Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)

1971-04-20 / nr. 8168

• 2 * In ansamblul măsurilor adoptate de Conferința Națională a P.C.R. din 1987, privind perfecționarea conducerii economice, se înscrie și îmbunătățirea planificării, orga­nizării și realizării întregului pro­ces de aprovizionare tehnico-ma­­terială. In cadrul acestuia, un loc important îl ocupă modul de așezare a relațiilor dintre între­prinderi, disciplina de plan și con­tractuală, precizate în Legea nr. 71, din 29 decembrie 1969, privi­toare la încheierea contractelor economice dintre furnizori și bene­­ficiari. Conferindu-i func­ția de instru­ment de planifica­re, noua contractului lege dă numie valențe eco­co­respunzătoare ce­rințelor actuale de dinamizare a pro­ceselor de pro­ducție. Unitățile e­­conomice trebuie să aibă în vedere un aspect esen­­țial și anume acela că legea cre­ează posibilitatea transformării contractului intr-un instrument de planificare, cuprinzind indicații concrete în acest sens. Traducerea lor în viață depinde de unitățile economice, de organele lor condu­cătoare. Aceasta solicită firește, preocupare susținută, în funcție de specificul rei unități, și caracteristicile fiecă­din partea factorilor competenți, înzestrați și cu o o­­rientare comercială, bazată pe studii de marketing, care să asi­gure producției un ritm de creș­tere corespunzător cerințelor pieții. Noul sistem de contractare lăr­gește sfera in care se poate ma­nifesta independența și inițiativa cadrelor de conducere din unită­țile economice în adoptarea de decizii. El implică o înaltă res­ponsabilitate și competență, întru­­cît acțiunea de contractare este declanșată înainte de definitivarea cifrelor de plan, transformarea contractului în instrument de fun­damentare a planului depinzînd în bună măsură de unități. Posibili­tatea de a încheia contracte pe o durată de mai mulți ani face ca între unități sa se stabilească re­lații permanente, asigură o­­ mai bună cunoaștere reciprocă. Astfel de relații imprimă un caracter real și sigur contractului și pla­nului. Ideea generală de transferare a centrului de decizie in sfera pro­ducției s-a concretizat și în acor­darea unor largi atribuții unită­ților productive în sectorul apro­vizionării tehnico-materiale, de încheiere directă a contractelor. A fost creată astfel posibilitatea de orientare hotărită a producției spre satisfacerea nevoilor reale ale consumului. Conducerile unități­lor economice sunt chemate să fundamenteze din timp volumul și eșalonarea producției astfel incit să reflecte exact elementele co­respunzătoare creează premisa ale cererii. Aceasta valorificării inte­grale a producției. Subliniem aceste aspecte și insistăm asupra lor deoarece în anul 1970 unele uni­tăți economice au stat în especta­­tivă, așteptînd să le vină de „sus“ (de la ministere) repartițiile pen­tru cantitățile de materiale ce urmau a le contracta, precum și numirea furnizorilor. In acest fel, contractările au reprezentat o pe­rioadă de tranziție la noul sistem. Analiza făcută la „masa rotundă“ organizată de revista „Viața econo­mică“, cu concursul Facultății de studii economice de la Universita­tea din Timișoara, a scos în evi­dență că pînă la 1 noiembrie 1970 era acoperită cu contracte doar 35 la sută din producția planificată a anului curent și 50 la sută din producția planificată pe trimes­trul I. La unele unități , Combinatul de pielărie și încălțăminte, „Electro­­banat", „Solventul“, Combinatul textil nr. 1 din Timișoara și altele, nivelul contractării a fost și mai scăzut. Determinarea directă și în timp util intre furnizori și benefi­ciari a tuturor clauzelor care fac obiectul contractelor economice — deci și a relațiilor economice din­tre acestea — creează o legătură fi­rească între plan și piață, cu condi­ția ca planul să țină seama de ce­rințele pieței, s-o influențeze. Este necesar ca în optica condu­cerii unităților economice să se permanentizeze ideea trecerii de la o „piață a producătorului“ la o ..piață a consumatorului". Cu alte cuvinte, producția să nu reprezinte un scop în sine, ci acoperirea unor nevoi reale ale economiei. Trebuie știut că alegerea unor furnizori de la distanțe prea mari provoacă daune, conduce la mări­rea nejustificată a cheltuielilor de circulație, impietează asupra opera­tivității aprovizionării, diminuează rentabilitatea. Este recomandabil ca desfacerea producției-marfă cu pondere mare în consumul popula­ției, și care se fabrică de către în­treprinderi din țară, să fie zonată în profil teritorial, aplicîndu-se în acest scop principiile programării liniare, care să permită identifica­rea variantelor optime. De aseme­nea, noua practică de contractare necesită stabilirea unui schimb re­ciproc de informații și contacte permanente între furnizori și bene­ficiari, prospectarea continuă cerințelor și a posibilităților de des­a­facere, elemente principale pentru nominalizarea sarcinilor viitoare de plan. Nu mai puțin importantă în do­meniul aprovizionării și desfacerii este activitatea de import-export. Ca atribuție importantă a centralei industriale, ea trebuie concretizată din timp, prin încheierea contrac­telor cu partenerii externi, fie di­rect, fie cu concursul organizațiilor specializate din Ministerul Comer­țului Exterior, pare care trebuie Elementele princ­­să stea la baza încheierii contractelor economice pentru anul următor, în cadrul pre­vederilor legale, sunt, pe de o par­te, sarcinile aprobate prin planul cincinal sau de perspectivă, pe de alta, bogatul volum de informații, rezultat din acțiunile de prospecta­re a pieței, a consumatorilor produ­selor respective. Caracterul de instrument de pla­nificare al contractului economic es­te demonstrat și de o altă prevedere a legii și anume aceea care sta­bilește că întreprinderile furnizoare vor pune în fabricație numai pro­duse cu desfacere asigurată prin contracte eco­­nomice. Consecința practică a acestei prevederi este că nevoile sociale vor fi mai bine satisfăcute de pro­ducție, că cererea își va găsi în mod firesc un cores­pondent solvabil în ofertă. Vor impune o re­adaptare și recali­ficare „din mers“ a cadrelor care se ocupă de pro­blemele aprovizio­nării și desfacerii, trecerea de la o muncă administrativă în general la o muncă de concepție. In vede­rea înlăturării neajunsurilor deter­minate de rutina unora dintre ca­drele care activează în­ sectorul a­­provizionării tehnico-materiale, se impune trecerea acestora printr-un sistem de perfecționare (reciclare). Aceasta cu atît mai mult cu cit există un cadru legal adecvat și o obligație privind perfecționarea pregătirii cadrelor din economie. Prin sistemul reciclării și cursu­rilor obligatorii, cadrele, indiferent de sectorul de activitate, își perfec­ționează pregătirea, își formează o optică nouă asupra sarcinilor, ac­tivează hotărît și eficient in spriji­nul producției materiale. GHEORGHE MEGHIȘAN cercetător științific la Centrul de științe sociale Timișoara al Acade­miei de Științe Social-Politice CONTRACTUL ECONOMIC - INSTRUMENT DE PLANIFICARE CONSULTAȚIE Aplicarea cu con­secvență a surilor stabilite mă­în legea contracte­ ȘTIRI CULTURALE . DESCHIDEREA DECADEI CĂRȚII ROMÂNEȘTI. Ieri, a avut loc­­ Librăria Mihail Eminescu din Timișoara deschiderea festivă a De­cadei cărții românești, amplă mani­festare culturală organizată în cinstea aniversării unei jumătăți de veac de la crearea Partidului Comunist Ro­mân. Cu această ocazie­ tovarășii Tra­­ian Sencu, lector universitar, vice­președinte al Comitetului județean pentru cultură și artă, Anghel Dum­­­brăveanu, secretar al Asociației scri­itorilor din Timișoara, Coriolan Bu­cin, director al Centrului de librării din județul Timiș, au vorbit despre importanța deosebită a Decadei căr­ții românești, organizată sub auspi­ciile Comitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă. In încheierea momen­tului festiv, participanții au vizitat expoziția de cărți organizată în in­cinta librăriei, unde sunt expuse cele mai noi ediții in limbile română, ma­ghiară, germană, sârba si altele, ale editurilor din tara noastră. m „SUB CERUL MIORIȚEI", se numeste noul volum de poeme al poe­tului Haralambie Țugui, apărut re­cent la editura „Junimea". Cele trei cicluri de versuri se numesc, in afara celui de titlu, „Albastrele zboruri“ și „Cintecul depărtării". Poetul dedică patriei acest volum al său, „sacrei matrice a neamului". Il COLECȚIA „Cele mai frumoase poezii" a Editurii Albatros s-a îm­bogățit cu un nou volum , o culegere din lirica renumitului poet maghiar, prieten al poporului român, Kassák Lajos. Traducerile sunt semnate de Aurel Buteanu, reputatul și neobositul traducător timișorean, iar prefața de către poetul Petre Pascu. (Ed. Alba­tros, 112 p.). a FAMILIA (3, 1971) publică un interesant articol „Probleme ale moș­tenirii literare (Radu Enescu), două cronici literare de C. Grigurcu (la monografiile E. Lovinescu de E. Si­mion și G. Călinescu de I. Baiu). Relevăm de asemenea ancheta „Criti­ca literară", la care răspund 10 tineri critici. Este singura revistă de cul­tură care se gîndește permanent devii de liceu, la cei ce susțin baca­la­laureatul, in sprijinul cărora publică acum un articol despre „Desculț", al­tul despre poemul „Atit de fragedă" și o sinteză, Umanismul lui Tudor Vianu. H l-am văzut pe copil zilele tre­cute pe scenă. La serbarea Școlii ge­nerale nr. 16 din Timișoara din sala clubului C.F.R. Un ansamblu pregătit cu minuție și entuziasm de dascăli și de instructori artistici. Montajul li­terar muzical, recitările, dansurile, emoțiile, stîngăciile, elanul corului și frenezia jocurilor populare, acea splendidă uitare de sine specifică virstei au alcătuit un tot unitar și fermecător. (M. Ș.) CU TOATE­ FORȚELE LA SEMĂNAT! (Urmate din pag. 1) stilpilor, pomilor, canalelor, a­dru­teren din jurul de pe marginea murilor etc. In ceea ce privește densitatea, din verificările făcute în teren se constată că nu peste tot specialiștii s-au orientat in mod corespunzător la stabilirea numărului de boabe ce trebuie însămînțate la hectar Sunt cazuri in care specialiștii au calculat densități să țină seamă de prea mari, fără potențialul de fertilitate a solului și de hibridul cultivat, precum și cazuri cînd s-au stabilit densități mici, fără să țină seamă de pierderile ce se înregistrează la semănat, răsărit sau prin lucrările de întreținere. De aceea atragem atenția funcție de numărul de plante ca, in re­­coltabile stabilit pentru fiecare hi­brid și tarla în baza recomandări­lor elaborate pentru județul nos­tru să se asigure un plus de se­mințe de pînă la 10—15 la sută. Întrucit în unități se însămînțează porumbul la diferite densități, ceea ce impune modificarea semănă­torilor, recomandăm ca această o­­perațiune să se facă seara tîrizii după încetarea­­ lucrului din cîmp, pentru a nu stînjeni realizarea vi­tezei zilnice planificate. Totodată trebuie să se acorde o atenție deo­sebită și tehnologiei porumbului pentru siloz. Cu­ privește adîncimea de semă­nat accentuăm asupra necesității respectării recomandărilor elabo­rate, iar in cazul terenurilor usca­te semințele să se incorporeze pînă la straturile care asigură umidita­tea necesară răsăririi acestora. De asemenea atragem atenția asupra necesității controlării permanente a brăzdarelor de la semănători pentru a preveni infundarea tubu­rilor ceea ce ar putea duce la go­luri in cultură. Unitățile agricole din județul nostru în anul acesta beneficiază de cantități sporite de ierbicide. Întrucît acestea sunt de mai multe feluri și au un conținut diferit de substanță activă, cadrelor tehnice le revine datoria de a supraveghea atent lucrarea, răspunzind direct de dozele care se aplică, prepara­rea soluției, reglarea utilajelor, deci cu un cuvînt de felul cum se face ierbicidarea porumbului. Pînă la 30 aprilie mai sînt 10 zile, iar baza materială pe care o avem in dotare asigură încheierea semănatului pînă la această dată. Rămine ca o sarcină de mare răs­pundere pentru conducerile de u­­nități și cadrele de specialiști să organizeze munca de așa natură nicit să ne încadrăm în epoca op­timă respectind în același tim­p ca­litatea lucrărilor. In această perioadă întregul po­por se pregătește să întîmpine cu realizări deosebite sărbătorirea a­­niversării semicentenarului Parti­dului Comunist Român , avem con­vingerea că și lucrătorii de pe o­­goarele județului nostru, în între­cerile organizate între unități, fer­me, secții de mecanizare, brigăzi și echipe vor întîmpina mărețul e­­veniment prin îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan din cam­pania agricolă. Eficiența muncii de concepție, asimilări și modernizări în timp minim (urmare din pag. 1) fibră și poliester, destinate confec­ționării de costume bărbătești și de rochii. De remarcat este faptul că, datorită finisajului superior aplicat acestor țesături, calitatea este com­parabilă cu a țesăturilor similare de pe piața mondială. Utilizarea fi­brelor sintetice s-a extins și asu­pra creațiilor noi la pălării, prin înlocuirea linii, în proporție de pî­­nă la 15 la sută cu poliester și polipropilenă, creindu-se în acest scop patru articole noi care sunt deja contractate pentru trimestrele II și III 1971. Mai pot fi menționate, de aseme­nea, articole noi realizate de acest colectiv, cum ar fi glosuri de pălă­rii, contractate pentru anul 1971 cu Anglia, precum și colecții pentru COMTURIST, contractate pentru litoral. In materie de țesături de tip mă­tase s-a realizat o îmbogățire a sor­timentului existent prin crearea de articole din materii prime noi, u­­tilizîndu-se în acest scop fire de lină în amestec de acetat sau vis­­coză, pentru fulare și cravate, pre­cum și fibre de poliester texturat care vor intra în producția viitoa­re, ca urmare a înzestrării între­prinderii cu utilaje adecvate. Toate aceste preocupări, materia­lizate în produse noi, pe bază de înlocuitori de fibre naturale, de reînnoirea nomenclatorului în ca­zul combinatului textil nr. 2, cât și de introducerea de noi tehnologii, se înscriu in prevederile planului de măsuri aprobat de Plenara Comite­tului județean Timiș al P.C.R. din 1970, în scopul îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan și a angajamen­telor privind sporirea in ritm sus­ținut a producției, îmbunătățirea calității, ridicarea eficienței econo­mice, este necesar ca in continuare serviciile de concepție să-și con­centreze eforturile spre probleme­le majore ale întreprinderilor prin a căror rezolvare se contribuie ne­mijlocit la realizarea dezideratelor amintite. MARȚI, 20 APRILIE 1971 18,00 Deschiderea emisiunii. Ateneu — emisiune de actuali­tate muzicală. 18,30 Toate pri­­zele sus ! — emisiune pentru pionieri. 19,15 Publicitate. 19,20 1.001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 50 de ani in 50 de evocări. 20,20 Intermezzo fol­cloric cu Marin Chisăr. 20,30 Seară de teatru : „Febre" de Horia Lovinescu. In distribuție : * Irina Petrescu, Virgil Ogășanu, Doina Tufescu,­­ Fory Etterie, , Tom­a Dimitriu, Vasile Nițu­­­­lescu, Mircea Constantinescu și­­ alții. 21,50 Muzică ușoară cu­­ Anda Călugăreanu și formația « Horia Moculescu. 22,10 Prim - plan : Teodor Toivi — inginer - proiectan-șef la Uzinele „1 Mai“ , Ploiești. 22,40 Telejurnalul de­­ noapte. • v'x>oooo<x>ooooooooooooooocooooooooo<xx><xx>oooooo' CRONICA PLASTICA FORJA EVOCATOARE A LITOGRAFIEI Caleidoscop de inventivitate și vigoare, litografiile graficianului Gabriel Kazinczy afirmă o viață Deschisă tumultuoasă și complexă. în sala Galeriilor­­ de artă, expoziția este un omagiu al luptei revoluționare a poporului nostru, un imn patetic adus celor care au căzut pentru împlinirile și cuceririle noastre socialiste. Factura de expresivitate a lito­grafiilor uneori excesivă și chiar violentă, se remarcă printr-o forță interioară, concentrare și o pro­fundă afectivitate. Această putere afectivă și autenticitatea caracte­relor figurative degajă o atmos­feră de neliniște și așteptare. Coordonatele generale ale an­samblului expozițional se înscrie între evocare („Revoltă“, „1114", „Exod“) și prinosul de credință față de P.C.R. (zidul „Omagiu“ 1, 11, 111), convertite în imagini dramatice, lirice sau simbolice de o nesecată fantezie. Puritatea mlădioasă a liniei sau petei, uneori încordată și as­pru, aproape grosolană, încheie contururi precise și rafinate. Tendința compozițională spre monumental a majorității litogra­fiilor este rezultatul Indisolubili­­­tății spiritului tematic al expo­ziției și, în același timp, supremul atribut al convingerii. Aceasta monumentalitate este inteligent compusă și condusă în echilibrări compoziționale dispersate sau monolitice, dar foarte ritmate, a­­testînd un profesionalism valoros și lucid. Mă refer in special la ciclul „Dobrogea nouă“ sau la li­tografiile „Practica și teoria re­voluționară“, „Jertfa“, „Exod“, „Protest“, care se desfășoară cu regularitate fascinantă și neuzi­tată pe suprafața compoziționala. Carențele de desfășurare, cau­zate de o oarecare monotonie (di­mensiunea egală a lucrărilor), scad într-o măsură virtuțile artis­tice și profesionale ale acestei ex­poziții. RADU MELNIC Expoziție omagială Ch. Baudelaire Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului fran­cez Charles Baudelaire, a fost deschisă, sub egida Filialei artiș­tilor plastici și a Asociației Scrii­torilor din Timișoara, o expoziție omagială cu 22 picturi pe sticlă ale Editei Gog. Deși nu toate aceste picturi sunt inspirate direct din versurile ma­relui poet, unitatea viziunii pre­cum și atmosfera lirică a motive­lor dă expresie unui original și tulburător sentiment de admirație adus chinuitului geniu francez. Edit Gog nu e la prima ei ex­poziție și nici nu are ambiția să ilustreze in mod figurativ com­plexa tematică baudelairiană, de altfel ea nu receptează decit la­tura fantastică — macabră a poetului, însă tehnica ei liberă e copleșită de revărsarea unui tu­mult liric obsedant și de adîncă răscolire romantică, poate mai nebuloasă decit voluptatea calmă și luxoasă a ,,Florilor răului“. Omagiul ei creator e cu atît mai sincer, mai nepreconceput, cu cit inspirația nu-și pierde nici o clipă nota ei personală, originali­tatea. Există in plăsmuirile sale o primitivă halucinație de coș­mar, in care stihiile universului iau forme stângace și contorsio­­nate de reprezentări grotești de factură folclorică, sau de artă naivă, dar talentul autentic al pictoriței se dezvăluie în îmbina­rea nuanțată, stranie și niciodată repetată, a culorilor. Atmosfera pătrunzătoare a stării de suflet exprimată prin culori e deosebit de interesantă și revelează o dina­mică interioară, un stil distinct. Chiar dacă versurile care înso­țesc unele tablouri sunt numai pretext pentru a stabili o cores­pondență subiectivă intre pictură și poezie, neliniștea sugerată de compoziție nu se depărtează de marile contradicții tragice și de „pădurea de simboluri­“ ale liricii lui Baudelaire. Lipsește poate nostalgia frumu­seții din așa numita „viață ante­rioară", virilitatea erotismului te­nebros, senzualitatea cinică și lu­cidă, conștiința răului cu care ne-au obișnuit versurile citate, dar privind tablourile pe sticlă ale Editei Gog avem sensul peri­colului pe care aventura interio­rizării ni l-a comunicat prin Bau­delaire in lirica modernă, ceea ce merită a fi menționat. NICOLA si TIRIOL VOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOÍ» ÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC, V RE M E A PENTRU ZIUA DE 20 APRI­LIE 1971 : Vremea va fi căldu­roasă și frumoasă cu cerul va­riabil. Vînt potrivit din sectorul sudic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2 și 6 grade, iar maximele între 16 și 20 grade. PENTRU ZILELE DE 21 ȘI 22 APRILIE 1971 : Vreme fru­­moasă și călduroasă cu vînt slab. Parale) cu construcțiile de blocuri se transformă și arterele de circulație, primind forme dezin­volte, pe care vehiculele circulă nestingherite. (Foto : G. PANTEA) ENE $1 ECRANE MARȚI, 20 APRILIE n Teatrul Național : FE­REASTRA DE M­A­R­G­E­A­N (19,30) ; a Modern : ROMEO ȘI JU­LI­ETA (14,30, 17,30, 20,30) ; □ Arta : MEXIC ’70 (9, 11, 14,30 16,45, 19, 21) ; □ Parc: CINCI PENTRU INFERN (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Studio : KING-KONG E­­VADEAZA (11, 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia : CĂPITANUL FLORIAN (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; □ Victoria : ULTIMUL DRUM (20) ; CĂLĂTORIE IN JURUL CRANIULUI MEU (16, 16, 18); r~i MUncitoresc — Fratelia : HELGA (15, 17, 19); r~i Steaua roșie — Mehala : RĂZBUNĂTORUL (17, 19): 1.N FIECARE SEARA LA ORELE u (15) : LUGOJ 1 23 August : PRIMUL CU­RIER : 1~î Victoria : O POVESTE VECHE, VECHE : □ I.T.L. : STRĂINII: SÎNNICOLAUL MARE □ Arta • ÎNAINTE DE RAZ­­BOI și AI GRIJA DE SUZI. DETA BUZIAS­ I~i Dinamo : FICARE. JIMBOLIA □ Flacara : I­EI, TU FIECARE SEARA UA 11. □ Parc : JULIET­A. TRIPLA VERJ­ Si IN ORELE ALFA ROMEO ȘI DRAPELUL ROȘU -8168 contraste cotidiene (ne) „Ideal“ Situat în zona Circumvalațiu­­nii, complexul comercial „Ideal“ este frecventat zilnic de sute de consumatori. Și, tot zilnic, o par­te dintre ei se conving că „Idea­lul" nu este tocmai așa precum îl obligă... firma. Bunăoară , în multe zile faptele — cu toate că fabrica e la doi pași — sosește cu mare întîrziere (bine ar fi ca desfacerea lui să înceapă nu la ora 7, ci la 61). La unitatea C.S.F. „cresc“ în... buzunarul vân­zătorilor bani pe care nu-i dau înapoi (rest, dar din rest se adu­nă suma). Restaurantul „Favorit“ are de toate, dar mai ales fum, necurățenie și atitudini de... fa­voritism. Ne oprim aici în spe­ranța că inspecția comercială de stat va fi (cel puțin ea!)... idea­lă și promptă. Înșelători și creduli Cu toate că problema a mai fost tratată în cadrul acestei ru­brici, ne vedem nevoiți să revenim asupra ei. Organele de miliție au descoperit recent noi creduli și pe cei care i-au înșelat. Așa de pil­dă, Victor Savu a obținut, prin înșelăciuni, suma de peste 8.200 de lei. Un alt escroc, Radu Ta­­natcu, a înșelat șase persoane, de la care a obținut suma de peste 4.400 lei. Alexandru K­șai s-a vă­zut cu­ un cîștig curat de aproape 16.700 lei. Ultimii doi s-au folo­sit de o metodă binecunoscută : au promis, nici mai mult nici mai puțin, butelii de aragaz. E drept că i-au fi „ars“ pe cumpărătorii creduli, dar a sosit o zi cînd s-au „ares" și ei. Totuși, se pune o întrebare fi­rească :„de ce se acordă atîta cre­dit de încredere unor oameni ne­cunoscuți și care în cele din urmă înșeală ! „Piuitul“ micului ecran! Programul TV, anunțat pentru ziua de 18 aprilie a.c., a atras, la ora 13,45, în fața micului ecran pe mulți iubitori ai auto­mobilismului, ai fotbalului și nu numai pe ei. Le-a fost însă dat să trăiască „o duminică (mai pu­țin) sportivă“ și mai mult... piuită. Aceasta, cu concursul personalu­lui de deservire a releelor de pe teritoriul județului. Faptul în sine, fiind ieșit din co­mun, iscă întrebarea : Cine tre­buie să ia , piuitul celor ce l-au generat, pentru ca el să nu se mai repete ! S-au „împotmolit“ la mal! Mare le-a fost bucuria locuito­rilor din comuna Tomești cînd au aflat că nu departe de binecu­noscuta lor fabrică de sticlărie va fi construit un modern complex comercial. Și satisfacția le-a fost și mai mare cînd, sub privirile lor, într-un timp relativ scurt, s-a ridicat impunătoarea clădire cu etaj a presupusului vad comer­cial. Se pare însă că constructorii s-au „împotmolit“ tocmai la sfîr­­șit, lăsînd totul baltă și plecînd. Așa se face că, deși termenul de dare în folosință a trecut de mult, totuși, noua clădire stă cu ușile zăvorite, pentru că pereții nu sunt zugrăviți și au rămas nefinalizate unele „mici" lucrări, care, zicem noi, cu puțin interes și fără efor­turi prea mari din partea Uniunii județene a cooperației de consum, ar putea fi executate Pentru bal este timp... In satul Sîngiorge, (comuna Gă­­taia), acțiunea de înfrumusețare este mult rămasă în urmă. Dru­murile sînt răvășite, zonele verzi, în paragină, șanțurile de scur­gere, înfundate, iar florile, o ra­ritate. De ce atîta delăsare care conferă Sîngiorgiului un dezolant ? „Am fost foarte aspect ocu­pate cu pregătirea unui bal“ — ne spune confidențial Iuliana Dră­­ghici, președinta comisiei de fe­mei. Streia Glăvan, președintele C.A.P., se plînge că n-au material (piatra trebuie scoasă doar din Bîrzava). De altfel, am aflat că au zece tone ciment din toamna trecută, dar nici cooperatorii n-au avut timp. Nu sîntem împotriva balurilor, dar nici pentru neglijarea aspec­tului comunei de dragul unor dis­tracții. Rubrică redactată de : N. PlRVU, R. VASILIEVICI, C. PETRE și A. PAULIAN

Next