Drapelul Roşu, februarie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8125)

1971-02-02 / nr. 8102

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.102 Marți, 2 februarie 1971 4 pagini, 30 bani în prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc la Slobozia CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR DE BAZA DIN AGRICULTURA ȘI A ACTIVULUI DE PARTID DIN JUDEȚUL IALOMIȚA ,după vizita pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut-o sâm­­bătă, 30 ianuarie, în unități agrico­le din județul Ialomița, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganu­lui au avut bucuria, în cursul di­mineții de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului și statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadre­lor de bază din agricultură și activului de partid al județului I­­­­lomița. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, în­soțit de tovarășii Iosif Banc, vi­cepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, ministrul agriculturii,­dustriei alimentare, silviculturii in­și apelor, Angelo Miculescu, minis­tru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și­ apelor, a fost întîm­­pinat la Slobozia de membrii birou­lui Comitetului județean al P.C.R. de toți participanții la Consfătuire. ■ Prezența­ secretarului general a pri­lejuit o­­.nouă ?i vibrantă manifesta­­­re de dragoste și atașament față de partid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fierbinte recunoștin­ță, pentru grija statornică ce poartă dezvoltării agriculturii socia­­­liste, ridicării continue a nivelului de viață a lucrătorilor de pe ogoa­re, a întregului nostru popor. Ca și vizitele de lucru ale con­ducătorului partidului și statului în întreprinderi industriale, în uni­tăți agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză con­cretă, la fața locului, a probleme­lor complexe pe care le pune via­ța,­ realitățile construcției socia­liste, și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului. Și-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de mun­că propriu secretarului general al partidului — de a se sfătui perma­nent cu poporul, de a asculta cuvîn­­tul oamenilor despre succesele și preocupările lor jalonînd prin indi­cațiile sale prețioase noi direcții pen­tru ridicarea întregii activități la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsuri­lor și neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să pășească ne­abătut înainte pe drumul progresu­lui său multilateral, în aceeași atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie eloc­ventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid și popor, se desfă­șoară in aceste zile in toate jude­țele țării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură și ale activu­lui de partid, la care sînt prezenți membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comi­tetului Central. Adine grăitor pentru înalta res­ponsabilitate patriotică a­ lucrători­lor din agricultura județului Ialo­mița., hotărîți să-și aducă aportul sporit de muncă și hărnicie, la ob­ținerea de noi succese, a fost cu­­vîntul participanților la Consfă­tuire, atît de bogat in substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, reflectî­nd acea profundă transformare a oamenilor din Bără­gan pe care avea s-o sublinieze to­varășul Ceaușescu în cuvîntarea sa. Președinți de cooperative agri­cole, brigadieri, mecanizatori, șefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat și stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, țărani cooperatori, pen­sionari, secretari ai comitetelor co­munale de partid au dat o înaltă a­­preciere expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu ,la ședința de lu­cru de la C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1970, subliniind importanța ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contri­buției sale la dezvoltarea economi­ei naționale. Ei au exprimat adeziu­nea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură față de în­tregul complex de măsuri elaborat de­ conducerea partidului, adresînd nn.numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulțumiri tovarășului­ Ceaușescu pentru neobosita sa pre­ocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, nicit viața oamenilor de la sate și a întregului popor să devină tot mai îmbelșuga­tă, mai înfloritoare. Cu îndreptățită mîndrie, vor­bitorii au înfățișat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, da­torită sprijinului permanent primit din partea partidului și statului, muncii însuflețite a țărănimii, tuturor celor ce fac tot mai rodito­­a­re ogoarele Bărăganului. Cu pute­rea de convingere a faptelor, cifrelor, participanții la Consfătur­a­re au demonstrat că, odată cu creș­terea an de an a producției anima­le și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schimbat înfățișarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experiență, pe realități, a muncii din toate sectoarele agriculturii ju­dețului. Ca adevărați gospodari, ca oameni care își pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele ho­­tărîri ale conducerii partidului au stimulat și mai mult inițiativa crea­toare a celor de pe ogoare, de­­clanșînd entuziasmul și hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viață a complexu­lui de măsuri elaborat de partid, în acest spirit, de la tribuna Con­sfătuirii s-au făcut auzite propu­neri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină mijloacelor, a resurselor de creș­a­tere a producției vegetale și ani­male pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente so­­lemn e­xemplar nu numai de a realiza­­­­sarcinile planului pe anul 1971 ci și de a le depăși prin producții suplimentare, prin mai buna organizare a­ muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îm­­binînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judi­cioasă la adresa muncii ministe­rului de resort, a altor foruri cen­trale legate nemijlocit, prin acti­vitatea lor, de problemele agricul­turii , ca și la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Consfă­tuirii, primit cu vii și puternice ovații, care nu­­ contenesc minute în șir, a luat cuvîntul NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul Cuvînta­rea amplă, atotcuprinzătoare a se­cretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective mun­cii din agriculură, a fost urmă­rită cu cel mai viu interes de toți participanții, fiind subliniată în repetate rânduri cu îndelungi a­­plauze. La sfîrșit, sutele de partici­panți aclamă, scandează numele partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de pu­ternic entuziasm, vibrantă expre­sie a unității de monolit dintre partid și popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica inter­nă și externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU Uzina „Electromotor" cunoaște înnoiri permanente în corelație cu ultimele realizări pe plan mondial în fabricația mașinilor electrice. IN CLIȘEV : noua instalație de impregnat sub vid, rotoare și statoare. A In pag. a//­a Ridicarea eficienței întregii activități economice „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris“ Concerte omagiale Jubileu și nouă ctitorie: Teatrul Național Momentele emoționante, de neuitat care au însoțit conferi­rea titulaturii de Teatru Națio­nal primei scene timișorene, în­­tr-un cadru de aleasă sărbătoa­re, au fost urmate, duminică, de alte manifestări festive, de ți­nută. Simpozionul „100 de ani de teatru românesc în Timișoara“, desfășurat la Consiliul județean TEATRUL NAȚIONAL TIMIȘOARA 1870 - 1945 - 1970 al sindicatelor s-a bucurat de participarea unui mare număr de oaspeți. S-au prezentat cu acest prilej comunicările : „Tra­diții ale teatrului românesc din Timișoara, 1870—1954“, susținută de Ion Crișan, coautor al mono­grafiei apărute în aceste zile în cinstirea sărbătorii teatrului : „Teatrul Național din Timișoara. Creație a puterii populare­“ de lector univ. Gabriel Manolescu, cel care, de-a lungul mai mul­tor ani, a contribuit, ca secretar literar, la Întocmirea unui re­pertoriu reprezentativ. Lectorul univ. Traian Liviu Birăescu, în ipostaza sa de cronicar drama­tic, a analizat și reliefat „Efor­tul spre valoare în spectacolele teatrului timișorean“. După amiază s-a prezentat spectacolul festiv cu „Arca bu­nei speranțe“ de I. D. Sirbu, printre sutele de spectatori care au urmărit recitalul actorilor Ștefan Iordănescu, artist emerit, Eugenia Crețoiu, Florina Cercel, Florin Măcelaru, aflindu-se autorul, care a mulțumit colec­ti­tivului de realizatori pentru mo­dul în care au tradus scenic tex­tul. Cele două zile jubiliare ale noului Teatru Național — eveni­ment artistic de largi rezonanțe în viața noastră culturală — s-au încheiat. Colectivul teatrului, cu oamenii săi harnici și talentați se pregătește să ondreze, prin spectacole realizate la exigențe sporite, încrederea și așteptările sutelor de iubitori timișeni ai artei teatrale. O MODERNA unitate DE OCROTIRE A SĂNĂTĂȚII Anii antebelici, în tim­pul cărora mi-am făcut studenția în București, ne-au oferit dese prile­juri, nouă bănățenilor, să regretăm faptul că în Timișoara nu avem o fa­cultate de medicină. Cei care terminau li­ceul și doreau să urmeze medicina se împrăștiau, unii spre Cluj, alții spre București. Tot așa și bol­navii care aveau nevoie de investigații sau trata­mente clinice deosebite trebuiau să plece spre unul din centrele amin­tite. Timișoara — deși re­prezenta și atunci unul din centrele cele mai im­portante ale punct de vedere țării, din econo­mic găsit și cultural — nu a sprijinul necesar pentru realizarea dezide­ratului unanim , să de­vină un centru de invă­­țămînt superior medical In anii puterii populare s-a înfăptuit această do­rință prin înființarea In­stitutului de medicină. S-au făcut permanent eforturi materiale pentru a oferi clinicilor condiții de funcționare mai bune și o dotare cu aparatură modernă. Prestigiul pro­fesional al corpului me­dical și al celorlalți mun­citori sanitari face ca astăzi clinicile timișorene să îngrijească nenumărați bolnavi din județele ve­cine sau mai depărtate. Medicina modernă pre­tinde, însă, laboratoare și blocuri operatorii cu apa­ratură complexă și nume­roasă. Dezvoltarea ora­șului și creșterea popula­ției au pus și ele proble­ma ca bazele materiale ale sectorului sanitar să țină pasul cu noile sar­cini. Planul de dezvoltare al sectorului sanitar, în prima parte a actualului cincinal, prevede, în mu­nicipiul Timișoara, reali­­zarea unui modern com­­plex clinic cu peste 700 de paturi.­­ Organizarea șantierului inceput în ultimele săptămini ale anului 1970, pe terenul din apropie­rea stadionului „1 Mai“. Cei care vor merge, peste vreo trei ani, pe noua ar­teră ce leagă centrul ora­șului, peste chelangelo“, cu podul „Mi­crășelul studențesc spre stadion vor avea in față impună­toarea clădire cu 10 ni­vele a blocului de spita­lizare din complexul cli­nic. Dacă astăzi avem im­presia că noua construc­ție este amplasată la pe­riferia orașului trebuie să ținem cont că tot în acest cincinal, în zona din jurul complexului cli­nic, va apare un cartier de locuințe ce va însuma un număr impresionant de apartamente.­­finind cont de această perspectivă, noul spital clinic va beneficia de o policlinică de adulți, de o circumscripție pentru te­ritoriul respectiv. Pentru populația infan­tilă a acestei zone a ora­șului, se va realiza un dispensar de pediatrie și o policlinică de copii Grupul de proiectare de la D.S.A.P.C., ajutat de un colectiv de medici, sub conducerea dr. Ioan Radoslav, directorul Di­recției sanitare județene, caută cele mai bune solu­ții spre a asigura noului spital clinic teme specifice condiții op­unei uni­tăți sanitare moderne. Se poate constata că majoritatea camerelor de spitalizare vor avea 2—3 paturi cu grupuri sani­tare proprii. O treime din saloanele bolnavilor vor avea numai un singur pat. Aceasta va da posi­bilitatea îngrijirii bolna­vilor în condiții deosebite Cele 9 săli de operație, dublate de un serviciu de terapie intensivă cu 35 paturi, vor permite o atentă și eficientă supra­veghere a tuturor cazu­rilor grave pînă cînd ele vor trece in saloanele obișnuite. în sfîrșit, ser­viciile de laborator și ex­plorări funcționale, dotate cu cea mai modernă apa­ratură electronică, vor ocupa fiecare un etaj al blocului de diagnostic și tratament. In aceste condiții, rea­lizarea noului spital cli­nic va însuma împlinirea dorințelor oamenilor justificate ale muncii de pe aceste plaiuri, de a avea și in Timișoara o unitate modernă de ocrotire a sănătății, realizată cu sprijinul susținut al orga­nelor de partid și de stat. Dr. ROMULUS BOLZA directorul Spitalului cli­nic orășenesc de adulți nr. 1 Timișoara GENEZA ÎNNOIRILOR TIMIȘENE CONSFĂTUIREA DE LUCRU CU ACTIVUL DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI TIMIȘ Ieri, in sala Modern din Timi­șoara, au început lucrările con­sfătuirii de lucru cu activul din agricultură, organizată, pe baza in­dicațiilor conducerii partidului, de Comitetul județean Timiș al P.C.R. pentru a dezbate felul cum se traduc în viață măsurile ce decurg din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și condu­cerii agriculturii. șul La consfătuire participă tovară­PAUL NICULESCU-MIZIL, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. lui Sunt prezenți membrii Comitetu­ludețean de partid, ai Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, secretari ai comitetelor municipale, orășe­nești și comunale de partid, secre­tari ai comitetelor de partid din cooperativele agricole, președinții consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, conducerile organelor agricole județene, pre­ședinți și ingineri șefi din coope­­rativele agricole, directori din I.A.S. și S.M.A., cadre din invăță­­mîntul superior și din domeniul cercetării, reprezentanți ai uni­tăților contractante, lucrători ai presei și radiodifuziunii. Participă, de asemenea, activiști ai C.C. al P.C.R., delegați ai Mini­sterului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor reprezentanți ai unor organe eco­nomice centrale. în cuvîntul rostit la deschiderea lucrărilor consfătuirii, tovarășul MIHAI TELESCU, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, a informat acti­vul asupra felului în care se tra­duc în viață în județul Timiș mă­surile inițiate de partid in vederea îmbunătățirii organizării, planifi­cării și conducerii agriculturii. De asemenea, a fost subliniată necesi­tatea ca în dezbateri să se eviden­țieze experiența avansată în orga­nizarea și conducerea producției, pornind de la fiecare loc de muncă pină la organele agricole județene, să se facă propuneri și să se dea sugestii cu privire la căile cele mai eficiente de sporire a produc­ției și productivității muncii, de reducere a cheltuielilor materiale, de folosire deplină a forței de muncă din fiecare cooperativă pe parcursul întregului an, de aplica­re, cu maximum de rezultate, pîrghiilor de cointeresare materi­a­­lă a țăranilor cooperatori, să se releve măsurile care au fost și trebuie să mai fie luate pentru ca, începind cu campania agricolă de primăvară, să se asigure indepli­­nirea și depășirea planului la producția vegetală și animală pe anul 1971. în prima zi a consfătuirii au luat cuvîntul ing. Alexandru Pîrva, președintele C.A.P. Iecea Mare, președinte al Consiliului operatist de la Cărpiniș, interco- Viorel Uibaru, președinte C.A.P. Lenau­­heim, președinte al Consiliului in­­tercooperatist din aceeași comună, Nicolae Doggendorf, S.M.A. Orțișoara, Nicolae directorul președintele C.A.P. Giulvăz, Mezin, Ion Oprea, președintele C.A.P. Găvoj­­dia, Livia Coli președintele C.A.P. Alioș, prof. dr. Iulian Drăcea rec­torul Institutului Agronomic Timi­șoara, Petru Feneși președintele C.A.P. Tomnatic, Mircea Neagu, inginer-șef la C.A.P. Becicherecu Mic, președintele Consiliului inter­­cooperatist Biled, Iosif Demeter, președintele C.A.P. Nerău, Ion Je­­beleanu, președintele C.A.P. Sud­­riaș, Petru Hora, președintele C.A.P. Jimbolia, Nicolae Bădescu, directorul S.M.A. Sinnicolaul Ma­­re, Pascu Stănescu, președintele C.A.P. Honorici, președinte al Consiliului intercooperatist Lugoj, Iosif Wagner, secretarul comitetu­lui comunal de partid Ciacova, Constantin Hațeg președintele C.A.P. Chizătău, președintele Con­siliului intercooperatist din aceeași localitate, Teodor Petca, președin­tele C.A.P. Stamora Germană, ing. Ion Dobre, directorul I.A.S Gra­­bați, Ion Imbroane, președintele C.A.P. Racovița, Nicolae Herescu, inginer-șef la C.A.P. Dudeștii Ve­chi, Velimir Rancov, secretarul Comitetului comunal de partid Va­­riaș, ing. Vladimir Vidaicu, pre­ședintele C.A.P. Ghiroda, Ion Bu­­liga, președintele C.A.P. Dragșina, ing. Ion Uță, președintele C.A P. Ianova președinte al Consiliului intercooperatist de la Remutes Mare. Vorbitorii au relevat importanța deosebită a măsurilor adoptate de conducerea partidului pentru îm­bunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, arătinl totodată modul cum au acționat pentru transpunerea lor în viață. Impărtășindu-și experiența dobin­­dită in activitatea productivă și economico-organizatorică, cei care au luat cuvîntul s-au referit la neajunsurile ce trebuie înlătu­rate pentru a valorifica mai deplin importantele rezerve ale agricul­turii județului, în vederea obține­rii de producții vegetale și animale mereu sporite. Lucrările consfătuirii continuă. DINAMICA ASCENDENTA A ECONOMIEI ROMÂNEȘTI Pe marginea Comunicatului privind îndeplinirea planului economiei naționale pe anul 1970 Ziarele au dat publicității Comu­nicatul Consiliului Economic, Comi­tetului de Stat al Planificării, Di­recției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România în anul 1970. De o mare concizie și sobrie­tate, textul, cifrele și procentele cu­prinse în Comunicat înfățișează drumul ascendent al economiei și vieții social-culturale din patria noastră în ultimul an al cincinalu­lui 1966—1970. Datorită calamităților naturale, a urmărilor lor asupra întregii acti­vități productive, anul 1970 nu a fost un an ușor. Și dacă totuși obiectivele principale ale planului au fost îndeplinite în bune condiții, așa cum conchide Comunicatul, un merit principal îl are partidul, conducerea sa încercată care in a­­cele zile și săptămini de patetice încleștări a unit într-un singur șu­voi eforturile, voința, hotărîrea tu­turor — tineri și vîrstnici, români, germani, maghiari și de alte națio­nalități, întreg poporul a răspuns apelului, ne-am simțit cu toții mo­bilizați nu numai să înlăturăm ur­mările catastrofei dar să ne și în­deplinim cu cinste acele sarcini care pun temelii solide succeselor viitoare. In același timp, am conti­nuat căutările pentru ridicarea ni­velului activității, pentru sporirea eficienței întregii economii. Cifrele comunicatului vorbesc despre o bună reușită In industrie, volumul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 100,6 la sută, marcînd un spor de 12 la sută față de realizările anului precedent. Potențialul industrial s-a mărit con­siderabil prin intrarea in funcțiune a 390 noi capacități de producție. Pe fondul măsurilor luate de partid pentru perfecționarea organizării și conducerii economiei, s-a accelerat procesul modernizării întregii acti­vități productive și, ca urmare, s-au obținut progrese însemnate în me­canizarea și automatizarea proce­selor de producție, însușirea de teh­nologii perfecționate, îmbunătățirea calității produselor. Realizarea principalilor indicatori calitativi — creșterea productivității muncii cu 8,8 la sută, reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă etc. — constituie dovezi elocvente ale rea­lismului planurilor economice, po­sibilităților multilaterale de valo­rificare a marilor rezerve, ale ca­pacității și hărniciei muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor. Pătruns de un aprofundat spirit analitic, comunicatul subliniază și neajunsurile principale ale activi­tății industriale care s-au repercu­tat asupra rezultatelor. De ordin tehnic și organizatoric, lipsurile s-au răsfrînt asupra realizării pla­nului fizic la unele produse cit și asupra altor indicatori. Combate­rea lor, a cauzelor care le generea­ză, constituie o importantă sarcină a activității viitoare. Grija partidului și statului socia­list pentru modernizarea continuă a bazei tehnico-materiale a agricultu­­turii S-a materializat între altele in sporirea parcului de tractoare și mașini, in alocarea de fonduri pentru mari lucrări de investiții la care s-au adăugat importantele re­surse, afectate de cooperativele de producție construirii a numeroase obiective. Cu toate eforturile depuse, pro­ducția agricolă a anului trecut n-a atins nivelele planificate atît din cauza inundațiilor și a altor cala­mități naturale, cit și neajunsuri­lor existente înt­r-o serie de unități agricole în organizarea producției și aplicarea măsurilor agrotehnice. Atît în transporturile de mărfuri cit și în domeniul investițiilor, pla­nul global pe 1970 a fost realizat în întregime. Desigur își păstrează deplina valabilitate aserțiunile cri­tice din Comunicat, potrivit cărora o serie de greutăți au fost cauzate de neprocurarea la timp a utilaje­lor tehnologice și a documentației tehnice, cu urmări negative asupra realizării unor lucrări importante de investiții Creșterea potențialului economic al României socialiste și sporirea (Continuare in pag a­ll­a)

Next