Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)
1971-05-23 / nr. 8197
A. PROLETARI DIN TOATE TĂRIL UNIȚIVÂ! Anul XXVIII nr. 8.197 Duminică, 23 mai 1971 pagini, 30 bani AUTOUTILAREA, cale de sporire a producției și de economisire a fondurilor valutare Apăruta cu mult timp in urmă, acțiunea autoutilare a unităților economice, în special a celor industriale, cunoaște în condițiile actualului avînt tehnico-științific contemporan o amplificare fără precedent. Fenomenul este lesne de înțeles, dacă ne gîndim numai la faptul că industria constructoare de mașini din oricare țară posedînd în ansamblu o industrie în plină dezvoltare are — în mod firesc — tendința de a-și concentra atenția asupra fabricării mașinilor și utilajelor de serie mare și foarte mare. Urmare, nu sunt asimilate în fabricația curentă numeroase tipuri de mașini, unelte, aparate și instrumente specifice, necesare în cantități relativ mai reduse pentru dotarea unor procese tehnologice strict specializate. In acest context, conducerea partidului și statului nostru a indicat — în repetate rânduri — luarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice menite să conducă la dezvoltarea susținută a procesului de autodotare a întreprinderilor. Urmărind cu consecvență traducerea în viață a acestor sarcini, industria timișeană a obținut an de an rezultate tot mai bune și în acest important domeniu al activității de producție. Astfel, în cursul anului 1970, în toate combinatele industriale și nn marile întreprinderi industriale au fost create compartimente de autoutilaje (proiectare + execuție), dotate — în general — cu o bază tehnică corespunzătoare, încadrate cu personal ingineresc, tehnic și cu muncitori de înaltă calificare profesională. Munca acestora se desfășoară pe baza programe de lucrări, judicios unor întocmite în deplină concordanță cu necesitățile întreprinderilor respective. Un efect pozitiv asupra desfășurării acțiunilor de autodotare a avut dezbaterea acestei probleme în cadrul plenarei Comitetului județean Timiș al P.C.R. din 17 iulie 1970, care a analizat în detaliu multiplele aspecte ale creșterii productivității muncii în întreprinderile industriale, cerînd tuturor organelor și organizațiilor de partid, consiliilor de administrație și comitetelor de direcție să acorde o atenție deosebită activității de autoutilare. Astfel, față de 358 lucrări de autodotare, în valoare de 14,3 milioane lei planificate a se efectua in anul 1970, s-au realizat 394 lucrări in valoare de 19,7 milioane lei, prin a căror execuție s-a realizat o economie de importuri insumînd 2,3 milioane lei valută. In fruntea întreprinderilor industriale care au vădit cele mai susținute preocupări în domeniul autoutizării s-au situat „Electromotor“ Timișoara, „Electrobanat“ Timișoara, Uzinele mecanice Timișoara „Tehnometal“ Timișoara, Fabrica de produse chimice „Solventul“ Timișoara, Fabrica de mase plastice „Dermatina“ Timișoara, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Timișoara, Combinatul de pielărie și încălțăminte Timișoara, ș. a. In mod firesc, sporirea sarcinilor de producție aferente anului 1971 a VASILE MINI directorul Direcției județene de statistică Timiș (Continuare în pag. a, II-a) TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU VA PARTICIPA LA FESTIVITĂȚILE PRILEJUITE DE CEA DE-A 2500-A ANIVERSARE A CREĂRII STATULUI IRANIAN Șahinșahul Iranului, Mohamed Reza Pahlavi Aryamehr, a adresat o invitație președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, de a participa la festivitățile care vor avea loc, în Iran, în luna octombrie 1971, cu ocazia celei de-a 2.500-a aniversări a creării statului Iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul român la Teheran, Pavel Silard, transmis șahinșahului Iranului, mensajul de răspuns al președintelui Consiliului de Stat al R.S. România, prin care se acceptă cu plăcere invitația. In țara noastră a fost constituit un comitet de organizare a manifestărilor științifice și culturale, pentru aniversarea a 2.500 de ani de la crearea statului iranian, format din personalități marcante ale vieții culturale și științifice românești. La cererea acestui comitet, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a acceptat președinția de onoare a comitetului. ADUNAREA GENEALA DE CONSTITUIRE A MASEI TIMIȘOARA ARMAR Sîmbătă după-amiază în amfiteatrul Universității a avut loc adunarea generală de constituire a filialei Timișoara a Asociației române de marketing (AROMAR). Au participat ingineri, economiști, juriști, conducători de întreprinderi, de centrale sau de unități cu statut de centrală, conducători de instituții economice județene sau interjudețene de sinteză, de unități de cercetare și proiectare etc. din județele Timiș, Arad și Caraș- Severin. Au fost prezenți de asemenea, tovarășii secretar general al Lucian Drăguț, Consiliului economic, Ioan Zahiu și Ilie Morodan, secretari ai Comitetului județean Timiș al P.C.R., prof. dr. Mihai Demetrescu, delegat al Consiliului de conducere AROMAR, Ștefan Moșa, secretar permanent al Consiliului de conducere AROMAR. În numele comitetului de inițiativă, tov. i. dr. Ioan Zahiu a prezentat annt țelurile asociației în promovar metodelor științifice de protetare a pieței și a arătat că ce peste 300 de adeziuni, depuse înă în prezent de către speciali din cele trei județe, oglinde interesul pe care-l suscită cercetțe de piață și utilizarea lor sau în adaptarea producției la cerile consumului. Apoi, adunai generală a hotărît în unanime constituirea filialei Timișoara ROMAR și a ales Consiliul 1 conducere compus din 23 dembri, din rîndul specialiștilor, drelor universitare, directorii de întreprinderi și Instituții. Cpreședinte al filialei a fost aletonr. dr. Dumitru Mareș, decanul unității de studii economice a Uversității Timișoara, ca vicepre^enți : Iosif Nicolae, directorul seral al Grupului de uzine constrtoare de vagoane Arad, ing. C. irchescu, director comercial la Gpul de uzine Reșița și ing. Ion Staicu, directorul Direcției de iustrie locală Timiș, iar ca sertar general, Oleg Leca, directonl Oficiului județean Timiș de turist A fost prezent și aprobat de adunarea genera programul de activitate al filei pe anul curent și o schiță de program pe anii 1972—1973, cunzînd dezbateri, simpozioane, me rotunde și alte acțiuni privitoar la informarea asupra marketingul, cit și la căutările referito și la asimilarea produselor noi , confecții și textile, pregătirea asimilarea producerii mașinilor noi, comercializarea produselor ec. în lumina cerințelor prospecții pieței. La sfîrșitul adrării, s-a dat citire telegramei dealut adresată de Consiliul de traducere AROMAR cu prilejul instituirii filialei Timișoara, prima de acest fel din întreaga țară. Lucrările adună generale au fost urmate de un simpozion in cadrul căruia au fot prezentate comunicările : „Concietul si obiectivul marketingului" — de Ștefan Mîșu, secretar permanent al Consiliului de conduce AROMAR și „Locul marketingul în întreprindere“ — de prof. dr Mihai C. Demetrescu. VIZITA UNEI DELEGAȚII DE PARTID *ȘI GUVERNAMENTALE CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ MONGOLĂ La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ședintele Consiliului de Stat, preva face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. Fabrica de încălțăminte Banatul“—septuagenară. Colectivul întreprinderii „Banatul“ a aniversat ieri, într-un cadru sărbătoresc, împlinirea a șapte decenii de la întemeierea fabricii Numeroși muncitori, ingineri, tehnicieni și ca și reprezentanți ai altor colective de muncă au ținut să participe la adunarea festivă. Cu acest prilej inginerul șef Gheorghe Boia, a prezentat un cuprinzător istoric al dezvoltării fabricii, oprindu-se cu deosebire asupra ritmurilor de creștere rapide din anii construcției socialiste. Progresul tehnic la „Banatul“, în ultimul deceniu, a fost marcat printre altele prin introducerea a noi mașini cu performanțe ridicate, înzestrarea unor secții de bază cu benzi rulante, mecanizarea unor operații grele. Deceniul șapte al acestui veac s-a caracterizat și prin introducerea în fabricație a noi materii prime și materiale cu caracteristici tehnico-funcționale superioare. Pe lîngă dotări tehnice, s-au luat măsuri pentru condiționarea aerului în secții precum și pentru îmbunătățirea tehnicii securității muncii. Ca urmare a înfăptuirii programului de modernizarea elanului muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, în intervalul 1960—1970 producția fizică a crescut cu 65 la sută. Produsele fabricii au devenit cunoscute în peste 20 de țări — exportul cuprinzînd 50 la sută din întreaga producție. După expunere, colectivului întreprinderii i-au fost transmise saluturi din partea Ministerelor Industriei Ușoare și Comerțului Interior. Un bogat program artistic a încheiat festivitatea. Produsele fabricate la întreprinderea „Banatul“ din Timișoara — de unde vă prezentăm imaginea de sus—și-au cîștigat un prestigiu binemeritat în rîndul cumpărătorilor din țară și străinătate. La Combinatul avicol intercooperatist de la Giroc prind contururi vizibile primele semne ale realizării unor producții mari. IN FOTOGRAFIE: creșterea puilor cu ajutorul unei aparaturi moderne. Ședința Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R. Sîmbătă a avut loc ședința lărgită a Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R. prezidată de tovarășul MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, in care s-a analizat aportul cercetării științifice la rezolvarea problemelor dezvoltării producției industriale în județul Timiș. Au participat ca invitați, secretarii comitetelor de partid municipale, orășenești și din centrul universitar, cadre de conducere, tarii de partid și specialiști secredin unitățile de cercetare și proiectare, din institute de învățămînt superior, din întreprinderile industriale, construcții și transporturi și de la cabinetele de organizare științifică a producției și a muncii din Timișoara și Lugoj, ziariști. Au fost prezenți, de asemenea, tovarășul Lucian Drăguț, secretar general al Consiliului Economic, cadre din ministerele Construcțiilor de Mașini, Industriei Ușoare, al Industriei Chimice, din Ministerul Invâțămîntului și de la Consiliul național pentru știință și tehnologie, directori generali, ingineri șefi și specialiști de la Grupul de uzine Reșița, U.C.M.R., combinatele siderurgice de la Hunedoara și Reșița, Sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, uzinele „Strungul“ și „Vagonul“ din Arad și Uzinele din Cugir. Pe marginea referatului tentat de Biroul Comitetului prejudețean de partid au luat cuvîntul tovarășii : prof. dr. ing. Francisc Kovács, locțiitorul secretarului Comitetului de partid al Centrului universitar Timișoara, ing. Liviu Minda, secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., prof. ing. Constantin Avram, membru corespondent al Academiei R.S.R., rectorul Institutului politehnic „Traian dr. ing. Traian Sălăgeanu, Vuia”, torul Centrului de sudură și direcîncercări la oboseală — Timișoara, ing. Mircea Popa, director general al Grupului de uzine Reșița ing. Wilhelm Löwenfeld, directorul Centrului de calcul din Timișoara, prof. dr. ing. Ion Horescu, secretarul comitetului de partid de la Universitate, ing. loan Pugna, directorul general al Combinatului textil nr. 2 — Timișoara, conf. dr. ing. Radu Vîlceanu, șef de secție la Centrul de cercetări chimice — Timișoara, ing. Ștefan Frințescu, directorul întreprinderii de construcții a Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, ing. Armand Vasiliu, șeful serviciului de cercetări din Ministerul Construcțiilor de Mașini, prof. dr. ing. loan Anton, membru corespondent al Academiei, șeful catedrei de hidraulică de la Institutul politehnic din Timișoara, ing. Anton Constantinescu, director în Ministerul Industriei Chimice, ing. Ioniță Hagiu, director al Uzinelor mecanice Timișoara, dr. ing. Semerachescu, director al Institutului Răduda cercetări textile din București, ing. Constantin Vasilescu, membru al Comitetului Executiv al Consiliului național pentru știință și tehnologie, Lucian Drăguț. Participanții la dezbateri au reliefat necesitatea organizării temeinice a legăturii între cadrele de cercetare cu specialiștii din unitățile productive, corelarea planurilor de cercetare cu planurile de producție, necesitatea rezolvării cu prioritate a problemelor legate de realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. S-a subliniat, de asemenea, că, atît cercetătorii timișoreni cit și specialiștii din industrie trebuie să-și sporească eforturile în vederea finalizării cercetărilor științifice in unitățile economice din județ și întreaga țară, pentru creșterea substanțială a aportului cercetătorilor la înfăptuirea ritm susținut a progresului știinnțific și tehnic. In cursul dezbaterilor s-au făcut propuneri pentru creșterea eficienței contractelor de colaborare între producție și cercetare, pentru sporirea răspunderii organizațiilor de partid și a organelor de conducere colectivă din întreprinderi, în acest domeniu. In încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Mihai Telescu. A fost adoptat un cuprinzător plan de măsuri privind îmbunătățirea activității cercetătorilor în rezolvarea problemelor dezvoltării producției industriale în județul Timiș care va fi adus la cunoștința unităților de cercetare și industrie. Intr-un număr viitor al ziarului nostru va fi publicată sinteza documentelor și intervențiile participanților la discuții. TIMIȘOARA MUZICALĂ Momente de înălțare artistică: Tosca" i Aceasta impresionantă poveste de dragoste și sacrificiu, brodată pe o sîngeroasă filă din istoria Italiei aduce pe scenă figuri pregnante, caractere complexe, interpretarea cărora solicită măiestrie, calități vocale și scenice deosebite. Din primele măsuri, orchestra sub conducerea inspirată a lui Mihai Beleavcenco-Popescu, a oferit un acompaniament reținut, care a permis din plin reliefarea frumuseților partidelor vocale, desfășurarea unui cint expresiv și nuanțat, intervenind însă cu vigoare, în momentele dramatice intense. Apariția lui Angelotti (V. Tenciu) nu a generat decit parțial atmosfera plină de neliniște și groază, ce caracterizează primele scene, în schimb Ioan Mayer, în rolul episodic, dar dificil al sacrestanului, a conturat autoritar și subtil un personaj autentic și pitoresc. In aria lui Mario, desfășurată într-o cantilena largă, cîntărețul-oaspete Arduino Zarnaro s-a relevat printr-o voce suplă, condusă cu finețe, mai puțin voalată ca în evoluția sa în Aida, atingînd chiar momente de strălucire în duetul cu Manela Grebenișan, care a dovedit de la prma apariție o afinitate deosebită pentru rolul „Tosca“. Excelînd printr-un cinit de caldă expresivitate, adaptat situațiilor evoluției scenice și personajului, artista emerită a creat muzical un rol excepțional cu adevărate culminații artistice Apariția lui Ștefan Vasile în primul act nu a prevestit încă acea confruntare impresionantă la care s-a ajuns in actul al doilea, în care scenele dintre Scarpia și Tosca au atins momente dramatice. Muzica actului final a prilejuit prin aria „Strălucesc stelele“, subliniată din păcate printr-o îngroșată, de un romantism cantilenă excesiv al violoncelilor, clipele lirice în dialogul cu Floria Tosca, „O, mîini divine", momente culminante în evoluția tenorului italian, care prin jocul său scenic natural, simplu, dar expresiv, a creat un personaj atrăgător. Deznodămîntul tragic, într-o redare scenică emoționantă și sonorități orchestrale, ce au atins intensitate dramatică în acordurile finale, au încheiat spectacolul. OCTAVIAN VARGA In pagina a IiI-a FĂGET -O zonă turistică în dezvoltare La întreținerea culturilor INCONSECVENȚE IN VITEZEI ZILNICE In această perioadă , cooperativele agricole de producție au avut loc adunări generale i cadrul cărora participanții au dezbătut recenta hotătîre a Comietului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist român privind unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelorgricole și Legea cu privire la organizarea și dezvoltarea activităților industriale de prelucrare a produselor agricole, construcții și prestări de servicii. Cu acest prilej, cooperatori și-au exprimat țăranii sentimentele de înaltă prețuire și recunoștiință pentru grija și sprijinul permanent pe care Partidul și statul le acordă dezvotării agriculturii cooperatiste, îmbunătățirii continue a traiului lor, ridicarea nivelului de civilizație al satelor țării noastre. Alătui de măsurile de mare însemnătate referitoare la perfecționarea organizării, planificării și conducerii agriculturii, recenta hotărire îi stimulează pe cooperatori să muncească cu abnegație pentru îndeplinirea și depășirea planurilor de producție, pentru dezvoltarea economică și organizatorică a cooperativelor agricole. In mod deosebit, s-a desprins hotărîrea țăranilor cooperatori de a depăși producțiile planificate atît în sectorul vegetal cit și în zootehnie, folosirea cit mai completă. In tot cursul anului, a forței de muncă, valorificarea resurselor locale de materii prime și materiale. Putem spune că datorită măsurilor luate s-a îmbunătățit și participarea la muncă a cooperatorilor, fapt reflecțiat în stadiul actual de întreținere a culturilor și reieșit din constatările cu prilejul traidului efectuat vineri de ziarul nostru, ln cîteva cooperative agricole. La Herneacova, în această primăvară, s-au însămînțat 175 hectare cu porumb pentru oabe , cultura ce se prezintă bine, a fost lucrată pe 100 hectare cu sapa rotativă, prășitul întîi mecanic, pe întreaga suprafață, iar manual porumbul a fost săpat, prima dată, pe 85 hectare. „Stimulați de măsurile stabilite de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, de recenta hotărire, țăranii noștri cooperatori participă mai activ la lucrările din cîmp — ne spunea tovarășul Pantelie Presa, președintele cooperativei agricole. Zilnic vin 120—140 de oameni, față de numai 100 în anii trecuți. Ca urmare a aplicării acordului global, membrii noștri cooperatori pornesc la cîmp dimineața devreme și se întorc seara tirziu. In acest an reușim să executăm lucrările într-o perioadă mult mai scurtă. Stropitul la vie, de exemplu, s-a făcut in trei zile față de două săptămâni în 1970“. Intr-adevăr, efectul aplicării măsurilor stabilite de conducerea partidului este evident. Via, pe 39 hectare, din care 29 hectare pe rod, este bine întreținută și promite o producție bună. Pe întreaga suprafață s-a arat între rinduri, discuit, prășit o dată mecanic, s-a executat sapa mare, două stropiri, iar praștia a doua s-a făcut deja pe primele 8 hectare. Anul acesta știm cit muncim și cit vom cîștiga — ne spune țăranul cooperator Gheorghe Ștefănuț, care ,împreună cu familia lucrează 1,20 hectare de vie. Producția planificată este de 4.000 kg struguri la hectar, iar fiecare zonă primim 900 lei, pentru din care jumătate, în bani și jumătate în natură : grîu, porumb și vin. Mă bucură faptul că venitul este în funcție de rezultatele obținute de munca depusă. — Și la cultura porumbului se lucrează în acord global — completează Dumitru Stoian, șef de echipă. La fiecare tonă de porumb se primesc 250 de lei, din care jumătate în bani și restul în natură. Iată că la Herneacova, unitate la care în unii ani au fost greutăți privind participarea la muncă a țăranilor cooperatori, acum această problemă s-a rezolvat, culturile sunt foarte bine Întreținute. Mai mult, țăranii cooperatori s-au angajat, la recenta adunare generală, să depășească producțiile la hectar cu 150 kg la porumb și 200 kg la struguri. . . Giroc. Pe Remus Podborschi, inginerul șef al cooperativei, îl întîlnim în cîmp supraveghind lucrările de prășit la fasole și recoltat trifliene. La această unitate, cele 40 hectare cu sfeclă de zahăr au fost prășite de trei ori mecanic și este pe încheiate săpatul al doilea manual. In scopul sporirii producției s-a efectuat și o fertilizare suplimentară cu cîte 150 kg azotat de amoniu la hectar. „Ne-am angajat să depășim cu 2.000 kg la hectar producția de sfeclă de zahăr — ne spune inginerul șef. Avem toate șansele să ne îndeplinim ce ne-am propus, fiindcă munca se desfășoară mai bine. Se lucrează în acord global, cu plata în b;nn și natură, calculată la zona de produs, diferențiat de la solă la solă“. Evident, la Giroc, față de anii trecuți situația s-a îmbunătățit , culturile sunt bine îngrijite. Porumbul, pe 190 hectare, a primit o sapă rotativă, iar pe 140 hectare a fost prășit cu cultivatorul. Dar, țăranii cooperatori nu cunosc producția planificată, modul cum se aplică acordul global, care va fi retribuția. Discutînd cu Viorica Gruița, Ion Marincu și alți coope rne. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. a II-a) REALIZAREA DE LUCRU 9 Concepții greșite despre necesitatea prașilelor pe timp secetos A Acordul global să fie înțeles de toți țăranii cooperatori!