Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)
1971-04-22 / nr. 8170
^VXXXXXXX>OC >OC 00<x>000000000000000<yxx›0000¹›000000¹ x›0000¹>00¹ •0000000000000<>000cy?>r›ry0oc>›>00'›s›000000000’ 1 PE ACEEAȘI SUPRAFAȚA* PRODUCTII 9 SPORITE Realizarea cea mai importantă cu care colectivul fabricii „Telia“ întîmpină semicentenarul gloriosului nostru partid constă în obținerea unui spor însemnat al producției filaturii. Alte colective din cadrul Combinatului textil nr. X, pe baza relațiilor de cooperare și întrajutorare, și-au dat din plin aportul la obținerea acestui important succes. Recent, o dată cu terminarea lucrărilor de modernizare a filaturii „Teba“, a fost finalizat unul din obiectivele principale ale planului de investiții pe anul 1971, de o deosebită esență economică. Soluțiile efiadoptate in realizarea acestei modernizări, bazate pe o amplă fundamentare științifică, au condus la obținerea a noi ansamble de mașini. Vechile utilaje din dotarea filaturii de bumbac nu mai pot fi recunoscute astăzi nici ca aspect fizic, dar nici din punctul de vedere al producției, productivității muncii și calității firelor produse. Prin adaptarea de dispo ^ V. ¹ ¹ Muncă avîntată pentru îmbogățirea bilanțului de realizări în cinstea aniversării semi- centenarului partidului g s ■pozitive „Crostol“, au fost trans-formate, între altele, cardele ; I operațiunea permite utilizarea L a numai 26 carde în locul celor 54, folosite până nu demult. Reducerea numărului de carde și , prin aceasta a spațiului destinat acestei faze a procesului tehnologic, a fost posibilă datorită modernizării utilajelor ; în urma acestui fapt producția crește de la 7—10 kg la 25—30 kg/mașină oră. La laminoare s-a avut în vedere același principiu, adică acoperirea necesarului cu un număr mai mic de mașini în vederea creării de spații suplimentare. In urma perfecționării acestor mașini, față de 12 linii I de laminoare, producția la această fază este azi cuprinsă de numai 3 linii, randamentul unui laminor modernizat fiind de 220—250 metri/minut de bandă , față de 40—45 metri/minut, iar situația anterioară. La flaiere s-a obținut, de asemenea, o creștere importantă a producției, de circa 50 la sută. In urma transformării cardeolor, laminoarelor și flaierelor a fost creat spațiul necesar instalării a 10 mașini moderne de fil lat cu inele, tip Unirea Cluj, paralel cu îmbunătățirile constructive aduse mașinilor de fil lat existente. Așa după cum se vede, modernizarea a cuprins • întreaga filatură avind ca effect final creșterea producției anuale , cu 40 la sută. De remarcat că ■ sporul se realizează pe aceeași suprafață de producție, fără nevoia unor construcții suplimentare. De o deosebită eficiență, această acțiune se înscrie pe ing. NICOLAE CIOCLEI , director tehnic concepție-dezvoltare Combinatul textil nr. 1 Timișoara Continuare în pag. a IIl-a) ț/OOOOOOOOOOOOOO^OOOOOOC V Í / r Anul XXVili nr. 8.170 noi, 22 aprilie 1971 4 pagini, 30 bani ZILE HOTĂRITOARE PENTRU SEMĂNATUL PORUMBULUI! DAR DEMARAJ BUN, NU ÎN TOATE UNITĂȚILE O dat â cu încălzirea vremii și cu învingerea inerției cauzate de „tradiția“ de-a începe semănatul în a doua jumătate a lunii aprilie, s-a trecut efectiv la însămînțarea porumbului și în zona de șes a fostului raion Sînnicolaul Mare. In ziua de 20 aprilie, bunăoară, cîmpurile întreprinderilor de stat din Variaș și Sînnicolaul Mare și cele ale cooperativelor agricole din jur erau împînzite de oameni, tractoare și mașini. Avem de însămînțat nu mai puțin de 1.300 hectare de porumb, pe care ne-am planificat să obținem cîte 5.277 kg boabe la hectar. Cu cele 5 mașini SPC-6, ale secției de mecanizare, condusă de tovarășul Ștefan Luca, vom putea încheia lucrarea la 26 aprilie — ne spunea tovarășul Dușan Vlaschi, președintele cooperativei din Variaș. De altfel, a continuat dînsul, așa după cum se prezintă timpul și după măsurile pe care le-am întreprins printre care și ierbicidarea a 300 de hectare, avem certitudinea că vom obține cel puțin 6.000 kg boabe la hectar, unitatea noastră rivalizînd la producție cu întreprinderea de stat. Nu numai la Variaș, ci și la Periam, țăranii, cooperatori, în frunte cu comuniștii, se străduiesc să întîmpine marea sărbătoare și aniversării semicentenarului partidului cu succese tot mai mari și pe frontul însămînțărilor. Aici s-a și terminat însămînțarea hibridului simplu 400, pe 300 de hecatre, iar cele trei mașini SPC-6 au fost mutate în tarlaua destinată hibridului dublu 20. Toată suflarea, în frunte cu inginerul Dimitrie Croitoru, președintele cooperativei, cu Nicolae Axinte, șeful secției de mecanizare, cu șeful de echipă Mircea Rotaru, care acum ține locul șefului de fermă, se află în cîmp, pe drumul Variașului, acolo unde se hotărăște soarta producției de porumb. Forțele mecanice sunt astfel planificate ca toate operațiunile cerute să se desfășoare în lanț : șapte tractoare la discuit, șase la preparat și împrăștiat îngrășăminte și la ierbicidat, două în legumicultura etc. Din cele 750 hectare destinate porumbului, 300 vor fi ierbicidate. De asemenea, s-a început ierbicidarea și pe 200 hecatre cu grîu, unde pericolul îmburuienării e mai pronunțat și va continua și pe 100 hectare mazăre pentru sămînță. Avind „front de lucru“ pregătit din timp prin discuiri și grăpări — lucrări menite de-a reține și umezeala în sol — mecanizatorii de la secția din Periam sunt hotărîți să încheie semănatul porumbului în cel mult 5-6 zile. Nu putem spune însă că mijloacele de lucru mecanice sunt peste tot folosite la întreaga lor capacitate. Această afirmație ne este confirmată cu prisosință și numai urmărind „operativa“ ținută de tehnicianul Nicolae Andreici de la S.M.A. din Periam. In ziua de 20 aprilie, cînd în majoritatea unităților se depuneau eforturi susținute pentru grăbirea ritmului diferitelor lucrări și in special a semănatului la porumb, au stat nefolosite nu mai puțin de B.RURZ DINCOLO DE CIFRELE MEDII Ca urmare a intensificării ritmului la semănat, s-a reușit ca in cooperativele agricole de producție, din județ, să se realizeze pină miercuri seara 29.779 hectare, adică 32 la sută din suprafețele prevăzute a se însămînța cu porumb. Numai în trei zile s-au semănat 16.936 hectare. Dar, realizările puteau fi mai bune dacă conducerile stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii și a cooperativelor agricole ar fi luat măsuri ca să folosească în lucru toate semănătorile. Așa de exemplu, din cele 500 de semănători 2 SPC-2 în bună stare, nu sunt pe ogoare nici jumătate, fenomen care se manifestă mai ales în zona de șes a județului, unde se așteaptă și pentru solele care nu se ierbicidează să se lucreze tot cu SPC-6. Această situația a contribuit ca viteza zilnică, pe județ, să se realizeze doar în proporție de 70 la sută. Dincolo de Cifrele medii se desprind, insă, alte aspecte. Intîlnim stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, cu condiții asemănătoare de lucru, dar cu realizări mult diferențiate, așa după cum rezultă și din harta prezentată mai jos. Astfel, mecanizatorii de la Jebel și Gottlob au realizat cu 7 la sută mai mult decât cei din cooperativele agricole deservite de către S.M.A. Ciacova și Lenauheim. De asemenea, nu este justificată răminerea în urmă la cooperativele agricole din zonele Timișoara, Lenauheim, Livezile și Fibiș. Intrucît pină la 30 aprilie, termen pentru însămînțarea porumbului, mai sint 8 zile, se impune ca in toate stațiunile pentru mecanizarea agriculturii să se ia măsuri de folosirea întregului parc de mașini, asigurind organizarea muncii la zi lumină, iar pentru pregătirea terenului să se folosească schimburi duble și prelungite. Harta reprezintă stadiul insămînțării porumbului in cooperativele agricole de producție pînă la data de 21 aprilie a.c.r Ain pag. a li-a * Limbaj convingător și combativ agitației vizuale! Ü Teatrul înseamnă public! ® Surpriza de la „Cina“ Literatura politică, beletristică, tehnică, științifică și de specialitate a fost și va rămîne lectura cotidiană, sursa informativă și spirituală cea mai fecundă, care ne integrează procesul organic în întreg înnoitor al societății noastre socialiste tn acest sens discuțiile despre carte au suscitat și suscită un interes real,concretizat prin sugestii și concluzii deosebit de valoroase, prin profunzinea cu care se abordează problematica științei, artei și culturii. O astfel de dezbatere a avut loc, recent, în orașul Buziaș cu prilejul Consfătuirii județene a bibliotecarilor și responsabililor U.T.C. pentru problemele culturale, din comunele județului nostru. Inițiată și organizată de Comitetul județean U.T.C. și Comitetul județean pentru cultură și artă, această consfătuire a pornit de la analiza amănunțită a felului cum s-a desfășurat în cadrul bibliotecilor noastre orășenești și comunale concursul „Tineretul mai aproape de carte“. Prilejul a constituit un valoros schimb de experiență și dezbatere pentru găsirea unor foi și metode noi de tragere a tineretului, aititorilor în general, spre edură. Consfătuirea și-a lărgit astfel cadrul de discuții asupra muncii cu cartea a bibliotecilor și bibliotecrilor, a felului în care aceștia dau viață planurilor de măsuri, evidențiindu-se în același timp, sarcinile de viitor pentru mînuitorii nenumăratelor volume, din diverse domenii, în vederea unei mai pronunțate activități de îndrumare și orientare a lecturii diverselor categorii de tineri. Posesoare ale unui fond de 1.300.000 de volume, bibliotecile noastre se prezintă astăzi ca adevărate focare de cultură, ca surse nobile și generoase de răspîndire în rîndurile tinerilor și vîrstnicilor, indiferent de preocupări și meserii, a cărților cu profil specific. În acest sens — s-a evidențiat în cadrul discuțiilor — ele sunt chemate să manifeste mai multă solicitudine și competență față de dorințele și multiple ale preferințele cititorilor, să întreprindă acțiuni cu cartea menite a forma și orienta gustul de lectură al abonaților, a atrage cu mai mulți lectori spre rafturile cu cărți. Competența și responsabilitatea: munca neobosită de zi cu zi reprezintă cîteva din atributele esențiale care întregesc profilul bibliotecarului, îi întăresc capacitatea selectivă, discernămîntul cu care recomandă cititorului o carte sau alta, o lucrare științifică sau una de literatură beletristică. Mai mulți vorbitori, între care bibliotecarele Ofelia Gavrilă (Jamu Mare), Ileana Gîdea (Becicherecu Mic), Silvia Verbițchi (Orțișoara), Maria Schultz (Banloc), au relevat necesitatea permanentizării unor soluții practice, menite să stimuleze interesul cititorilor pentru lectură, îndeosebi al tineretului. S-a insistat, cu precădere, asupra popularizării mai eficiente a cărților politice, tehnico-profesionale, axate pe problemele curente ale muncii productive. Aceasta ar reprezenta, desigur, un ajutor prețios in activitatea profesională a oamenilor muncii dornici de informare și lectură, a cunoașterii aprofundate de către ei a documentelor de partid și de stat, a legilor statului nostru socialist. In cuvîntul său, tovarășul Vasile Balog, secretar al Comitetului județean U.T.C., a scos în evidență cîteva aspecte semnificative ale muncii cu cartea, în lumina documentelor Congresului al IX-lea al U.T.C., referitoare la corelarea acțiunilor bibliotecilor cu laturile activității educative ale tineretului din comunele și satele județului, în vederea stimulării spiritului esteprof. activist ION CADAREANU al Comitetului județean Timiș al U.T.C. (Continuare în pag a 3-a) UN DOMENIU AL MUNCH U.T.C.: Activitatea cu cartea la rang de pasiune ȘEDINȚA BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ al P.C.R. Miercuri a avut loc ședința Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R. la care au participat, ca invitați, cadre cu munci de răspundere din instituții cultural-artistice, ale organelor agricole județene și din întreprinderi economice, redactorii șefi ai ziarelor locale și Studioului de radio Timișoara. La primul punct al ordinei de zi a fost analizat modul în care organizațiile de partid, organizațiile de masă și obștești și instituțiile culturale întîmpină aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român prin manifestări politico-ideologice și cultural-artistice deosebite. Au fost stabilite măsuri pentru intensificarea activităților dedicate sărbătoririi a 50 de ani de la crearea P.C.R., eveniment de o deosebită importanță în istoria poporului nostru. La punctul doi al ordinei de zi, Biroul Comitetului județean de partid a analizat stadiul lucrărilor din actuala campanie agricolă de primăvară, recomandind ca, pînă la 30 aprilie a.c., întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole și stațiunile de mașini să depună eforturi susținute pentru a încheia semănatul porumbului și a urgenta lucrările în celelalte sectoare de activitate. De asemenea, a fost analizată situația existentă pe șantierele de desecări și hidroameliorații. In continuare au fost prezentate informări privind îndeplinirea principalelor sarcini de plan pe trimestrul I în întreprinderile economice și modul in care se desfășoară munca pe șantierele de construcții. Biroul Comitetului județean de partid a adoptat măsuri corespunzătoare pentru ca angajamentele asumate de județul Timiș să fie îndeplinite în mod exemplar în toate domeniile de activitate astfel incit, tn întîmpinarea aniversării semicentenarului partidului oamenii muncii să raporteze realizări deosebite. ELECTROBANAT, geneză și semnificație La sfîrșitul lunii mai, din acest an, cunoscuta întreprindere timișoreană își va celebra 50 de ani de existență. Coincidență cu un alt eveniment ce-și va sărbători și el jumătatea sa de veac dar de o importanță cu totul deosebită — aniversarea creării Partidului Comunist Român. In istoria Electrobanatului afli oricind semnificațiile celei de-a doua aniversări. Prezența partidului, prin tot ceea ce înseamnă el rol primordial pentru destinul țării, se resimte în destinul fiecărui om ce controlează sau domină aceste mecanisme. Francisc Lakatos este unul dintre veteranii fabricii: lucrează de 46 de ani. Din noianul amintirilor sale consemnăm doar una singură : „Față de alți colegi, sau chiar muncitori mai în vîrstă, cîștigam mult mai bine in anii de început ai existenței fabricii. Plăteam în schimb mai bine de o treime din salar chirie. Deși eram în casă trei salariați, nu ne puteam gîndi la mai mult decît la ziua de mîine. Nici vorbă de o casă a noastră sau de alte lucruri de valoare care să ne facă viața mai plăcută“. Azi, bătrînul Lakatos are casa lui, iar fiul său este unul dintre cei mai buni studenți Institutului de medicină din Tiimișoara. Societatea socialistă i-a oferit acestui om nu numai posibilitatea de a munci, ci l-a învățat să și aspire spre împliniri conforme cu calitățile sale. Și dacă anii l-au împiedicat pe el să dobindească toate aceste împliniri, făurarul lor a rămas copilul, adică beneficiarul direct al prefacerilor petrecute în destinele țării sub directa îndrumare a Partidului Comunist Român. Reconstituind dialectica dezvoltării întreprinderii în anii puterii populare, dar mai ales în anii ultimului cincinal, realizezi o veritabilă incursiune în destinele celor 4.000 de oameni cîți lucrează azi în această prestigioasă uzină. Amintindu-ți de solida ei poziție în structura economică a țării, desăvirșești imaginea reală a destinului uman împlinit prin înțelepciunea politică a partidului, de atîtea ori verificată de-a lungul întregii sale existențe. Electrobanatul este întreprinderea care și-a îndeplinit sarcinile prevăzute în planul cincinal 1966- 1970 cu un an și trei luni mai devreme. Cei 550 milioane lei dați peste plan la producția globală și marfă sunt consecința dezvoltării sale intr-un ritm mediu, pentru această perioadă de 26 la sută față de 15 la sută cât era planificat inițial. Față de anul 1965 în 1970 s-au realizat de 3,3 ori mai multe produse, iar indicii depășirilor la principalele sortimente — produse electrice, ale tehnicii de telecomunicații, radio și tehnica vidului indică salturi spectaculoase. De notat că în perioada la care ne referim, mai exact în 1967, întreprinderea timișoreană a început pentru prima dată în istoria ei să livreze produse pentru export. Până în 1970, și aici, sarcinile au fost depășite. De la 40,7 milioane lei valută, la 43,4, iar țările beneficiare fac parte din rândul acelora care de obicei sunt citate ca etalon al pretențiilor privind calitatea : Austria, R.D.G., Italia, U.R.S.S., Cehoslovacia. De altfel, în privința calității, ultimul cincinal a mai însemnat consemnarea altor succese: volumul refuzurilor sunt reprezentate de o di ION DANCEA (Continuare in pag. a II-a) 7A/SWWV W WWW/WWWWVWVWWWN Manifestări dedicate aniversării semicentenarului ru i .Momente din lupta clasei muncitoare din Banat condusă de Partidul Comunist Român in anii ilegalității, aceasta a fost tema conferinței prezentată de tovarășul Iosif Bayerle, membru al Comitetului Central al partidului, președintele Colegiului județean de partid, în fața colectivului Inspectoratului școlar județean și al Consiliului județean al organizației pionierilor. Numeroșii participanți au ascultat cu un interes deosebit expunerea prezentată adresînd oaspetelui întrebări I—I Societatea de științe istorice și filologice, sub filiala din Sînnicolaul Mare, a organizat ședință in care profesorii I. Cootoșman și I. Szöcs au prezentat comunicările : „Contribuția la istoria locală a comunei Tomnatic pină în 1972“, respectiv „Pagini din mișcarea muncitorească din Sînnicolaul Mare dintre cele două războaie mondiale“. □ .Elevii și pionierii Școlii generale din Orțișoara au prezentat o frumoasă și originală expoziție de desene. Tema este „Partid iubit, îți mulțumim“. Expun 30 de elevi din clasele V-VIII, între care Lavinia Maftei, Helga Helmer, Lucia Bugariu, Doina Prața. O interesantă și bogată expoziție de activități tehnico-productive au organizat și elevii Școlii generale nr. 12 din Timișoara. I—r în cadrul manifestărilor închinate aniversării semicentenarului partidului, Liceul de muzică „Ion Vidu“ din Timișoara a prezentat un concert coral susținut de formația corală a claselor V-VIII, dirijată de prof. Livia Balla și formația corală a anilor I-IV dirijată de prof. Octavian Varga. Din program au făcut parte piese de autori români și străini. A participat un numeros auditoriu. I—I La Giarmata Vii locuitorii au fost invitați la căminul cultural. In fața a zeci și zeci de spectatori, ansamblul artistic al tineretului a prezentat un reușit spectacol folcloric intitulat „Mîndră țară e Banatul“. I—I Cenaclul literar „Iulian Grozescu“ din Comloșu Mare a organizat un reușit și util schimb de experiență cu elevii de la Școala generală din Cenad, întruniți în cenaclul „Ani de ucenicie“. In fața a peste 400 de spectatori, a fost prezentat un program artistic axat pe producțiile literare ale elevilor Stela Olteanu, Elena Covaci, Adriana Ciolac, Alexandru Pată, Ana Ciolac. După spectacol, tinerii iubitori ai literaturii au participat la o ședință de lucru la care a fost invitat și scriitorul țăran G. Bălan-Șerban. □ Comitetul județean pentru cultură și artă a prezentat, in colaborare cu Consiliul județean al oamenilor muncii de naționalitate sirbă, un simpozion în comuna Sînmartinu-Sîrbesc. Și-au dat contribuția scriitorii Neboișa Popovici, Jiva Popovici, Ivo Muncian, Dragomir Mirianici și Cedomir Milenovici. □ La Jimbolia, sub aceeași egidă s-a organizat, în colaborare cu Cabinetul județean de partid, un izbutit simpozion pe teme economice unde au vorbit Carol Merar și Mircea Bălan, la Deta o expunere, despre rolul partidului în formarea societății socialiste multilateral dezvoltate susținută de prof. M. Forga. □ Simpozionul dedicat luptei eroice a partidului organizat la Cenei a atras un mare număr de participanți. Au vorbit profesorii V. Cerna, D. Mariș și Radivei Raicov, vechi membri de partid. 1921-1971