Drapelul Roşu, februarie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8125)

1971-02-23 / nr. 8120

• 2 • ÎN CADRUL CONGRESULUI AL IX-LEA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești din România * 7­7­7 In cadrul Congresului al IX-lea «1 U.T.C., duminică au avut loc lucrările celei de-a VIII-a Confe­rințe a Uniunii Asociațiilor Studen­țești din România, în care au fost dezbătute cu exigență și responsa­bilitate activitatea asociațiilor stu­dențești din ultimii doi ani, contri­buția lor la formarea multilaterală a specialiștilor, corespunzător ce­rințelor dezvoltării economiei, știin­ței și culturii noastre socialiste. In sală se aflau aproape 300 de împuterniciți ai celor peste 150.000 de studenți din întreaga țară, nu­meroși invitați —­ activiști de par­tid și de stat, conducători ai unor organizații obștești și instituții cen­trale, rectori ai instituțiilor de în­­vățămînt superior, academicieni, cadre didactice, studenți străini a­­flați la studii în țara noastră, stu­denți fruntași la învățătură și în ac­tivitatea obștească. Printre cei care au luat loc in prezidiu se aflau tovarășii Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Mircea Malița, minis­trul învățămîntului, precum și Du­san Ulcak, președintele Uniunii In­ternaționale a Studenților. Raportul Consiliului U.R.S.R. cu privire la activitatea uniunii în pe­rioada dintre Conferința a VII-a și Conferința a VIII-a a fost prezen­tat de tovarășul Traian Ștefănescu, secretar al C.C.. al U.T.C., pre­ședintele Consiliului U.R.S.R., iar Raportul comisiei de cenzori U.R.S.R., de către Gheorghe Milea, a președintele comisiei. Pe marginea documentelor pre­zentate au luat parte la dezbateri Alexandru Soare, președintele Con­siliului U.A.S. din centrul univer­sitar București, Ionel Reghini, stu­dent la Facultatea de drept, pre­ședintele Consiliului U.R.S. de la Universitatea din Cluj, Ioan Petru, șeful Comisiei politico-ideologice­ a Consiliului U.R.S. din centrul uni­versitar Iași, Adriana Teubert, stu­dentă în anul I la Institutul poli­tehnic din Timișoara, Constantin Nicolaescu, student la Institutul de subingineri din Pitești, Dorel Che­­recheș, student la Institutul poli­tehnic din Brașov, președintele A­­sociației studențești de la Faculta­tea de silvicultură, Daniela Duțes­­cu, studentă la Universitatea Craiova, Ion Drăgan, student din Institutul pedagogic din Tîrgu Ma­ra­reș, președintele Consiliului U.R.S. pe institut, Silvia Alecu, studentă la Institutul politehnic din Galați, șefa Comisiei sociale pe centru­ universitar Galați, Laura Bocan, studentă la Institutul pedagogic din Oradea, președinta Consiliului U.R.S., pe institut, Grigore Calotă, student la Institutul de mine din Petroșani, președintele asociației studențești din cadrul Facultății de electromecanică, Bereczki Baldazar, student la institutul agronomic din Cluj, Emil Popescu, asistent univer­sitar, președintele Consiliului U.R.S. din Institutul de arhitectură, Flo­rin Miclea, student la Institutul de medicină din Timișoara, pre­ședintele Consiliului U.R.S. pe institut, Dan Moisescu, student, președintele Consiliului U.R.S. din Institutul de artă teatrală și cine­matografică, Radu Linte, student la Institutul politehnic din Iași, Gheorghe Manea, președintele Con­siliului U.R.S. de la Institutul de construcții. In numele Uniunii Internaționale a Studenților, Dușan Ulcak, pre­ședintele U.S.S., a transmis un me­saj de salut Conferinței Uniunii Asociațiilor Studențești din Româ­nia. D­e asemenea, conferința a fost salutată și a primit mesaje din partea unor­­ colective de studenți străini care învață în România. In încheierea dezbaterilor confe­rinței a luat cuvîntul tovarășul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. Vorbitorul a subliniat spiritul constructiv al dezbaterilor și al propunerilor făcute de dele­gați, a relevat faptul că Uniunea Asociațiilor Studențești din Româ­nia a devenit o puternică organiza­ție, cu o fructuoasă experiență do­­bîndită de-a lungul anilor, în mo­bilizarea tineretului universitar pentru pregătirea la nivelul exigen­țelor actuale și de perspectivă ale producției materiale și spirituale. Primul-secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat, totodată, importantele îndatoriri ce revin studențimii din țara noastră de a se pregăti cit mai temeinic, astfel ca după absol­vire să se poată încadra cît mai ra­pid și eficient în munca vastă de realizare a sarcinilor mobilizatoa­re ale noului plan cincinal, în ve­derea înfăptuirii obiectivelor stabi­lite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Participanții la conferință au a­­probat în unanimitate activitatea Consiliului U.A.S.R. și rapoartele prezentate De asemenea, au fost aprobate modificările la statutul U.A.S.R. și adoptată rezoluția con­ferinței. In Consiliul U.A.S.R. au fost aleși 97 membri și 28 membri supleanți, iar în Comisia de cenzori a U.A.S.R. 15 membri. In Comitetul Executiv al U.R.S.R. au fost aleși : Ion Traian , președinte, Ștefănescu Bereczki Baltazar, student la Institutul a­­gronomic Cluj, Miclea Florin stu­dent la Institutul de medicină Timișoara, Șorina Gheorghe, stu­dent la Institutul politehnic Bucu­rești, Tomozei Mihaela, studentă la Universitatea din Iași — vicepre­ședinți, Bîrliba Dan, Boștină Con­stantin, Duca Gheorghe, Ionescu Sorin, Mănăilă Ana Maria, Pusztai Kalman — secretari, Alecu Silvia, studentă la Institutul politehnic Galați, Calotă Grigore, student la Institutul de mine Petroșani, Ch­e­­recheș Dorel, student la Institutul politehnic Brașov, Crețu­ Gheorghe, președintele Consiliului U.R.S. Ti­mișoara, Bocan Laura, studentă la Institutul pedagogic Oradea, Delea­­nu Ion, președintele Consiliului U.R.S. Cluj, Dumitrașcu Constantin, student la Universitatea Craio­va, Kovács Dezideriu, student la I.M.F. Tg. Mureș, Kronenberger Mariane, studentă la Universitatea Timișoara, Mateescu Ioana, suden­­tă la Institutul politehnic Cluj, Modîrcă Mariana Eugenia, studentă la Academia de studii economice București, Negrescu Radu, student la Institutul de artă teatrală și ci­nematografică București. Niculescu Nicolae, președintele Consiliului U.R.S. Iași, Ștefan Angela, studentă la Institutul agronomic Iași, Soare Alexandru, președintele Consiliului U.R.S. București, Stoian Nicolae, redactor-șef al revistei „Viața stu­dențească“ — membri. Ca președinte al Comisiei de cen­zori a fost ales tovarășul Paul Bran, președintele Consiliului U.­R.S. de la Academia de studii economice București. (Agerpres) RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CONSILIULUI U.R.S.R. Prezentat de tovarășul Traian Ștefănescu Ne aflăm încă sub puternica im­presie produsă asupra întregului tineret, asupra studențimii, de sa­lutul adresat Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și Conferinței noastre de către tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al Partidului Comunist Român. Dînd glas sentimentului de profundă recunoștință pentru ro­lul de mare responsabilitate confe­rit de partid tineretului — se spu­ne în raport — exprimăm dorința fierbinte a generației amfiteatre­­lor de a se pregăti la nivelul exi­gențelor crescînde ale economiei, științei și culturii, de a sluji cu devotament și abnegație cauza Partidului Comunist Român. Mîn­­dria patriotică a studențimii pen­tru marile transformări revoluțio­nare înfăptuite de poporul nostru se îmbină firesc cu adeziunea de­plină la politica marxist-leninistă, creatoare, a partidului și statului, cu hotărîrea unanimă de a munci neobosit pentru înfăptuirea pro­gramului de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate. Relevînd că în ansamblul pu­ternicului dinamism al economiei, al vieții noastre social-politice, una din problemele fundamentale, care se înscrie ca o preocupare perma­nentă a partidului și statului, este dezvoltarea învățămîntului de toa­te gradele, raportul menționează date privind dezvoltarea bazei ma­teriale a învățămîntului superior în 192 de facultăți din cele 18 centre universitare ale țării, în care învață astăzi peste 150.000 de stu­denți. In contextul prefacerilor în­noitoare inițiate de partid, al a­­dîncirii democrației socialiste, stu­dențimii i-a fost conferit un rol important in prezentul și viitorul țării. Bucurîndu-se de puterea so­cială de a participa la dezbaterea și adoptarea deciziilor de impor­tanță majoră pentru societatea noastră, prin prezența în Frontul Unității Socialiste și în organele puterii de­­ stat, avînd posibilitatea de a-și spune părerea cu privire la măsurile de perfecționare școlii superioare, prin reprezentan­a­ții săi în organele de conducere a treburilor universitare, studenți­mea se afirmă ca parte integrantă și detașament activ al tineretului in lupta pentru traducerea în via­ță a politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Măsurile de îmbunătățire a acti­vității obștești a studențimii, a­­doptate pe baza hotărîrilor plena­rei C.C. al partidului din noiem­­b­rie-decembrie 1967 și ale Consfă­tuirii pe țară a Uniunii Tineretului Comunist, definirea uniunii noastre ca formă specifică de organizare a Uniunii Tineretului Comunist în învățămîntul superior, lărgirea competențelor și sferei sale de preocupări au determinat sporirea contribuției asociațiilor la pregăti­rea studenților, orientarea consec­ventă a eforturilor noastre spre problemele procesului instructiv­­educativ, statornicirea unor ra­porturi de strînsâ colaborare cu organele de învățâmînt. Uniunea Asociațiilor Studențești din Ro­mânia se prezintă în cel de-al 15- lea an de existență ca organizație revoluționară consolidată politic și organizatoric, ca factor activ în pregătirea profesională și educarea comunistă a tineretului universi­tar, în perfecționarea continuă a școlii noastre superioare. In continuare, raportul s-a referit la măsurile de modernizare a școlii superioare, concretizate în perfec­ționarea planurilor de învățămînt și a programelor analitice, a me­todelor de predare și seminarizare în crearea unor facultăți și secții noi, organizarea învățămîntului de subingineri și inițierea sistemului de pregătire pe cicluri în școala de arhitectură, în îmbunătățirea sis­temului de repartizare a absolven­ților în producție. Marea majorita­te a studenților își îndeplinește cu responsabilitate îndatorirea funda­mentală de a se pregăti temeinic, obținînd note bune și foarte bune. Un interes crescînd manifestă stu­denții pentru cercetarea științifică și orientarea ei spre soluționarea­ unor aspecte concrete ale produc­ției. In centrul activității asociațiilor — relevă raportul — a fost situată pregătirea profesională a studen­ților. Ele au desfășurat o susținu­tă activitate educativă,­­ menită să explice implicațiile profunde Directivelor C.C. ai partidului ale și Legii învățămîntului­ asupra for­mării profesionale a studenților, au contribuit la valorificarea noilor posibilități create prin perfecționa­rea continuă a școlii superioare. Evidențiind rezultatele pozitive, raportul subliniază, totodată, fap­tul că se mențin încă multe nea­junsuri în pregătirea teoretică practică a studenților, 66 mai ma­și­nifestă dezinteres pentru propria pregătire și tendința de limitare a studiului la­ notițele de curs, par­ticipare redusă la cursurile facul­tative, preocupare insuficientă pentru însușirea limbilor străine, pentru elaborarea proiectelor. Una din cauzele care influențează ne­gativ pregătirea profesională este activitatea sporadică, lipsită de e­­ficiență, desfășurată în rîndul stu­denților din anul I, pentru integra­rea universitară a foștilor elevi. Raportul menționează necesitatea îmbunătățirii sistemului de admi­tere în învățămîntul superior. Se relevă, de asemenea, necesitatea unor măsuri de perfecționare a învățămîntului de subingineri. In acest an universitar, Ministe­rul învățămîntului, în strînsă co­laborare cu Consiliul U.R.S.R., a adoptat în continuare măsuri de creștere a ponderii seminariilor, lucrărilor practice și de laborator, a cursurilor facultative și a disci­plinelor la alegere. Incepînd cu semestrul al 11-lea se experimen­tează un nou sistem de notare, care îmbină calificativele de la exame­ne cu aprecierea activității pe parcursul anului universitar. Ho­­târîtoare pentru realizarea impe­rativelor pe care societatea noas­tră le pune în fața studenților ră­­mîn și în viitor studiul individual, ritmic, însușirea temeinică a bi­bliografiei, interesul de a asimila permanent datele de actualitate, străduința de a-și forma deprin­deri practice în domeniul profe­siunii pentru care se pregătesc. Ra­portul apreciază că această confe­rință va trebui să marcheze un pas hotărîtor pentru eliminarea super­ficialității în studiu, a delăsării­­ și rhiulului, pentru ca fiecare asocia­ție, profund ancorată în realitățile facultății respective, să se preocu­pe cu deplină răspundere, îndea­proape, concret și sistematic, de modul în care studenții se înca­drează în procesul de învățămînt Formarea viitorului specialist con­turează pregnant necesitatea spo­ririi ponderii activității de cerce­tare și creație științifică în perioa­da studiilor universitare. Numărul însemnat al studenților cu rezul­tate profesionale meritorii, activi­tatea pozitivă a cercurilor științi­fice dovedesc posibilitatea și nece­sitatea participării efective a stu­denților, în special a celor din anii mari, la munca de cercetare a catedrelor, inclusiv la realizarea temelor contractuale pe bază de remunerare. Relevînd rolul muncii voluntar­­patriotice în ansamblul activității educative de asociații, se arată printre altele că ultima vacanță de vară a consemnat participarea peste 13.000 de studenți la lucrări­­­le agricole, la șantierele naționale, participarea la campania de recol­tare din toamnă a 14.000 de stu­denți ai institutelor agronomice și pedagogice. In continuare, raportul a abordat unele probleme privind moderni­zarea școlii superioare, expuse de către studenți în adunările și con­ferințele de alegeri, menționind printre altele accentuarea preocu­pării pentru includerea în planu­rile de învățămînt a matematicilor aplicative, tehnicii moderne calcul, a organizării științifice de producției și a muncii, pentru creș­a­terea în continuare a numărului disciplinelor la alegere și faculta­tive. Totodată, este necesar să se țină seama și de faptul că se men­ține un număr relativ mare de dis­cipline cumulate. In legarea mai strînsă a învățămîntului de cerin­țele producției, o importanță pri­mordială revine practicii profesio­nale. In spiritul indicațiilor condu­cerii partidului, este necesar să fie adoptate măsurile corespunzătoare pentru ca fiecare student, în spe­cial în institutele tehnice, să-și în­soțească o meserie din domeniul de specialitate în care se pregătește în acest sens, în afara creșterii numărului de­­ ateliere-școală — concepute ca unități economice proprii, cu planuri de producție și program zilnic de muncă pentru studenți — un rol însemnat revine și în viitor practicii desfășurate în unitățile economice, în atelierele și laboratoarele întreprinderilor, institutele de cercetare și proiec­ta­tare. Apreciind că neajunsurile care se mențin încă în organizarea practicii profesionale nu justifică faptul că în perioadele de practi­că unii studenți nu-și fac datoria, absentează de la program, raportul subliniază că asociațiile trebuie să desfășoare o largă activitate edu­cativă pentru a dezvolta în rîndul studenților interesul și răspunderea pentru însușirea deprinderilor de muncă. In condițiile lărgirii reprezentă­rii asociațiilor, în organele de în­vățămînt, cei aleși prin voința stu­denților au datoria să se manifes­te în spirit dinamic în cadrul con­­siliilor și senatelor, să înlesnească cunoașterea și soluționarea pro­blemelor de pregătire, de muncă și viață ridicate în colectivele din ani, facultăți și institute. In perioada care a trecut de la ultima conferință — se arată în ra­port — activitatea politico-ideolo­­gică, desfășurată în climatul efer­vescent caracteristic societății noas­tre, a fost îndreptată în principal spre dezbaterea cu întreaga masă a studenților a documentelor Con­gresului al X-lea al P.C.R. Acti­vitatea asociațiilor în acest dome­niu relevă preocuparea pentru lăr­girea sferei de cuprindere a stu­denților pentru inițierea unor for­me noi, interesante, cu o eficien­ță sporită. Trebuie să arătăm însă și faptul că unii studenți vădesc anumite lipsuri în înarmarea lor teoretică, în selectarea cu discer­­nămînt a diverselor idei și concep­ții, nu se informează suficient a­­supra problemelor dezvoltării noastre economice și social-politi­ce, asupra proceselor și fenomene­lor care au loc în viața internațio­nală. Totodată, în unele grupe și ani de studiu se manifestă o insu­ficientă combativitate ideologică față de influențele unor mentali­tăți și idei retrograde. În activita­tea noastră de pînă acum s-au menținut unele­ aspecte de forma­lism și superficialitate care dimi­nuează menirea educativă a acțiu­nilor politico-ideologice. In fine, este cazul să recunoaștem deschis că munca noastră politico-ideolo­­gică are uneori un caracter ab­stract, de prezentare a unor teze și principii generale, fără o ra­portare directă la preocupările ac­tuale ale politicii partidului și sta­tului, la fenomenele concrete, starea de spirit din colectivele stu­lu dențești. O datorie esențială a asociațiilor este consolidarea în rîndul denților a trăsăturilor politice stu­și morale, caracteristice militantului activ pentru cauza partidului, a spiritului de angajare totală în munca de edificare socialistă țării. Ca student al României sp­a­cialiste, a fi tînăr revoluționar în­seamnă să te pregătești la nivelul exigențelor actuale ale științei culturii, să asimilezi organic ade­și vărurile filozofiei materialist-dia­­lectice, politica partidului nostru, să te identifici cu năzuințele și as­pirațiile nobile ale poporului, să-ți faci datoria cu devoțiune, să lupți cu toate forțele pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid, pentru progresul și înălțarea pa­triei, să-ți clădești întreaga acti­vitate pe idealul construirii socia­lismului și comunismului. Aniversarea semicentenarului partidului constituie un nou pri­lej pentru a adunei în rîndurile studențimii sentimentele de dragos­te față de partidul comuniștilor, față de patria socialistă. In toate centrele universitare vor avea loc manifestări consacrate evocării luptei eroice a comuniștilor, evi­dențierii modului științific care a acționat și acționează parti­da dul, relevării succeselor noastre istorice, a prestigiului internațional al României. Asociațiile trebuie să asigure o informare mult mai largă și ope­rativă asupra problemelor lumii contemporane, a tot ceea ce­­este înaintat în creația materială și spi­rituală a altor popoare, pentru e­­ducarea studenților în spiritul in­ternaționalismului, a politicii ex­terne a partidului și statului, pă­trunsă de grija pentru interesele fundamentale ale națiunii noastre socialiste, ale mișcării comunis­te și muncitorești internaționale, ale socialismului și păcii în lume. Relevînd faptul că angajarea so­cială a studențimii, pregătirea în vederea îndeplinirii obligațiilor profesionale și obștești se îmbină nemijlocit cu afirmarea virtuților sale civice, cu asimilarea valorilor eticii comuniste, semnalînd totoda­tă unele aspecte de slăbire a com­bativității față de încălcarea nor­melor de conduită, raportul subli­niază îndatorirea asociațiilor de a organiza dezbateri, discuții opera­tive în cadrul grupelor și ariilor de studiu, în cămine, pentru pro­movarea mai consecventă în rîndul studenților a principiilor și nor­melor morale ale orinduirii noas­tre, a conștiinței îndatoririi tineri­lor absolvenți de a se încadra în creația întregului popor, acolo un­de sînt chemați de interesele gene­rale ale societății. Prezentînd în continuare rezul­tatele obținute în antrenarea stu­denților în mișcarea sportivă, vor­bitorul a arătat că principalul nea­juns în acest domeniu este acela că mulți studenți rămîn în afara acțiunilor organizate. Măsurile a­­doptate recent privind introduce­rea diferențiată a educației fizice și pentru anii II, participarea șe­filor de comisii sportive în condu­cerea cluburilor universitare, spo­rirea aportului cadrelor didactice la desfășurarea activității sportive de masă, revederea programului campionatelor universitare și a u­­nor reglementări ale C.N.E.F.S. sunt menite să creeze un cadru mai favorabil pentru îmbunătățirea sub­stanțială a activității sportive de masă și de performanță. O parte importantă a raportului s-a ocupat pe larg de activitatea social-gospodăreas­că a asociațiilor, domeniu în care s-a acumulat o bogată experiență, ele contribu­ind pe această cale la îmbunătăți­rea continuă a condițiilor de mun­că și viață ale studenților. In pe­rioada următoare este necesar să stimulăm participarea mai activă a studenților la întreaga activitate de gospodărire și autogospodărire a căminelor și cantinelor, la exer­citarea controlului obștesc. De ase­menea, pe baza experienței dobîn­­dite în aplicarea hotărîrii cu pri­vire la angajarea studenților, este necesar ca, în­ganismele locale colaborare cu or­ale Ministerului Muncii, asociațiile să se preocupe de problemele privind încadrarea în muncă pe perioada vacanțelor de vară și pe parcursul anului u­­niversitar. Măsurile de perfecționare structurii și activității Uniunii A­ a­sociațiilor Studențești din Româ­nia, adoptate la ultima conferin­ță — subliniază raportul — au fost primite cu satisfacție de întreaga studențime, dovedindu-se a fi de­plin corespunzătoare specificului muncii educative din institute și facultăți. In această perioadă de perfecționare a activității asocia­țiilor, am beneficiat nemijlocit și susținut de sprijinul organelor organizațiilor de partid. Conduce­și rea și îndrumarea de către partid constituie garanția că viitorul va adduce noi împliniri muncii obștești a studențimii. Problema fundamentală asupra căreia trebuie să ne concentrăm atenția în viitor este consolidarea politico-organizatorică a grupelor și anilor de studiu. Pe baza dez­voltării­ autonomiei, fiecare orga­nizație trebuie să se manifeste realmente ca un factor de mobili­zare a studenților în realizarea sarcinilor ce îi revin, să devină un cadru deplin favorabil de afir­mare a inițiativei și atitudinii com­bative a colectivelor studențești. In fiecare organizație de an și fa­cultate este necesar să se asigure largi posibilități pentru exprima­rea opiniei tuturor studenților, pentru participarea lor efectivă la adoptarea hotărîrilor care privesc viața și activitatea colectivelor respective. In continuare au fost evidențiate o serie de măsuri de perfecționare a cadrului de dez­batere și decizie asupra probleme­lor activității asociațiilor studen­țești. Pentru a sintetiza procesele în­noitoare și experiența acumulată, în funcție de proiectul de statut al U.T.C. raportul propune să se a­­ducă unele modificări și comple­tări actualelor prevederi ale sta­tutului U.R.S.R., menite să con­tribuie la îmbunătățirea activității desfășurate de asociații, la crește­rea rolului lor în viața universita­ră. In încheiere, raportul a mențio­nat că în activitatea internaționa­lă, U.R.S.R. a militat pentru în­tărirea continuă a unității și lăr­girea rîndurilor U.S.S., dezvoltarea multilaterală a colaborării studen­țești, pentru stabilirea între or­ganizațiile membre a unor relații bazate pe deplina egalitate în drepturi, pe încredere, stimă respect reciproc. U.R.S.R. va dez­­i­volta și în viitor relații de strînsă solidaritate internațională cu stu­dențimea din toate țările socialiste, cu tineretul universitar de pe toa­te continentele lumii. Ea își va in­tensifica, totodată, colaborarea cu organizațiile de eliberare naționa­lă, cu organizațiile democratice de studenți de pretutindeni, în lup­ta împotriva imperialismului, co­lonialismului și neocolonialismu­­lui, acționînd cu fermitate, în spi­ritul politicii externe a partidului și guvernului nostru, pentru rea­lizarea dezideratelor de libertate, progres social și pace ale tuturor popoarelor. Pentru studențimea patriei — se spune în încheierea raportului — aniversarea semicentenarului par­tidului, perspectiva luminoasă con­turată de obiectivele noului cinci­nal, indicațiile cuprinse în expu­nerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în cadrul Congresului U.T.C. constituie rațiunile majore ale afirmării sale, în slujba propă­șirii materiale și spirituale a na­țiunii socialiste. Conștienți de înalta misiune de a duce mai de­parte realizările întregului nostru popor, încredințăm partidul, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, că vom face din pregătirea multilate­rală, din aportul creator la edifica­rea socialistă a țării crezul nostru politic, însăși condiția noastră de a fi. f - DRAPELUL ROȘU-8.129 PRODUCȚIE MODERNÂ= PRODUCȚIE DE CALITATE „Scurt-circuit“ pe traseul comod al jumătăților de măsură Anchetă economică în întreprinderi republicane din județul Timiș Momentul în care a debutat noul plan cincinal ne-a îngăduit — da­torită imperativelor stabilite de conducerea superioară de partid — să cunoaștem dinainte criteriul esențial al întregii activități eco­­nomico-sociale : calitatea. Acest proces, evident, subînsumează ne­numărate idei, elemente, unități etc. De­dirul exemplelor-dovezi, desprin­din activitatea desfă­șurată în cincinalul anterior, a­­testă că în majoritatea între­prinderilor din economia timi­­șeană asigurarea unei înalte calități tuturor produselor a devenit preocupare permanentă, un crite­­­riu de apreciere realistă a finali­tății sociale a muncii prestate. Este suficient să amintim, de pil­dă, că la fabrica „Ceramica" din Jimbolia sortimentul de țigle și coame ceramice de calitatea I s-a realizat, în 1970, într-o pro­porție de 95 la sută, față de 85 la sută cît a fost planificat ; din acestea — semnificativ­­ — o bună parte, realizată suplimentar, a fost furnizată beneficiarilor externi. Tot aici, prin depășirea planului de calitate la cărămizi pline și cu goluri verticale s-au obținut, în 1970, economii de p­este 201.000 lei. Succese similare s-au înregistrat și la fabrica „Mondial“ din Lugoj. Alt exemplu : la C.E.I.L. din Ti­mișoara ponderea producției de cherestea de calitate superioară este, în medie, cu peste 5 la sută mai mare decît nivelul planificat, iar la cherestea de stejar (unde nu există plan de calitate la cla­sele A și B) această pondere atins, anul trecut, aproape 90 la o sută. Bilanțul ple ar putea unor asemenea exem­pi mult continuat. Faptul că, în 1970, valoarea produ­selor livrate de județul nostru pen­tru export a întrecut cu peste 230 la sută pe cea realizată în 1965, se înscrie în seria elementelor care demonstrează elocvent că, în nu­meroase întreprinderi, organiza­țiile de partid, comitetele de di­recție au iniițiat acțiuni eficiente pentru crearea unor condiții opti­me, pe tot cursul fabricației, în vederea realizării unor produse cu însușiri superioare. Totuși, așa cum a arătat tovară­șul Nicolae Ceaușescu în Expune­rea la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului, din luna noiembrie anul trecut, e­­xistă încă neajunsuri în domeniul calității. Care este, de pildă, situa­ția în industria ușoară timișeană ? Majoritatea sortimentelor fabrica­te la combinatele textile din Timi­șoara și Lugoj sunt apreciate de consumatori, dar multe dintre ele sunt de calitate slabă și destul de greu ajung în comerț mărfuri bine finisate. Astfel, la Combinatul tex­til nr. 1 din Timișoara s-au înre­gistrat, în 1970, aproape 175.000 pe­rechi de ciorapi de calitate infe­rioară, care au determinat pierderi totalizînd 333.000 lei. In aceeași pe­rioadă de timp, au fost refuzate la plată, pentru calitate necorespun­zătoare, confecții și tricotaje de bumbac în valoare de 59,9 mii lei și, respectiv, 10,2 mii lei și aproape 35.000 m 1 țesături. Cauzele ? Pete de ulei și fire uleiate, confecții mai scurte decît prevederile normate etc. La Combinatul textil nr. 2 din Timișoara nu s-au înregistrat pro­duse rebutate în ultimul trimestru din 1970, dar produsele așa-zis de­clasate au provocat pierderi de a­­proape 110.000 lei. Se poate trage de aici concluzia că, într-o măsură de loc neglijabilă, calitatea produselor la cele două combinate textile timișorene a tre­cut prin adevărate convulsiuni. In loc ca o atare situație să fie curma­tă, conducerile unor fabrici conti­nuă să absolutizeze o seamă de greutăți pseudo-obiective. Se afir­mă că, reprezentanții comerțului ar fi devenit prea exigenți, că ar cău­ta nod în papură. In fața mărfuri­lor refuzate, cu defecte vizibile, a­­duse din nou în fabrici, aceste afir­mații pălesc . Pe alocuri, rampa pentru controlul materiei prime funcționează formal. Aici sunt re­partizați să lucreze și oameni cu o calificare scăzută. In aceste condi­ții, nu este de mirare că s-au in­trodus în lucru scuturi de fire de bumbac și supraelastice rupte și­ încurcate, cu diferențe de grosime și culoare (Fabrica de ciorapi), bo­bine cu fire suprapuse și încîlcite, mătase. . . policoloră, tricoturi murdare și pătate de ulei (Combi­natul textil nr. 1 Timișoara), bum­bac și celofibră de slabă calitate (Combinatul textil Lugoj) — ceea ce a dus de-a dreptul la rebut, la produse declasate, înainte de­­ orice, cînd se discută despre calitatea unui produs — mai ales în industria grea — trebuie e­­xaminată concepția tehnică ce stă la baza lui, mersul precis, de cea­sornic, al execuției. E­ste clar ori­cui că un produs care nu a fost bine conceput în ansamblu, chiar dacă va fi executat ireproșabil, nu va putea fi socotit de „calitate“. Din această perspectivă, nu pot fi în nici un fel justificate cele 65 de­­ procente, cu­­ reprezintă reperul lanț industrial și minier în totalul rebuturilor înregistrate în 1970 la uzina „Ciocanul" Nădrag. Această situație este rezultatul direct deformării zalelor în timpul reglă­ri­rii mașinilor de format, sudat și calibrat, al neomogenității chimice a oțelului ; tot așa, cauzele rebută­­rii unor piese turnate constau în incluziunile nemetalice (zgură și nisip) provenite în timpul operației de turnare. Alte pierderi s-au sem­nalat și la tuceria de fontă. Așa cum s-a putut înțelege din­­tr-un articol recent publicat în ziarul „Drapelul roșu“, intențiile conduce­rii uzinei sunt, indiscutabil, bune. Numai că se impune o urmărire permanentă a modului de aplicare și respectare a măsurilor preconi­zate ! Dacă obținerea unor produse metalurgice de calitate stă în pute­rea colectivului de aici, de ce nu se acționează încă suficient de e­­nergic împotriva rebuturilor ? Contrastul între ceea ce s-a rea­lizat bine în 1970 și ceea ce înseam­nă produse de proastă calitate, este flagrant și la alte trei unități din industria republicană a județului Timiș :­­ fabrica „Ceramica“ din Jimbolia, Uzina de reparații trac­toare și fabrica „Fructus“ din Ti­mișoara. Nu vom insista, din nou, asupra cifrelor ; oriefe „corectiv“ s-ar încerca să se aducă valorilor refuzate — indiferent dacă ele au rămas definitive sau au trecut­ sub eticheta soluționatelor — faptul în sine nu poate fi escamotat nici la întreprinderile citate la urmă, nici la cele la care ne-am referit mai înainte. De aceea, fără a insista a­­supra constatărilor, vom aminti că și în perioada care a trecut din a­­cest an, volumul produselor de ca­litate necorespunzătoare a înregis­trat cifre deloc minore la cîteva în­treprinderi. Este vorba de „Elec­tromotor“, C.E.I.L., „Modern“, In­dustria cărnii și Fabrica de bere din Timișoara. Asemenea anomalii — „scurt-cir­­cuite“ în producția unităților indus­triale amintite — certifică în ulti­mă instanță o concepție dăunătoare de aplicare numai a unor jumătăți de măsură (deși toate cadrele tehni­­co-inginerești de aici sînt angajate și remunerate ca atare cu cîte o... normă întreagă) din cele care să ducă la înlăturarea precom­­unor deficiențe cunoscute de multă vre­me : comoditate la recepția mate­riilor prime și materialelor, tolera­rea defecțiunilor în fazele procesu­­lui tehnologic, „miopia“ controlori­lor tehnici de calitate. Acestea sunt, în puține cuvinte, definițiile reale ale refuzurilor. In acest an, ca de altfel în între­gul cincinal, asigurarea unei înalte calități tuturor produselor este problemă centrală a întregii activi­­­tăți productive. Ținînd seama de deficiențele amintite, Biroul Comi­tetului județean Timiș al P.C.R. a cerut organizațiilor de partid, co­mitetelor de direcție, să intervină operativ pentru eliminarea lor, să urmărească în permanență modul în care se aplică programele de mă­suri stabilite pentru îmbunătățirea calității produselor. Posibilitățile de lichidare a acestui păgubitor ana­cronism economic — cu utilaje și mașini de înaltă tehnicitate să se producă mărfuri de proastă cali­tate — trebuie căutate în interiorul fiecăreia din întreprinderile anali­zate. Este deci absolut necesar să se facă totul pentru a realiza ordi­nea firească a lucrurilor : producție modernă = producție de calitate ! Anchetă realizată de MIREL BRATEȘ NOTA REDACȚIEI La rubrica cu acest titlu generic, ziarul nostru își propune să publi­ce puncte de vedere referitoare la căile de îmbunătățire a calității în toate domeniile și sectoarele econo­mice timișene, în toate comparti­mentele în care se fabrică bunuri materiale. In consecință, invităm cadrele din economia județului, in­diferent de munca pe care o înde­plinesc, să scrie redacției, să-și ex­pună opiniile, pentru a înlesni cu­noașterea acelor anomalii care de­termină rebuturi de orice fel, și a stabili măsurile ce trebuie între­prinse în vederea creșterii exigen­ței și competenței controlului teh­nic de calitate. V­REMEA TIMPUL PROBABIL PENTRU 28 februarie 1971. Vreme schimbătoare cu cerul mai mult noros. Vor cădea pre­cipitații slabe locale sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va­­ sufla moderat din vest. Tempe­­­­ratura staționară : noaptea mi­nimele vor fi cuprinse între 1 și­­ 4 grade, iar ziua maximele în­tre 5 și 10 grade. Ceață locală dimineața și seara. PENTRU 24 și 25 FEBRUARIE Vreme în curs de îmbunătăți­re treptată și ușoară cu cerul­­ variabil. Temperatura se menți­­­­ne staționară.

Next