Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)

1971-01-26 / nr. 8096

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VÁ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.096 Marți, 26 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani î y»UN TITLU CARE ÎNSEAMNĂ ÎNDEMN Convorbire cu tovarășii Edgar Konrad și Doru Cristian, vicepreședinți ai Consiliului popular al municipiului Timișoara REDACȚIA: Am dori, stimați to­varăși vicepreședinți, să circumscri­­em discuția noastră in contextul multiplelor probleme dezbătute in cadrul celei de a X-a sesiuni a Con­siliului popular al municipiului Timi­șoara care a avut loc recent. Vă propunem să pornim de la următoa­rea idee subliniată în concluziile se­siunii: în tot ceea ce întreprinde con­siliul popular va trebui să aibă în vedere două evenimente: aniversa­rea a 50 de ani de la întemeierea­­ P.C.R. și obținerea premiului 1 pe țară — distincție care trebuie să constituie un puternic factor dinami­­zator pentru toți deputații, pentru toți cetățenii municipiului. Edgar Konrad: Cred că în mo­mentul de față nu prezintă impor­tanță deosebită ceea ce am înfăp­tuit. Pentru noi e necesar acum să interpretăm realizările dobîndite ca pe o bază de plecare înspre noi în­făptuiri. Cu atît mai mult cu cît consiliul nostru popular a fost in­vestit cu atribuții sporite, mai ales în domeniul gospodăriei comunale ți al aprovizionării. Planul economiei locale — adoptat de sesiune — cu­prinde obiective de mare importanță edili­tar-gospodărească: în 1971 se va executa un volum de prestații, în acest sector, de peste 281 mi­lioane lei. Față de anul trecut se va distribui cu 5 la sută mai multă apă potabilă, cu 5 la sută mai multă e­­nergie termică, iar activitatea de sa­lubritate va spori cu 2 la sută. Pen­tru înlăturarea deficiențelor care mai persistă în transportul în comun, urmează să se termine linia de tram­vai nr. 7, se va mări numărul de au­tobuze și troleibuze. Doru Cristian. Așa cum s-a subli­niat și în cadrul dezbaterilor sesiu­nii, baza materială a comerțului s-a dezvoltat an de an; numai în 1970 s-au modernizat 17 unități. Ca urma­re a îndrumării și sprijinului acor­dat de către Comitetul județean de partid, activitatea organizațiilor co­merciale s-a îmbunătățit în ultima perioadă de timp. Totuși nu putem trece cu vederea lipsurile și deficien­țele care mai persistă. Redacția. Unele dintre ele au fost arătate și la sesiune. Despre altele ne scriu, în corespondențele lor, numeroși cititori. Am vrea să infor­mam opinia publică despre măsurile pe care le preconizați pentru o acti­vitate comercială mai consistentă. D.C.­ țin, obligă Neajunsurile care se­mea­comitetul nostru execu­tiv, conducerea tuturor întreprinderi­lor și organizațiilor comerciale să în­treprindă măsuri mult mai ferme pentru îmbunătățirea situației. O primă problemă pe care trebuie s-o rezolvăm constă în perfecționarea pregătirii profesionale. Pentru a­­ceasta ne propunem ca în afara re- Ia marea întrecere dintre localitățile țării ciclării să organizăm, pe plan local, cu sprijinul comitetului de partid „comerț de stat“, cursuri cu privire la conducerea științifică, iar conco­mitent cu aceasta să acordăm o aten­ție deosebită școlarizării lucrători­lor. Existența la Timișoara a Cen­trului de calcul ne va permite să inițiem anchete, sondaje, să prelu­crăm științific datele culese și pe baza lor să fundamentăm mai ju­dicios­­ necesarul de marfă." Preocu­pările înscrise în agenda 71 se referă și la îmbunătățirea aprovizionării în periferii, extinderea și moderniza­rea rețelei, a piețelor agro-alimenta­­re, identificarea de noi spații comer­ciale, în vederea asigurării condi­țiilor necesare unei mai bune apro­­vizonări­­ a populației în 1971, pe lângă obiectivele prevăzute în planul de investiții și reparații capitale, se vor moderniza 7 unități, iar alte 10 vor fi amenajate din fondurile de investiții necentralizate. Vor fi ter­minate lucrările de amenajare a pie­ței „Badea Cârțan“. In anul 1971, volumul mărfurilor ce vor fi vîndu­­te populației din municipiu va spori cu peste 70 de milioane lei față de anul trecut. _ Redacția: Ați prezentat în fața se­siunii angajamentele pe care consiliul popular municipal și se propune ca urmare a Răspunsului Consiliului popular județean Timiș la Chema­rea, lansată recent, de popular al județului Neamț. Consiliul Care sunt: . tovarășe Konrad, principalele obiective propuse pentru marea între­cere dintre localitățile țării? E.K.: O primă trăsătură o consti­tuie faptul că toate prevederile noastre sînt o expresie evidentă hotărîrii Consiliului popular, a depu­­­taților și cetățenilor, de a întîmpina cu realizări deosebite aniversarea semicentenarului creării P.C.R. Apoi, ținînd cont de înfăptuirile din 1970, ne-am propus ca în acest an să de­pășim cifrele anterioare. N-o să de­taliez acum toate obiectivele pe care vrem să le realizăm, ci o să mă opresc numai la cîteva, în domeniul investiții-construcții să se dea în folosință, înainte de termen, strada Hector și străpungerea Bastionului, hotelul „Continental“, 145 aparta­mente în zona Bastion, Motelul (eta­pa a II-a) etc. Se vor termina și pune Discuție consemnată de: NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. a II-a) Aurelia Ionașcu, muncitoare la fabrica „Arta textilă" din Timișoara ascultă cu atenție sfaturile profesionale ale maistrului Francisc Schueger. (Foto : R. Md­HL) Manifestări dedicate a­niversării semicentenarului partidului . Gama de manifestări cultu­­ral-artistice pe care le inițiază organele și organizațiile de par­tid in întîmpinarea sărbătoriri semicentenarului partidului, cu­prinde categorii tot mai largi de oameni ai muncii din ora­șele și satele județului. Asemen întreprinderilor, unităților agri­cole socialiste, instituțiilor,­­ în unitățile militare au loc ase­menea acțiuni care sunt primite ru viu interes de ostași, gradați și ofițeri. De o bună apre­ciere s-a bucurat, de exemplu, SIM­POZIONUL DE­DICAT CUNOAȘ­TERII TRECUTU­LUI DE LUPTA AL PARTIDULUI organizat pentru cadrele Inspecto­ratului județean de securitate. In cadrul acestuia au conferen­țiat : lector universitar Ion Munteanu — „Crearea P.C.R. — moment de seamă în dezvol­tarea mișcării muncitorești din țara noastră", lector univ. Wi­liam Marin — „Lupta forțelor democratice în frunte cu P.C.R. împotriva fascismului, pentru apărarea independenței națio­nale și a integrității teritoriale", conf. univ Gh­eorghe I. Oancea — „Partidul Comunist Român — inițiatorul și organizatorul rezistenței antifasciste din Ba­nat". 0LA TOEMAC a fost prezen­tat un reușit montaj literar de versuri patriotice in lim­ba ma­ghiară, realizat cu comcursul ar­tiștilor amatori și j al elevilor din localitate. Manifestarea se înscrie într-un amplu ciclu de acțiuni culturale comemorative ce urmează a fi realizate in cadrul căminului cultural, in colaborare cu școala generală și biblioteca din Tormac, care găzduiește, în prezent, o repre­zentativă expoziție a cărții po­litice. Un ciclu similar se află in curs de pregătire la nivelul bibliotecii din Recaș.­­ LA LICEUL Nr. 10 DIN TIMI­ȘOARA, ca și, în alte școli din ju­deț, în cadrul ore­lor de profesori, dirigenție, diriginți și alte cadre di­dactice au făcut scurte expuneri le­gate de apropiata aniversare a semi­centenarului parti­dului, de cunoaș­tere a trecutului său de luptă, a fe­lului în care conduce opera de construcție a socialismului, de dezvoltare și înflorire a patriei Astfel de expuneri au făcut în fața elevilor anului I­I­ seral prof. Gh. Andrița, Nicolae Rigo, lector la Școala de partid și alții. 0 LA CĂMINUL CULTURAL DIN CHIZATRU peste 200 de localnici — țărani cooperatori, intelectuali, elevi au ascultat ex­punerea „Făurirea P.C.R. — co­titură istorică în dezvoltarea mișcării muncitorești din Româ­nia"; în continuare a urmat un program artistic, prezentat de formațiile căminului cultural, alcătuit din etitele patriotice, recitaluri și dansuri. ] / c/^sl Dispozitive pentru epurarea gazelor Un grup de specialiști ai in­stitutului de cercetări miniere din București a realizat dispo­zitive speciale pentru epurarea gazelor venind astfel în spriji­nul combaterii poluării aerului din galeriile subterane unde ac­ționează motoare cu ardere in­ternă. Adaptate la utilajele folosite în salinele de la Tg. Ocna, Ocna Dej și Slănic, noile dispo­zitive contribuie la eliminarea și reducerea din atmosferă a amestecului de oxid și bioxid de carbon, a aldehidelor, gu­­droanelor și fumului. Totodată, cu ajutorul acestor dispozitive, se poate obține o substanțială reducere a cheltuielilor necesi­tate de instalațiile de aeraj în subteran, precum și a importu­lui de filtre utilizate în prezent. (Agerpres) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 Ianuarie a.c. a a­­vut loc la Palatul Republicii ședin­ța Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și preșe­dinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, cola­borare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, sem­nat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialis­tă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, pre­ședintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare juridică ale Marii Adunări Națio­­i­nale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decre­te, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, preșe­dintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, cola­borare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, sem­nat la 12 noiembrie 1970, este re­zultatul relațiilor bune dintre Ro­mânia și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cu­noscut o dezvoltare puternică. Tra­tatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juri­dică pentru dezvoltarea in conti­nuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polo­nia. De asemenea, Tratatul de prie­tenie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit Întotdeauna trainică , ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpîni­­rii străine, pentru independență națională și socială, în anii con­strucției socialiste prietenia și co­laborarea dintre România și Bul­garia se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de as­tăzi sunt deosebit de cordiale și a­­micale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimenta­rea legăturilor dintre statele noas­tre și dintre toate statele din Bal­cani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atât cel cu Polo­nia, cât și cel cu Bulgaria, sunt re­zultatul politicii consecvente partidului și guvernului României a socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toa­te statele socialiste ; noi vedem in întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socia­liste baza trainică a asigurării pro­gresului fiecărui stat socialist, întăririi economice și ridicării bu­­­năstării fiecărui popor, a dezvoltă­rii independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia con­solidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de că­tre Consiliul de Stat axează pe ba­ze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre Româ­nia, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lu­mii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat la unanimitate decretul privind rati­ficarea Tratatului de prietenie, co­laborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, pre­cum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colabora­re și asistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Re­publica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiec­telor respective, următoarele de­crete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socia­listă România a reprezentanțelor, firmelor comerciale și organizați­ilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor ; decretul pentru modificarea decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de pla­tă străine, metalelor prețioase pietrelor prețioase, precum și de­de­cretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organi­zarea și funcționarea Băncii Româ­ne de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu pri­vire la salvarea astronauților, re­întoarcerea astronauților și resti­tuirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acor­dul comercial dintre Republica So­cialistă România și Republica Vol­ta Superioară. Toate decretele a­­doptate au fost în prealabil exami­nate și avizate favorabil de comisi­ile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. TCK><>^<><XX>Ck>0<>0<C><X><><>0<X> ,> Spectacole susținute de artiști amatori Recent, formațiile artistice comitetului sindicatului Fabricii ale de distilare a lemnului din Margina au susținut în fața salariaților un frumos program artistic. Și-a adus contri­buția echipa de teatru care a prezen­tat piesa „Diplomația doamnei Escu“ de C. Marin. Au interpretat soții Rakula, și Șteflea, tinerii Guști Mihuț, Ioan Ionaș și alții. In partea a doua a spectacolului au a­­părut componenții brigăzii artistice de agitație cu textul „Cine are u­­rechi de auzit, și audă“, libret alcă­tuit pe baza activității desfășurate de salariații întreprinderii. Spectacolul a fost urmărit cu viu interes de către cei 230 de participanți. Duminică, peste 400 de locuitori ai comunei Gătaia s-au strîns în sala că­minului cultural pentru a urmări e­­voluția, pe cît de bogată, pe atît de diversificată ca genuri de interpreta­re, a unor colective artistice de a­­matori. Astfel, artiștii din localita­tea gazdă, întruniți in formația co­rală, echipa de jocuri populare ro­mânești și taraful au adus în spectatorilor un program inedit fața 1 pe care-l vor prezenta și la faza jude­țeană a concursului „Omagiu parti­dului“. Celelalte localități au fost prezente cu formații instrumentale, echipe de dansuri și interpreți vo­cali, aparținînd naționalităților con­locuitoare. Au fost bine primite e­­chipa de dansuri și orchestra de mu­zică populară germană din satul Birda, precum și dansatorii slovaci din Butin; o impresie bună au lăsat spectatorilor și soliștii vocali în lim­ba sîrbă din satul Sîngeorge. Juriul, alcătuit din specialiști, a desemnat pentru faza următoare a concursului un număr însemnat de formații și interpreți individuali ce vor concu­ra in ctlrind pe scena Casei de cul­tură din Deta. Manifestare omagială la liceul „C. Diaconovici-Loga“ Duminică, în sala festivă a liceu­lui „C. Diaconovici-Loga“ un mare număr de participanți, printre care cadre didactice, elevi, părinți, au asistat la o manifestare dedicată comemorării lui C. Diaconovici- Loga, precum și a actului Unirii Principatelor Române. Profesorul Ioan Viriș a vorbit despre viața și personalitatea acestui fiu de sea­mă al Banatului, evidențiind ideile progresiste ale sale, care și-au gă­sit împlinire în anii luminoși ai construcției socialiste din patria noastră, în continuare formații artistice ale liceului, au prezentat un fru­mos program artistic. E ora 3 dimineața. Din depoul de vagoane al I.T.T. iese primul tramvai destinat să străbată într-o anu­mită ordine toate li­niile și să „culeagă“ de pe traseu vatmanii, taxatorii, mecanicii, controlorii care-și încep ziua de muncă la al doi­­lea cîntat al coco­șului. în curînd se vor ivi zorile orașul se va anima,și oamenii se vor a­­duna în stații, vor lua tramvaiul pen­tru a ajunge la timp la serviciu. ...Pe străzile a­­morțite nu se ză­rește nici un tre­cător. Vatmanul se îndreaptă spre punc­tul de întîlnire cînd, pe neașteptate, sim­te o izbitură puternică. Apă­sate de frîne, roțile scrîșnesc pre­lung. Prea tîrziu. Vehiculul su­ferise serioase avarii. Organele de miliție, chemate telefonic la fața locului, constată că tampo­­narea s-a produs din vina unui elegant „Mercedes“, cu număr de Italia, condus de tînărul S. P. aflat în starea denumită „sub in­fluența băuturilor alcoolice“. Un simplu accident de circulație ? Nicidecum, Junele Silviu, a cărui întoar­cere la Motel fusese curmată brusc, colindase de cu seară lo­calurile in compania unei... eleve de liceu. „Cina“, „Central“ și in cele din urmă „Intim“. Agentul de circulație descifrează cu stupoare din actele prezentate, identitatea tinerei , Victoria Flo­­rea, 19 ani, domiciliată în Ca­ransebeș (str. Gării nr. 33), elevă în anul III la Liceul industrial de construcții Timișoara. Rămîne o clipă pe gînduri și apoi : — Mi se pare că ne aflăm în plină vacanță școlară. De ce nu v-ați dus acasă, la părinți, dom­nișoară ? Ancheta va continua într-un birou al Miliției­ municipale. Deocamdată trebuie luate măsuri urgente pentru ca linia să fie eli­berata, iar minutele pierdute re­cuperate, pentru ca cei ce-și cîș­­tigă existența in timpul muncii să nu intîrzie dimineața de la serviciu. La 19 ani, cochetă, frumoasă, cu fața rotundă și plete lungi, Victoria Florea repetă anul 111, dar încă din primul an nu scă­pase un trimestru fără corigențe, iar absențele aproape că nu mai încap în catalog. De pe la 14 ani, de cînd a început să-și petreacă după-amiezele în compania unor prieteni, învățătura, pregătirea pentru viitoarea profesie a trecut pe ultimul plan. Cum a ajuns to­tuși, pînă în anul 111, cum a putut ca, periodic, să locuiască un internat, cum a ocupat atîta vre­me un loc în bancă, urmărind, cu gîndul aiurea, explicațiile pro­fesorului, pentru ca în pauză să se laude în fața colegelor cu „aventurile“ petrecute cu amicii din ultima vreme ?! La școală, lovitură de teatru . — In consiliul pedagogic din 17 decembrie am exmatriculat-o pe Florea — ne spune directorul adjunct, Traian Mada­­lia ? Și­ n-ați anunțat fami­— Ba­da. Am a­­vut chiar prezența de spirit și nu ne lăsăm înșelați de un telefon primit din Caransebeș de la o așa-zisă rudă, care ne ruga și nu tri­mitem înștiințarea la adresa indicată în catalog, ci la o alta. Așadar o măsuri. Salutară, dar de ul­timă oră, pentru că locul Victoriei Flo­­rea nu se mai află de mult printre adolescenții asupra cărora istorisirea unor aventuri poate exercita o influ­ență nefastă. Părinții ? Tehnicianul veteri­nar Iosif Florea e despărțit de mama fetei. Nu se bucură de nici un prestigiu in casă. Dacă „știa“ ? Știa! Dirgintile ie anul trecut, ing. Doru Iovescu, ne povestește că Ta chemat în repetate rînduri la Timișoara , ultima dată, astă M. SIRCA (Continuare in pag. a 111-a) UNDE AJUNGI CIND REFUZI SĂ MUNCEȘTI CINSTIT... omul,familia,societatea VA­TRA­TA­TUL­UI Absorbiți de muncă, de pilm­a , cotidiană a problemelor, trecem­­ nu o dată pe lingă mugurii pri­­­­măverii și nu-i observăm decit, atunci cînd ramurile înflorite , ne lovesc fruntea. Și miracu­­­­loasa atingere ne întoarce sub­ cerul copilăriei care, pentru cei­­ mai mulți dintre noi, a mujit în­­ vatra satului. Acolo am deschis ochii mirați­­ asupra lumii, am cules cuiburi­­ de fericire, am durat castele, de nisip, ne-am zburdat imagi­­n­a nația alături de zborul înalt al­­ d­octrinei și mai apoi, am de­ Cuvinte potrivite prins bunul simț, modestia și1 O cinstea părinților noștri care s­e îmbogățeau ogorul și pîinea cu < S sudoarea mîinilor harnice. Iar dacă unii dintre noi au­­­­ plecat din vatra satului la vre­­­­mea cocorilor, ne amintim to­­­­tuși, cu o stringere de inimă, de­­ acea desprindere, pentru că toate desprinderile sînt grele. Dar pentru noi, vatra satului ] n-a fost doar basmul copilăriei, ci pentru noi vatra satului a fost­­ vatra țării. Acolo, in țărîna sa­­­­telor, zac osemintele strămoși­­­­lor noștri căzuți pentru adevăr­­ și o mai dreaptă rînduială. Și chiar dacă fața satelor s-a <­­ schimbat azi, diferențele față­­ de oraș estompîndu-se, ceea ce , desigur ne bucură, satul rămî­­­ne totuși leagănul amintirilor­­ noastre, în care ne place să co­­borîm din cînd in cînd, atinși de aripa unui fior pe care nu-1 putem defini. Prin rădăcini adinei s intem­­e legați de vatra satului, cu mi- 2­riade de fire invizibile, dar s­trainice. De aceea, in ceasurile­­­­ noastre de pace, ca fii ai țării, să medităm adine dacă­­ ne-am făcut datoria față de a­­­­­ceastă vatră a vieții noastre. IOAN POPA In pag. A II-A > NOI AFIRMĂRI ÎN TEATRUL DE AMA­TORI ( „SENTIMENTUL DE A FACE CEVA TRAI­NIC, CA UN MONU­MENT" ) PREGĂTIREA FURA­JELOR — ELEMENT NECESAR ÎN CREȘ­TEREA PRODUCȚIEI ANIMALIERE

Next