Drapelul Roşu, februarie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8125)
1971-02-02 / nr. 8102
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.102 Marți, 2 februarie 1971 4 pagini, 30 bani în prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc la Slobozia CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR DE BAZA DIN AGRICULTURA ȘI A ACTIVULUI DE PARTID DIN JUDEȚUL IALOMIȚA ,după vizita pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut-o sâmbătă, 30 ianuarie, în unități agricole din județul Ialomița, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineții de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului și statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și activului de partid al județului Ilomița. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii,dustriei alimentare, silviculturii inși apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului județean al P.C.R. de toți participanții la Consfătuire. ■ Prezența secretarului general a prilejuit o.nouă ?i vibrantă manifestare de dragoste și atașament față de partid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fierbinte recunoștință, pentru grija statornică ce poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viață a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca și vizitele de lucru ale conducătorului partidului și statului în întreprinderi industriale, în unități agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la fața locului, a problemelor complexe pe care le pune viața, realitățile construcției socialiste, și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului. Și-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului — de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succesele și preocupările lor jalonînd prin indicațiile sale prețioase noi direcții pentru ridicarea întregii activități la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor și neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să pășească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral, în aceeași atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid și popor, se desfășoară in aceste zile in toate județele țării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură și ale activului de partid, la care sînt prezenți membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura județului Ialomița., hotărîți să-și aducă aportul sporit de muncă și hărnicie, la obținerea de noi succese, a fost cuvîntul participanților la Consfătuire, atît de bogat in substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarășul Ceaușescu în cuvîntarea sa. Președinți de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, șefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat și stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, țărani cooperatori, pensionari, secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu ,la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanța ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuției sale la dezvoltarea economiei naționale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură față de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd nn.numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulțumiri tovarășului Ceaușescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, nicit viața oamenilor de la sate și a întregului popor să devină tot mai îmbelșugată, mai înfloritoare. Cu îndreptățită mîndrie, vorbitorii au înfățișat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului și statului, muncii însuflețite a țărănimii, tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, cifrelor, participanții la Consfăturare au demonstrat că, odată cu creșterea an de an a producției animale și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schimbat înfățișarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experiență, pe realități, a muncii din toate sectoarele agriculturii județului. Ca adevărați gospodari, ca oameni care își pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat și mai mult inițiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanșînd entuziasmul și hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viață a complexului de măsuri elaborat de partid, în acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină mijloacelor, a resurselor de creșatere a producției vegetale și animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemn exemplar nu numai de a realizasarcinile planului pe anul 1971 ci și de a le depăși prin producții suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii , ca și la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii și puternice ovații, care nu contenesc minute în șir, a luat cuvîntul NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agriculură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toți participanții, fiind subliniată în repetate rânduri cu îndelungi aplauze. La sfîrșit, sutele de participanți aclamă, scandează numele partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unității de monolit dintre partid și popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă și externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU Uzina „Electromotor" cunoaște înnoiri permanente în corelație cu ultimele realizări pe plan mondial în fabricația mașinilor electrice. IN CLIȘEV : noua instalație de impregnat sub vid, rotoare și statoare. A In pag. a//a Ridicarea eficienței întregii activități economice „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris“ Concerte omagiale Jubileu și nouă ctitorie: Teatrul Național Momentele emoționante, de neuitat care au însoțit conferirea titulaturii de Teatru Național primei scene timișorene, într-un cadru de aleasă sărbătoare, au fost urmate, duminică, de alte manifestări festive, de ținută. Simpozionul „100 de ani de teatru românesc în Timișoara“, desfășurat la Consiliul județean TEATRUL NAȚIONAL TIMIȘOARA 1870 - 1945 - 1970 al sindicatelor s-a bucurat de participarea unui mare număr de oaspeți. S-au prezentat cu acest prilej comunicările : „Tradiții ale teatrului românesc din Timișoara, 1870—1954“, susținută de Ion Crișan, coautor al monografiei apărute în aceste zile în cinstirea sărbătorii teatrului : „Teatrul Național din Timișoara. Creație a puterii populare“ de lector univ. Gabriel Manolescu, cel care, de-a lungul mai multor ani, a contribuit, ca secretar literar, la Întocmirea unui repertoriu reprezentativ. Lectorul univ. Traian Liviu Birăescu, în ipostaza sa de cronicar dramatic, a analizat și reliefat „Efortul spre valoare în spectacolele teatrului timișorean“. După amiază s-a prezentat spectacolul festiv cu „Arca bunei speranțe“ de I. D. Sirbu, printre sutele de spectatori care au urmărit recitalul actorilor Ștefan Iordănescu, artist emerit, Eugenia Crețoiu, Florina Cercel, Florin Măcelaru, aflindu-se autorul, care a mulțumit colectitivului de realizatori pentru modul în care au tradus scenic textul. Cele două zile jubiliare ale noului Teatru Național — eveniment artistic de largi rezonanțe în viața noastră culturală — s-au încheiat. Colectivul teatrului, cu oamenii săi harnici și talentați se pregătește să ondreze, prin spectacole realizate la exigențe sporite, încrederea și așteptările sutelor de iubitori timișeni ai artei teatrale. O MODERNA unitate DE OCROTIRE A SĂNĂTĂȚII Anii antebelici, în timpul cărora mi-am făcut studenția în București, ne-au oferit dese prilejuri, nouă bănățenilor, să regretăm faptul că în Timișoara nu avem o facultate de medicină. Cei care terminau liceul și doreau să urmeze medicina se împrăștiau, unii spre Cluj, alții spre București. Tot așa și bolnavii care aveau nevoie de investigații sau tratamente clinice deosebite trebuiau să plece spre unul din centrele amintite. Timișoara — deși reprezenta și atunci unul din centrele cele mai importante ale punct de vedere țării, din economic găsit și cultural — nu a sprijinul necesar pentru realizarea dezideratului unanim , să devină un centru de invățămînt superior medical In anii puterii populare s-a înfăptuit această dorință prin înființarea Institutului de medicină. S-au făcut permanent eforturi materiale pentru a oferi clinicilor condiții de funcționare mai bune și o dotare cu aparatură modernă. Prestigiul profesional al corpului medical și al celorlalți muncitori sanitari face ca astăzi clinicile timișorene să îngrijească nenumărați bolnavi din județele vecine sau mai depărtate. Medicina modernă pretinde, însă, laboratoare și blocuri operatorii cu aparatură complexă și numeroasă. Dezvoltarea orașului și creșterea populației au pus și ele problema ca bazele materiale ale sectorului sanitar să țină pasul cu noile sarcini. Planul de dezvoltare al sectorului sanitar, în prima parte a actualului cincinal, prevede, în municipiul Timișoara, realizarea unui modern complex clinic cu peste 700 de paturi. Organizarea șantierului inceput în ultimele săptămini ale anului 1970, pe terenul din apropierea stadionului „1 Mai“. Cei care vor merge, peste vreo trei ani, pe noua arteră ce leagă centrul orașului, peste chelangelo“, cu podul „Micrășelul studențesc spre stadion vor avea in față impunătoarea clădire cu 10 nivele a blocului de spitalizare din complexul clinic. Dacă astăzi avem impresia că noua construcție este amplasată la periferia orașului trebuie să ținem cont că tot în acest cincinal, în zona din jurul complexului clinic, va apare un cartier de locuințe ce va însuma un număr impresionant de apartamente.finind cont de această perspectivă, noul spital clinic va beneficia de o policlinică de adulți, de o circumscripție pentru teritoriul respectiv. Pentru populația infantilă a acestei zone a orașului, se va realiza un dispensar de pediatrie și o policlinică de copii Grupul de proiectare de la D.S.A.P.C., ajutat de un colectiv de medici, sub conducerea dr. Ioan Radoslav, directorul Direcției sanitare județene, caută cele mai bune soluții spre a asigura noului spital clinic teme specifice condiții opunei unități sanitare moderne. Se poate constata că majoritatea camerelor de spitalizare vor avea 2—3 paturi cu grupuri sanitare proprii. O treime din saloanele bolnavilor vor avea numai un singur pat. Aceasta va da posibilitatea îngrijirii bolnavilor în condiții deosebite Cele 9 săli de operație, dublate de un serviciu de terapie intensivă cu 35 paturi, vor permite o atentă și eficientă supraveghere a tuturor cazurilor grave pînă cînd ele vor trece in saloanele obișnuite. în sfîrșit, serviciile de laborator și explorări funcționale, dotate cu cea mai modernă aparatură electronică, vor ocupa fiecare un etaj al blocului de diagnostic și tratament. In aceste condiții, realizarea noului spital clinic va însuma împlinirea dorințelor oamenilor justificate ale muncii de pe aceste plaiuri, de a avea și in Timișoara o unitate modernă de ocrotire a sănătății, realizată cu sprijinul susținut al organelor de partid și de stat. Dr. ROMULUS BOLZA directorul Spitalului clinic orășenesc de adulți nr. 1 Timișoara GENEZA ÎNNOIRILOR TIMIȘENE CONSFĂTUIREA DE LUCRU CU ACTIVUL DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI TIMIȘ Ieri, in sala Modern din Timișoara, au început lucrările consfătuirii de lucru cu activul din agricultură, organizată, pe baza indicațiilor conducerii partidului, de Comitetul județean Timiș al P.C.R. pentru a dezbate felul cum se traduc în viață măsurile ce decurg din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. șul La consfătuire participă tovarăPAUL NICULESCU-MIZIL, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. lui Sunt prezenți membrii Comitetuludețean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, secretari ai comitetelor municipale, orășenești și comunale de partid, secretari ai comitetelor de partid din cooperativele agricole, președinții consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, conducerile organelor agricole județene, președinți și ingineri șefi din cooperativele agricole, directori din I.A.S. și S.M.A., cadre din invățămîntul superior și din domeniul cercetării, reprezentanți ai unităților contractante, lucrători ai presei și radiodifuziunii. Participă, de asemenea, activiști ai C.C. al P.C.R., delegați ai Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor reprezentanți ai unor organe economice centrale. în cuvîntul rostit la deschiderea lucrărilor consfătuirii, tovarășul MIHAI TELESCU, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, a informat activul asupra felului în care se traduc în viață în județul Timiș măsurile inițiate de partid in vederea îmbunătățirii organizării, planificării și conducerii agriculturii. De asemenea, a fost subliniată necesitatea ca în dezbateri să se evidențieze experiența avansată în organizarea și conducerea producției, pornind de la fiecare loc de muncă pină la organele agricole județene, să se facă propuneri și să se dea sugestii cu privire la căile cele mai eficiente de sporire a producției și productivității muncii, de reducere a cheltuielilor materiale, de folosire deplină a forței de muncă din fiecare cooperativă pe parcursul întregului an, de aplicare, cu maximum de rezultate, pîrghiilor de cointeresare materială a țăranilor cooperatori, să se releve măsurile care au fost și trebuie să mai fie luate pentru ca, începind cu campania agricolă de primăvară, să se asigure indeplinirea și depășirea planului la producția vegetală și animală pe anul 1971. în prima zi a consfătuirii au luat cuvîntul ing. Alexandru Pîrva, președintele C.A.P. Iecea Mare, președinte al Consiliului operatist de la Cărpiniș, interco- Viorel Uibaru, președinte C.A.P. Lenauheim, președinte al Consiliului intercooperatist din aceeași comună, Nicolae Doggendorf, S.M.A. Orțișoara, Nicolae directorul președintele C.A.P. Giulvăz, Mezin, Ion Oprea, președintele C.A.P. Găvojdia, Livia Coli președintele C.A.P. Alioș, prof. dr. Iulian Drăcea rectorul Institutului Agronomic Timișoara, Petru Feneși președintele C.A.P. Tomnatic, Mircea Neagu, inginer-șef la C.A.P. Becicherecu Mic, președintele Consiliului intercooperatist Biled, Iosif Demeter, președintele C.A.P. Nerău, Ion Jebeleanu, președintele C.A.P. Sudriaș, Petru Hora, președintele C.A.P. Jimbolia, Nicolae Bădescu, directorul S.M.A. Sinnicolaul Mare, Pascu Stănescu, președintele C.A.P. Honorici, președinte al Consiliului intercooperatist Lugoj, Iosif Wagner, secretarul comitetului comunal de partid Ciacova, Constantin Hațeg președintele C.A.P. Chizătău, președintele Consiliului intercooperatist din aceeași localitate, Teodor Petca, președintele C.A.P. Stamora Germană, ing. Ion Dobre, directorul I.A.S Grabați, Ion Imbroane, președintele C.A.P. Racovița, Nicolae Herescu, inginer-șef la C.A.P. Dudeștii Vechi, Velimir Rancov, secretarul Comitetului comunal de partid Variaș, ing. Vladimir Vidaicu, președintele C.A.P. Ghiroda, Ion Buliga, președintele C.A.P. Dragșina, ing. Ion Uță, președintele C.A P. Ianova președinte al Consiliului intercooperatist de la Remutes Mare. Vorbitorii au relevat importanța deosebită a măsurilor adoptate de conducerea partidului pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, arătinl totodată modul cum au acționat pentru transpunerea lor în viață. Impărtășindu-și experiența dobindită in activitatea productivă și economico-organizatorică, cei care au luat cuvîntul s-au referit la neajunsurile ce trebuie înlăturate pentru a valorifica mai deplin importantele rezerve ale agriculturii județului, în vederea obținerii de producții vegetale și animale mereu sporite. Lucrările consfătuirii continuă. DINAMICA ASCENDENTA A ECONOMIEI ROMÂNEȘTI Pe marginea Comunicatului privind îndeplinirea planului economiei naționale pe anul 1970 Ziarele au dat publicității Comunicatul Consiliului Economic, Comitetului de Stat al Planificării, Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în anul 1970. De o mare concizie și sobrietate, textul, cifrele și procentele cuprinse în Comunicat înfățișează drumul ascendent al economiei și vieții social-culturale din patria noastră în ultimul an al cincinalului 1966—1970. Datorită calamităților naturale, a urmărilor lor asupra întregii activități productive, anul 1970 nu a fost un an ușor. Și dacă totuși obiectivele principale ale planului au fost îndeplinite în bune condiții, așa cum conchide Comunicatul, un merit principal îl are partidul, conducerea sa încercată care in acele zile și săptămini de patetice încleștări a unit într-un singur șuvoi eforturile, voința, hotărîrea tuturor — tineri și vîrstnici, români, germani, maghiari și de alte naționalități, întreg poporul a răspuns apelului, ne-am simțit cu toții mobilizați nu numai să înlăturăm urmările catastrofei dar să ne și îndeplinim cu cinste acele sarcini care pun temelii solide succeselor viitoare. In același timp, am continuat căutările pentru ridicarea nivelului activității, pentru sporirea eficienței întregii economii. Cifrele comunicatului vorbesc despre o bună reușită In industrie, volumul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 100,6 la sută, marcînd un spor de 12 la sută față de realizările anului precedent. Potențialul industrial s-a mărit considerabil prin intrarea in funcțiune a 390 noi capacități de producție. Pe fondul măsurilor luate de partid pentru perfecționarea organizării și conducerii economiei, s-a accelerat procesul modernizării întregii activități productive și, ca urmare, s-au obținut progrese însemnate în mecanizarea și automatizarea proceselor de producție, însușirea de tehnologii perfecționate, îmbunătățirea calității produselor. Realizarea principalilor indicatori calitativi — creșterea productivității muncii cu 8,8 la sută, reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă etc. — constituie dovezi elocvente ale realismului planurilor economice, posibilităților multilaterale de valorificare a marilor rezerve, ale capacității și hărniciei muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor. Pătruns de un aprofundat spirit analitic, comunicatul subliniază și neajunsurile principale ale activității industriale care s-au repercutat asupra rezultatelor. De ordin tehnic și organizatoric, lipsurile s-au răsfrînt asupra realizării planului fizic la unele produse cit și asupra altor indicatori. Combaterea lor, a cauzelor care le generează, constituie o importantă sarcină a activității viitoare. Grija partidului și statului socialist pentru modernizarea continuă a bazei tehnico-materiale a agricultuturii S-a materializat între altele in sporirea parcului de tractoare și mașini, in alocarea de fonduri pentru mari lucrări de investiții la care s-au adăugat importantele resurse, afectate de cooperativele de producție construirii a numeroase obiective. Cu toate eforturile depuse, producția agricolă a anului trecut n-a atins nivelele planificate atît din cauza inundațiilor și a altor calamități naturale, cit și neajunsurilor existente într-o serie de unități agricole în organizarea producției și aplicarea măsurilor agrotehnice. Atît în transporturile de mărfuri cit și în domeniul investițiilor, planul global pe 1970 a fost realizat în întregime. Desigur își păstrează deplina valabilitate aserțiunile critice din Comunicat, potrivit cărora o serie de greutăți au fost cauzate de neprocurarea la timp a utilajelor tehnologice și a documentației tehnice, cu urmări negative asupra realizării unor lucrări importante de investiții Creșterea potențialului economic al României socialiste și sporirea (Continuare in pag alla)