, 14. 17, 20) ! □ Victoria : ARGÓM AN SUPERDIABOLICUL (10, 14. 16. 18, 20); r~i Muncitoresc Fratelîa : PICIO ARE LUNGI, DEGETE LUNGI (15. 17, 19) ; □ Steaua roșie Medala : MISTERIOSUL X DIN COSMOS (17, 19) ; și CELEBRUL 702 (15) ; □ Muncitoresc Freidorf : EXPLOZIE ÎN MUNȚI (17, 19) ; □ 23 August : „Z" l CJ Victoria : MAYERLING. SIMBOLIA □ Flacăra : ULTIMUL MOHICAN : 1~i 30 Decembrie : TAINA LEULUI. DETA □ Parc: DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITĂ. BUZIAS CP Dinamo PINA SUNT SIMICOLAUL MARE CP Arta , DRAGOSTE SI VITEZA. SA TRĂIM Manifestări dedicate anivers semicentenarului partidului O din INIȚiATIVA ORGANIZAȚIEI DE PARTID, DE LA FACULTATEA DE ISTORIE-GEOGRAFIE A UNIVERSITATII DIN TIMIȘOARA s-a organizat un interesant concurs al studenților din cei 3 ani de studii cu tema : „Din trecutul de luptă al P.C.R. Activitatea comuniștilor bănățeni pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid“. Organizatorii concursului au stabilit bibliografia necesară pe care au distribuit-o studenților dornici să participe la pasionanta confruntare. CINEMATOGRAFUL DIN COMUNA SÎNMIHAIUL găzduiește ROMAN astăzi o interesantă acțiune consacrată aniversării semicentenarului P.C.R. Este vorba de medalionul cinematografic in cadrul căruia vor fi prezentate mai multe filme documentare care înfățișează aspecte din activitatea partidului în perioada construcției socialiste în țara noastră. Prezentarea filmelor, a modului în care se înfăptuiește programul de industrializare socialistă a țării, de dezvoltare multilaterală a agriculturii, de înflorire a științei, artei și culturii vor fi făcute de tovarășii Gheorghe Ivan, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, director al căminului cultural și de Augustin Rotaru, profesor. Aceeași acțiune va fi organizată in satul aparținător — Sînmihaiul German — unde expunerea va fi făcută, în limba germană, de către învățătorul Dominic Tiusneider. LA CENTRUL DE SUDURA ȘI ÎNCERCĂRI LA OBOSEALA DIN TIMIȘOARA s-a inițiat organizarea unui ciclu de dezbateri pe teme de eficiență economică a cercetării. Discuțiile au subliniat posibilitatea îmbunătățirii actualelor forme de colaborare, și s-au soldat cu numeroase propuneri, schimburi de păreri menite să valorifice la maximum potențialul științific de care dispune centrul. Materializate, acestea vor conduce la ridicarea eficienței econo___________ unice a cercetărilor aplicative. PRINTRE ACȚIUNILE EDUCATIVEZATE DE ORGANICOMITETUL MUNICIPAL LUGOJ AL U.T.C. se înscriu și întîlnirile ticerilor din localitate cu oameni de știință și cultură din județul nostru. La una dintre acestea au participat, recent, cei de la fabrica „9 Mai“ și Fabrica de calapoade, cu care ocazie l-au avut in mijlocul lor pe prof. Florin Medeleț de la Muzeul Banatului din Timișoara. Invitatul a conferențiat .începuturile și desăvirșirea despre mării statului unitar național forromân“ și „Despre formarea limbii și a poporului român", legindu-și astfel temele de evenimentul Unirii pe care îl cinstim în fiecare 24 al lunii ianuarie. La UZINELE MECANICE TIMIȘOARA a avut loc o șezătoarea literară inițiată de filiala Timișoara Asociației Scriitorilor din R.S.R., în colaborare cu Consiliul județean al sindicatelor și Comitetul județean Timiș al U.T.C. Au citit din creațiile lor scriitorii : Alexandru Jebeleanu, Anghel Dumbrăveanu, Mircea Șerbănescu, Dușan Petrovici și Damian Ureche. Ei au răspuns, de asemenea, la numeroase întrebări ridicate de către participanți. (Urmare din pag,itanță pentru activitatea slujitorilor școlii. „La ce activități de informare științifică, ori de altă natură ați participat in acest an școlar ? Ce teme s-au dezbătut 221 cadre didactice răspund că au participat la formele de activitate metodică din școală, dar nu menționează decit rareori temele dezbătute, altele răspund foarte laconic „Nici una“ sau „Nu e cazul“. Ultima întrebare se referea la indicațiile bibliografice primite de posesori și învățători din partea conducerii școlii in desfășurarea activității instructiv-educative. Ne-a surprins plăcut faptul că există și directori care se preocupă de problema stabilirii unei bibliografii, precizării unor studii sau articole pe care le recomandă tuturor cadrelor didactice în scopul studierii și conspectării lor, in vederea îmbunătățirii muncii instructiv-educative. Amintim astfel conducerea Grupului școlar de construcții din Timișoara, pe cele ale liceelor din Gătaia, Făget, Periam, Deta, Școala generală Criciova. E necesar însă ca întreg colectivul de conducere al școlii, să se preocupe îndeaproape de activitatea metodică și de perfecționare organizată la nivelul școlii, directorul fiind obligat să se pregătească în mod special pentru a putea da indicațiile necesare, pentru a putea face rizările de rigoare rezultate di insultarea unei bibliografii, contin tată cu realitatea și posibilitățile existente în școală. Avînd în vedere preocuparea redusă a cadrelor didactice pentru citirea presei, directorul școlii va trebui să determine pe fiecare învățător și profesor să se aboneze la publicațiile de specialitate și să-i orienteze la direcția studierii articolelor și studiilor ce ridică probleme în legătură cu activitatea instructiv-educativă. Prin consiliile profesorale cu temă, prin dezbaterile organizate în cadrul colectivelor de catedră, al comisiilor metodice ale diriginților sau chiar cu ocazia discuțiilor purtate de cadrele didactice după sau înaintea asistenței, directorul are posibilitatea și obligația să discute cu învățătorul sau profesorul asistat pe baza unor materiale apărute în presă. Urmărind in ce măsură consiliul profesoral și colectivele de catedre sunt folosite ca mijloace eficiente în realizarea informării și perfecționării cadrelor didactice, valorificării și generalizării experienței învățătorilor și profesorilor, măsura în care ele constituie, prin activitatea lor, pentru conducerea școlii un prilej de a fixa sarcinile concrete ale cadrelor didactice, trebuie să evidențiem că sînt încă destule unități in care activitatea acestora este trecută pe plan secund sau chiar neglijată. La Școala generală din Coștei, de pildă, pînă în luna decembrie 1970 nu s-a ținut decit consiliul de prelucrare a planului general de muncă al școlii, la Școala generală din Balinț, consiliile pedagogice au avut loc in conformitate cu planificarea, dar dezbaterile n-au avut eficiența scontată, cadrele didactice nu au participat la discuții, iar cind inspectorii noștri le-au rugat să răspundă la anumite întrebări ce ridicau probleme implicate in temele dezbătute »-au fost în măsură să demonstreze că au ințeles ideile susținute de referate. Situații similare au apărut și la școlile generale din Roman, Sudriaș, Voiteg, Sîmmihaiul Stamora Germană, Cenad, Brestovăț, Boldur, Jdioara, liceele nr. 7 și 8, Liceul de arte plastice și Școala profesională U.M.T. din Timișoara. In multe școli s-a încetățenit obiceiul de a prezenta în cadrul comisiilor metodice sau al colectivelor de catedră informări succinte cu privire la noutățile din domeniul pedagogiei, psihologiei, metodicii și specialității, ca de exemplu la unitățile din Găvojdia, Liceul și Școala generală din Sînnicolaul Mare, Recaș, liceele nr. 1 și 10 din Timișoara etc. Cu toate acestea trebuie să recunoaștem că mai sunt unități unde activitatea metodică mai este deficitară, și se desfășoară la interpplare fără a urmări realizarea sarcinilor fixate prin regulament. In afara consiliului profesoral, a colectivelor de catedră și a comisiilor metodice, la unitățile din județul nostru au început să apară, fără coerciție și alte forme de muncă metodică de informare si perfecționare, cum ar fi sesiunile ,ie comunicări de referate, schimburi de experiență in forma in care s-au încercat liceele nr. 5 și 7 din Timișoara. Școala generală din Ghizela cu învățătorii predau la clasele I-IV, școlile care generale din Criciova și Jdioara, Peciu-Nou, Diniaș și Sînmartinul- Sirbesc pe o anumită temă sau intre colectivele de catedră, cind in plus s-au ținut lecții deschise, s-au purtat discuții, ori au avut loc întîlniri cu persoane din afara școlii care au prezentat problemele majore ale muncii instructiv-educative. Toate acestea sunt rezultatul muncii stăruitoare desfășurată de colectivul de conducere al școlii, de învățătorii și profesorii carre și-au unit eforturile în vederea realizării sarcinilor educației multilaterale. Omul contemporan trebuie să fie temeinic pregătit pentru a putea răspunde problemelor pe care societatea le ridică în fața sa. Cu atit mai mult cadrele didactice sunt cele dinții chemate să contribuie la creșterea generațiilor tinere, la pregătirea lor pentru viață, trebuie să fie in permanență la curent cu ultimele descoperiri ale științei, artei și culturii, trebuie să-și ridice necontenit măiestria profesională. Numai în acest fel tinerii care părăsesc băncile școlilor se vor putea integra armonios eforturilor întregului popor pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. RECICLAREA CADRELOR DIDACTICE IMPERATIV AL EPOCH CONTEMPORANE DRAPEL IU ROȘU-A.086 contraste cotidiene de tablete folosiți? După ce a consumat o mare cantitate de alcool, Gheorghe Ionițâ din Cărpiniș a ajuns acasă in toiul nopții. A adormit cu greu ți s-a trezit tot așa, după numai cîteva ore. N-a mai aprins lumina, deși era întuneric și s-a dus într-un loc unde își avea rezerva de tablete. Fără să se verifice a înghițit cîteva și a decedat. Era nici mai mult nici mai puțin, otravă pentru rozătoare. Sfatul te impune de la sine ! Cu porumb în sac In stația C.F.R. Beregsău Mare s-a oprit, pentru o staționare de cîteva ore, o garnituri cu mai multe vagoane. Unul dintre ele era încărcat cu porumb. Dintr-o sursă siguri câțiva cetățeni au aflat de existența lui și au forțat ușile. Fiecare și-a luat porția, în sacul anume adus și se pregăteau să plece. Dar tocmai atunci au venit organele de miliție și făptașii au fost prinși. Cine sunt ei ? Petru Morariu, Vasile Fenea, Vasile Nechita, Teodor Pop și Petru Vulpescu. Vor primi, în curând, o pedeapsă pe măsura faptei pe care au comis-o ! Și locațiile cresc! Marți s-au împlinit 4 zile de cinci la rampa de descărcare a stației C.F.R. Comloșu Mare stă nedescărcat un vagon cu prefabricate pentru construcția magazinului comercial din localitate. Cu va nurista nu se știe precis, pentru că salariații Întreprinderii de construcții și proiectări Centrocoptdui, secția Timișoara, care execută magazinul respectiv, nu prea se grăbesc să aducă macaraua speciali pentru vehicularea unor astfel de semifabricate. Nu se grăbesc, însă locațiile pentru staționare cresc, ajungînd în patru zile la circa 2.500 lei. Dar dacă achitarea unor astfel de cheltuieli neproductive va fi suportată de cei ce le creează și nu din... fondul de șantier, cîte zile se va mai întîrzia cu descărcatul vagoanelor ? Cursa cu... obstacole Odată cu acțiunea de modernizare a drumului Timișoara- Sînnicolaul Mare, șoseaua a suferit pe alocuri, unele corectări de traseu, cum ar fi cea executată la ieșirea din comuna Lovrin către Tomnatic. Constructorii au omis însă un lucru : să mute vechiul stîlp, care acum se află drept în mijlocul carosabilului, sfidînd cele mai elementare norme de circulație. Cu va mai rămîne așa ? Probabil se așteaptă ca, într-o bună zi să dea peste el vreun camion și să-l doboare. Se cere o intervenție a I.R.E.T.ului: pedeapsa! Era ora 21,30, însoțită de un coleg, muncitoarea I.C., se întorcea acasă în cartierul Plopi. Pe neașteptate ea s-a văzut victima unei agresiuni de o violență neobișnuită, care nu s-a curmat decit atunci cind — la strigătele de ajutor ale colegului — dinspre Plopi s-a ivit un grup de localnici,. Agresorul a fugit și ar fi putut rămîne necunoscut, dacă organele de miliție n-ar fi acționat cu promptitudine și iscusință. El a fost identificat, se numește Iosif Gilinger, domiciliază în cîmpul de la marginea cartierului, unde-și ține și cele 300 oi. Ciobanul, un adevărat lup în relațiile cu semenii săi, este un element declasat, condamnat anterior pentru furt, abuz de încredere în dauna avutului obștesc, omor fără voie și două violuri. De astă dată, el trebuie să primească o pedeapsă dintre cele mai severe. Rubrică redactată de : N. PIRVU, R. VASILIEVICI T. VASILE, C. PETRE și G. POPESCU Immma  f i ■ IMEIM tw it*** * t ,-vd*'-1?* •*!&>;• • fâalHfti Iși va primi