Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)
1971-01-26 / nr. 8096
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VÁ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.096 Marți, 26 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani î y»UN TITLU CARE ÎNSEAMNĂ ÎNDEMN Convorbire cu tovarășii Edgar Konrad și Doru Cristian, vicepreședinți ai Consiliului popular al municipiului Timișoara REDACȚIA: Am dori, stimați tovarăși vicepreședinți, să circumscriem discuția noastră in contextul multiplelor probleme dezbătute in cadrul celei de a X-a sesiuni a Consiliului popular al municipiului Timișoara care a avut loc recent. Vă propunem să pornim de la următoarea idee subliniată în concluziile sesiunii: în tot ceea ce întreprinde consiliul popular va trebui să aibă în vedere două evenimente: aniversarea a 50 de ani de la întemeierea P.C.R. și obținerea premiului 1 pe țară — distincție care trebuie să constituie un puternic factor dinamizator pentru toți deputații, pentru toți cetățenii municipiului. Edgar Konrad: Cred că în momentul de față nu prezintă importanță deosebită ceea ce am înfăptuit. Pentru noi e necesar acum să interpretăm realizările dobîndite ca pe o bază de plecare înspre noi înfăptuiri. Cu atît mai mult cu cît consiliul nostru popular a fost investit cu atribuții sporite, mai ales în domeniul gospodăriei comunale ți al aprovizionării. Planul economiei locale — adoptat de sesiune — cuprinde obiective de mare importanță edilitar-gospodărească: în 1971 se va executa un volum de prestații, în acest sector, de peste 281 milioane lei. Față de anul trecut se va distribui cu 5 la sută mai multă apă potabilă, cu 5 la sută mai multă energie termică, iar activitatea de salubritate va spori cu 2 la sută. Pentru înlăturarea deficiențelor care mai persistă în transportul în comun, urmează să se termine linia de tramvai nr. 7, se va mări numărul de autobuze și troleibuze. Doru Cristian. Așa cum s-a subliniat și în cadrul dezbaterilor sesiunii, baza materială a comerțului s-a dezvoltat an de an; numai în 1970 s-au modernizat 17 unități. Ca urmare a îndrumării și sprijinului acordat de către Comitetul județean de partid, activitatea organizațiilor comerciale s-a îmbunătățit în ultima perioadă de timp. Totuși nu putem trece cu vederea lipsurile și deficiențele care mai persistă. Redacția. Unele dintre ele au fost arătate și la sesiune. Despre altele ne scriu, în corespondențele lor, numeroși cititori. Am vrea să informam opinia publică despre măsurile pe care le preconizați pentru o activitate comercială mai consistentă. D.C. țin, obligă Neajunsurile care semeacomitetul nostru executiv, conducerea tuturor întreprinderilor și organizațiilor comerciale să întreprindă măsuri mult mai ferme pentru îmbunătățirea situației. O primă problemă pe care trebuie s-o rezolvăm constă în perfecționarea pregătirii profesionale. Pentru aceasta ne propunem ca în afara re- Ia marea întrecere dintre localitățile țării ciclării să organizăm, pe plan local, cu sprijinul comitetului de partid „comerț de stat“, cursuri cu privire la conducerea științifică, iar concomitent cu aceasta să acordăm o atenție deosebită școlarizării lucrătorilor. Existența la Timișoara a Centrului de calcul ne va permite să inițiem anchete, sondaje, să prelucrăm științific datele culese și pe baza lor să fundamentăm mai judicios necesarul de marfă." Preocupările înscrise în agenda 71 se referă și la îmbunătățirea aprovizionării în periferii, extinderea și modernizarea rețelei, a piețelor agro-alimentare, identificarea de noi spații comerciale, în vederea asigurării condițiilor necesare unei mai bune aprovizonări a populației în 1971, pe lângă obiectivele prevăzute în planul de investiții și reparații capitale, se vor moderniza 7 unități, iar alte 10 vor fi amenajate din fondurile de investiții necentralizate. Vor fi terminate lucrările de amenajare a pieței „Badea Cârțan“. In anul 1971, volumul mărfurilor ce vor fi vîndute populației din municipiu va spori cu peste 70 de milioane lei față de anul trecut. _ Redacția: Ați prezentat în fața sesiunii angajamentele pe care consiliul popular municipal și se propune ca urmare a Răspunsului Consiliului popular județean Timiș la Chemarea, lansată recent, de popular al județului Neamț. Consiliul Care sunt: . tovarășe Konrad, principalele obiective propuse pentru marea întrecere dintre localitățile țării? E.K.: O primă trăsătură o constituie faptul că toate prevederile noastre sînt o expresie evidentă hotărîrii Consiliului popular, a deputaților și cetățenilor, de a întîmpina cu realizări deosebite aniversarea semicentenarului creării P.C.R. Apoi, ținînd cont de înfăptuirile din 1970, ne-am propus ca în acest an să depășim cifrele anterioare. N-o să detaliez acum toate obiectivele pe care vrem să le realizăm, ci o să mă opresc numai la cîteva, în domeniul investiții-construcții să se dea în folosință, înainte de termen, strada Hector și străpungerea Bastionului, hotelul „Continental“, 145 apartamente în zona Bastion, Motelul (etapa a II-a) etc. Se vor termina și pune Discuție consemnată de: NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. a II-a) Aurelia Ionașcu, muncitoare la fabrica „Arta textilă" din Timișoara ascultă cu atenție sfaturile profesionale ale maistrului Francisc Schueger. (Foto : R. MdHL) Manifestări dedicate aniversării semicentenarului partidului . Gama de manifestări cultural-artistice pe care le inițiază organele și organizațiile de partid in întîmpinarea sărbătoriri semicentenarului partidului, cuprinde categorii tot mai largi de oameni ai muncii din orașele și satele județului. Asemen întreprinderilor, unităților agricole socialiste, instituțiilor, în unitățile militare au loc asemenea acțiuni care sunt primite ru viu interes de ostași, gradați și ofițeri. De o bună apreciere s-a bucurat, de exemplu, SIMPOZIONUL DEDICAT CUNOAȘTERII TRECUTULUI DE LUPTA AL PARTIDULUI organizat pentru cadrele Inspectoratului județean de securitate. In cadrul acestuia au conferențiat : lector universitar Ion Munteanu — „Crearea P.C.R. — moment de seamă în dezvoltarea mișcării muncitorești din țara noastră", lector univ. Wiliam Marin — „Lupta forțelor democratice în frunte cu P.C.R. împotriva fascismului, pentru apărarea independenței naționale și a integrității teritoriale", conf. univ Gheorghe I. Oancea — „Partidul Comunist Român — inițiatorul și organizatorul rezistenței antifasciste din Banat". 0LA TOEMAC a fost prezentat un reușit montaj literar de versuri patriotice in limba maghiară, realizat cu comcursul artiștilor amatori și j al elevilor din localitate. Manifestarea se înscrie într-un amplu ciclu de acțiuni culturale comemorative ce urmează a fi realizate in cadrul căminului cultural, in colaborare cu școala generală și biblioteca din Tormac, care găzduiește, în prezent, o reprezentativă expoziție a cărții politice. Un ciclu similar se află in curs de pregătire la nivelul bibliotecii din Recaș. LA LICEUL Nr. 10 DIN TIMIȘOARA, ca și, în alte școli din județ, în cadrul orelor de profesori, dirigenție, diriginți și alte cadre didactice au făcut scurte expuneri legate de apropiata aniversare a semicentenarului partidului, de cunoaștere a trecutului său de luptă, a felului în care conduce opera de construcție a socialismului, de dezvoltare și înflorire a patriei Astfel de expuneri au făcut în fața elevilor anului II seral prof. Gh. Andrița, Nicolae Rigo, lector la Școala de partid și alții. 0 LA CĂMINUL CULTURAL DIN CHIZATRU peste 200 de localnici — țărani cooperatori, intelectuali, elevi au ascultat expunerea „Făurirea P.C.R. — cotitură istorică în dezvoltarea mișcării muncitorești din România"; în continuare a urmat un program artistic, prezentat de formațiile căminului cultural, alcătuit din etitele patriotice, recitaluri și dansuri. ] / c/^sl Dispozitive pentru epurarea gazelor Un grup de specialiști ai institutului de cercetări miniere din București a realizat dispozitive speciale pentru epurarea gazelor venind astfel în sprijinul combaterii poluării aerului din galeriile subterane unde acționează motoare cu ardere internă. Adaptate la utilajele folosite în salinele de la Tg. Ocna, Ocna Dej și Slănic, noile dispozitive contribuie la eliminarea și reducerea din atmosferă a amestecului de oxid și bioxid de carbon, a aldehidelor, gudroanelor și fumului. Totodată, cu ajutorul acestor dispozitive, se poate obține o substanțială reducere a cheltuielilor necesitate de instalațiile de aeraj în subteran, precum și a importului de filtre utilizate în prezent. (Agerpres) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 Ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare juridică ale Marii Adunări Națioinale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea in continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit Întotdeauna trainică , ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială, în anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atât cel cu Polonia, cât și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente partidului și guvernului României a socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem in întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat la unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor, firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor ; decretul pentru modificarea decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase pietrelor prețioase, precum și dedecretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. TCK><>^<><XX>Ck>0<>0<C><X><><>0<X> ,> Spectacole susținute de artiști amatori Recent, formațiile artistice comitetului sindicatului Fabricii ale de distilare a lemnului din Margina au susținut în fața salariaților un frumos program artistic. Și-a adus contribuția echipa de teatru care a prezentat piesa „Diplomația doamnei Escu“ de C. Marin. Au interpretat soții Rakula, și Șteflea, tinerii Guști Mihuț, Ioan Ionaș și alții. In partea a doua a spectacolului au apărut componenții brigăzii artistice de agitație cu textul „Cine are urechi de auzit, și audă“, libret alcătuit pe baza activității desfășurate de salariații întreprinderii. Spectacolul a fost urmărit cu viu interes de către cei 230 de participanți. Duminică, peste 400 de locuitori ai comunei Gătaia s-au strîns în sala căminului cultural pentru a urmări evoluția, pe cît de bogată, pe atît de diversificată ca genuri de interpretare, a unor colective artistice de amatori. Astfel, artiștii din localitatea gazdă, întruniți in formația corală, echipa de jocuri populare românești și taraful au adus în spectatorilor un program inedit fața 1 pe care-l vor prezenta și la faza județeană a concursului „Omagiu partidului“. Celelalte localități au fost prezente cu formații instrumentale, echipe de dansuri și interpreți vocali, aparținînd naționalităților conlocuitoare. Au fost bine primite echipa de dansuri și orchestra de muzică populară germană din satul Birda, precum și dansatorii slovaci din Butin; o impresie bună au lăsat spectatorilor și soliștii vocali în limba sîrbă din satul Sîngeorge. Juriul, alcătuit din specialiști, a desemnat pentru faza următoare a concursului un număr însemnat de formații și interpreți individuali ce vor concura in ctlrind pe scena Casei de cultură din Deta. Manifestare omagială la liceul „C. Diaconovici-Loga“ Duminică, în sala festivă a liceului „C. Diaconovici-Loga“ un mare număr de participanți, printre care cadre didactice, elevi, părinți, au asistat la o manifestare dedicată comemorării lui C. Diaconovici- Loga, precum și a actului Unirii Principatelor Române. Profesorul Ioan Viriș a vorbit despre viața și personalitatea acestui fiu de seamă al Banatului, evidențiind ideile progresiste ale sale, care și-au găsit împlinire în anii luminoși ai construcției socialiste din patria noastră, în continuare formații artistice ale liceului, au prezentat un frumos program artistic. E ora 3 dimineața. Din depoul de vagoane al I.T.T. iese primul tramvai destinat să străbată într-o anumită ordine toate liniile și să „culeagă“ de pe traseu vatmanii, taxatorii, mecanicii, controlorii care-și încep ziua de muncă la al doilea cîntat al cocoșului. în curînd se vor ivi zorile orașul se va anima,și oamenii se vor aduna în stații, vor lua tramvaiul pentru a ajunge la timp la serviciu. ...Pe străzile amorțite nu se zărește nici un trecător. Vatmanul se îndreaptă spre punctul de întîlnire cînd, pe neașteptate, simte o izbitură puternică. Apăsate de frîne, roțile scrîșnesc prelung. Prea tîrziu. Vehiculul suferise serioase avarii. Organele de miliție, chemate telefonic la fața locului, constată că tamponarea s-a produs din vina unui elegant „Mercedes“, cu număr de Italia, condus de tînărul S. P. aflat în starea denumită „sub influența băuturilor alcoolice“. Un simplu accident de circulație ? Nicidecum, Junele Silviu, a cărui întoarcere la Motel fusese curmată brusc, colindase de cu seară localurile in compania unei... eleve de liceu. „Cina“, „Central“ și in cele din urmă „Intim“. Agentul de circulație descifrează cu stupoare din actele prezentate, identitatea tinerei , Victoria Florea, 19 ani, domiciliată în Caransebeș (str. Gării nr. 33), elevă în anul III la Liceul industrial de construcții Timișoara. Rămîne o clipă pe gînduri și apoi : — Mi se pare că ne aflăm în plină vacanță școlară. De ce nu v-ați dus acasă, la părinți, domnișoară ? Ancheta va continua într-un birou al Miliției municipale. Deocamdată trebuie luate măsuri urgente pentru ca linia să fie eliberata, iar minutele pierdute recuperate, pentru ca cei ce-și cîștigă existența in timpul muncii să nu intîrzie dimineața de la serviciu. La 19 ani, cochetă, frumoasă, cu fața rotundă și plete lungi, Victoria Florea repetă anul 111, dar încă din primul an nu scăpase un trimestru fără corigențe, iar absențele aproape că nu mai încap în catalog. De pe la 14 ani, de cînd a început să-și petreacă după-amiezele în compania unor prieteni, învățătura, pregătirea pentru viitoarea profesie a trecut pe ultimul plan. Cum a ajuns totuși, pînă în anul 111, cum a putut ca, periodic, să locuiască un internat, cum a ocupat atîta vreme un loc în bancă, urmărind, cu gîndul aiurea, explicațiile profesorului, pentru ca în pauză să se laude în fața colegelor cu „aventurile“ petrecute cu amicii din ultima vreme ?! La școală, lovitură de teatru . — In consiliul pedagogic din 17 decembrie am exmatriculat-o pe Florea — ne spune directorul adjunct, Traian Madalia ? Și n-ați anunțat fami— Bada. Am avut chiar prezența de spirit și nu ne lăsăm înșelați de un telefon primit din Caransebeș de la o așa-zisă rudă, care ne ruga și nu trimitem înștiințarea la adresa indicată în catalog, ci la o alta. Așadar o măsuri. Salutară, dar de ultimă oră, pentru că locul Victoriei Florea nu se mai află de mult printre adolescenții asupra cărora istorisirea unor aventuri poate exercita o influență nefastă. Părinții ? Tehnicianul veterinar Iosif Florea e despărțit de mama fetei. Nu se bucură de nici un prestigiu in casă. Dacă „știa“ ? Știa! Dirgintile ie anul trecut, ing. Doru Iovescu, ne povestește că Ta chemat în repetate rînduri la Timișoara , ultima dată, astă M. SIRCA (Continuare in pag. a 111-a) UNDE AJUNGI CIND REFUZI SĂ MUNCEȘTI CINSTIT... omul,familia,societatea VATRATATULUI Absorbiți de muncă, de pilma , cotidiană a problemelor, trecem nu o dată pe lingă mugurii primăverii și nu-i observăm decit, atunci cînd ramurile înflorite , ne lovesc fruntea. Și miraculoasa atingere ne întoarce sub cerul copilăriei care, pentru cei mai mulți dintre noi, a mujit în vatra satului. Acolo am deschis ochii mirați asupra lumii, am cules cuiburi de fericire, am durat castele, de nisip, ne-am zburdat imagina nația alături de zborul înalt al doctrinei și mai apoi, am de Cuvinte potrivite prins bunul simț, modestia și1 O cinstea părinților noștri care se îmbogățeau ogorul și pîinea cu < S sudoarea mîinilor harnice. Iar dacă unii dintre noi au plecat din vatra satului la vremea cocorilor, ne amintim totuși, cu o stringere de inimă, de acea desprindere, pentru că toate desprinderile sînt grele. Dar pentru noi, vatra satului ] n-a fost doar basmul copilăriei, ci pentru noi vatra satului a fost vatra țării. Acolo, in țărîna satelor, zac osemintele strămoșilor noștri căzuți pentru adevăr și o mai dreaptă rînduială. Și chiar dacă fața satelor s-a < schimbat azi, diferențele față de oraș estompîndu-se, ceea ce , desigur ne bucură, satul rămîne totuși leagănul amintirilor noastre, în care ne place să coborîm din cînd in cînd, atinși de aripa unui fior pe care nu-1 putem defini. Prin rădăcini adinei s inteme legați de vatra satului, cu mi- 2riade de fire invizibile, dar strainice. De aceea, in ceasurile noastre de pace, ca fii ai țării, să medităm adine dacă ne-am făcut datoria față de această vatră a vieții noastre. IOAN POPA In pag. A II-A > NOI AFIRMĂRI ÎN TEATRUL DE AMATORI ( „SENTIMENTUL DE A FACE CEVA TRAINIC, CA UN MONUMENT" ) PREGĂTIREA FURAJELOR — ELEMENT NECESAR ÎN CREȘTEREA PRODUCȚIEI ANIMALIERE