Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-23 / nr. 8197

A. PROLET­ARI DIN TOATE T­ĂRIL UNIȚIVÂ! Anul XXVIII nr. 8.197 Duminică, 23 mai 1971 pagini, 30 bani AUTOUTILAREA, cale de sporire a produc­ției și de economisire a fondurilor valutare Apăruta cu mult timp in urmă, acțiunea autoutilare a unități­lor economice, în special a celor industriale, cunoaște în condițiile actualului avînt tehnico-științific contemporan o amplificare fără pre­cedent. Fenomenul este lesne de în­­­­țeles, dacă ne gîndim numai la fap­tul că industria constructoare de mașini din oricare țară posedînd în ansamblu o industrie în plină dez­voltare are — în mod firesc — ten­dința de a-și concentra atenția asu­pra fabricării mașinilor și utilajelor de serie mare și foarte mare. Ur­mare, nu sunt asimilate în fabri­cația curentă numeroase tipuri d­e mașini, unelte, aparate și instru­mente specifice, necesare în canti­tăți relativ mai reduse pentru dota­rea unor procese tehnologice strict specializate. In acest context, conducerea par­tidului și statului nostru a indicat — în repetate rânduri — luarea tu­turor măsurilor tehnico-organizato­­rice menite să conducă la dezvolta­rea susținută a procesului de auto­­dotare a întreprinderilor. Urmărind cu consecvență tradu­cerea în viață a acestor sarcini, in­dustria timișeană a obținut an de an rezultate tot mai bune și în a­­cest important domeniu al activi­tății de producție. Astfel, în cursul anului 1970, în toate combinatele in­dustriale și nn marile întreprinderi industriale au fost create compar­timente de autoutilaje (proiectare + execuție), dotate — în general — cu o bază tehnică corespunzătoare, încadrate cu personal ingineresc, tehnic și cu muncitori de înaltă ca­lificare profesională. Munca aces­tora se desfășoară pe baza programe de lucrări, judicios unor în­tocmite în deplină concordanță cu necesitățile întreprinderilor respec­tive. Un efect pozitiv asupra desfă­șurării acțiunilor de autodotare a avut dezbaterea acestei probleme în cadrul plenarei Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R. din 17 iulie 1970, care a analizat în detaliu mul­tiplele aspecte ale creșterii produc­tivității muncii în întreprinderile industriale, cerînd tuturor organe­lor și organizațiilor de partid, con­siliilor de administrație și comite­telor de direcție să acorde o aten­ție deosebită activității de autouti­lare. Astfel, față de 358 lucrări de autodotare, în valoare de 14,3 mili­oane lei planificate a se efectua in anul 1970, s-au realizat 394 lucrări in valoare de 19,7 milioane lei, prin a căror execuție s-a realizat o eco­nomie de importuri insumînd 2,3 milioane lei valută. In fruntea întreprinderilor indus­triale care au vădit cele mai susți­nute preocupări în domeniul auto­­u­tizării s-au situat „Electromotor“ Timișoara, „Electrobanat“ Timișoa­ra, Uzinele mecanice Timișoara „Tehnometal“ Timișoara, Fabrica de produse chimice „Solventul“ Timi­șoara, Fabrica de mase plastice „Dermatina“ Timișoara, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Timișoara, Combinatul de pielărie și încălțăminte Timișoara, ș. a. In mod firesc, sporirea sarcinilor de producție aferente anului 1971 a­ VASILE MINI directorul Direcției județene de statistică Timiș (Continuare în pag. a, II-a) TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU VA PARTICIPA LA FESTIVITĂȚILE PRILEJUITE DE CEA DE-A 2500-A ANIVERSARE A CREĂRII STATULUI IRANIAN Șahinșahul Iranului, Mohamed Reza Pahlavi Aryamehr, a adresat o invitație președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, de a participa la festivitățile care vor avea loc, în Iran, în luna octom­brie 1971, cu ocazia celei de-a 2.500-a aniversări a creării statului Iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul ro­mân la Teheran, Pavel Silard, transmis șahinșahului Iranului, me­n­sajul de răspuns al președintelui Consiliului de Stat al R.S. Româ­nia, prin care se acceptă cu plă­cere invitația. In țara noastră a fost constituit un comitet de organizare a mani­festărilor științifice și culturale, pentru aniversarea a 2.500 de ani de la crearea statului iranian, for­mat din personalități marcante ale vieții culturale și științifice româ­nești. La cererea acestui comitet, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a acceptat pre­ședinția de onoare a comitetului. ADUNAREA GENEALA DE CONSTITUIRE A MASEI TIMIȘOARA ARMAR Sîmbătă după-amiază în amfi­teatrul Universității a avut loc a­­dunarea generală de constituire a filialei Timișoara a Asociației ro­mâne de marketing (AROMAR). Au participat ingineri, economiști, juriști, conducători de întreprin­deri, de centrale sau de unități cu statut de centrală, conducători de instituții economice județene sau interjudețene de sinteză, de uni­tăți de cercetare și proiectare etc. din județele Timiș, Arad și Caraș- Severin. Au fost prezenți de ase­menea, tovarășii secretar general al Lucian Drăguț, Consiliului e­­conomic, Ioan Zahiu și Ilie Moro­­dan, secretari ai Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R., prof. dr. Mihai Demetrescu, delegat al Con­siliului de conducere AROMAR, Ștefan Moșa, secretar permanent al Consiliului de conducere ARO­MAR. În numele comitetului de iniția­tivă, tov. i. dr. Ioan Zahiu a prezentat annt țelurile asociației în promovar metodelor științi­fice de protetare a pieței și a arătat că ce peste 300 de ade­ziuni, depuse înă în prezent de către speciali din cele trei ju­dețe, oglinde interesul pe care-l suscită cercetțe de piață și uti­lizarea lor sau în adaptarea pro­ducției la cerile consumului. Apoi, adunai generală a hotă­­rît în unanime constituirea fi­lialei Timișoar­a ROMAR și a ales Consiliul 1 conducere com­pus din 23 de­­mbri, din rîndul specialiștilor, drelor universi­tare, directorii­ de întreprinderi și Instituții. Cpreședinte al fi­lialei a fost aletonr. dr. Dumitru Mareș, decanul unității de studii economice a Uversității Timișoa­ra, ca vicepre^enți : Iosif Nico­lae, directorul seral al Grupului de uzine constrtoare de vagoane Arad, ing. C. irchescu, director comercial la Gpul de uzine Re­șița și ing. Ion Staicu, directorul Direcției de iu­strie locală Ti­miș, iar ca sertar general, Oleg Leca, directonl Oficiului județean Timiș de turist A fost prezent și aprobat de a­­dunarea genera programul de ac­tivitate al filei pe anul curent și o schiță de program pe anii 1972—1973, cu­nzînd dezbateri, simpozioane, me rotunde și alte acțiuni privitoar la informarea a­­supra marketingul, cit și la cău­tările referito și la asimilarea produselor noi , confecții și tex­tile, pregătirea asimilarea pro­ducerii mașinilor noi, comerciali­zarea produselor ec. în lumina ce­rințelor prospecții pieței. La sfîrșitul adrării, s-a dat ci­tire telegramei d­ealut adresată de Consiliul de traducere ARO­MAR cu prilejul instituirii filialei Timișoara, prima de acest fel din întreaga țară.­­ Lucrările adună­ generale au fost urmate de un simpozion in cadrul căruia au fot prezentate co­municările : „Concietul si obiecti­vul marketingului" — de Ștefan Mîșu, secretar permanent al Con­siliului de conduce­ AROMAR și „Locul marketingul­ în întreprin­dere“ — de prof. dr Mihai C. De­metrescu. VIZITA UNEI DELEGAȚII DE PARTID *ȘI GUVERNAMENTALE CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ MONGOLĂ La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegație de partid și guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ședintele Consiliului de Stat, pre­va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iu­nie a.c. Fabrica de încălțăminte Banatul“—septuagenară. Colectivul întreprinderii „Banatul“ a aniversat ieri, într-un cadru sărbă­toresc, împlinirea a șapte decenii de la întemeierea fabricii Numeroși mun­citori, ingineri, tehnicieni și ca și repre­zentanți ai altor co­lective de muncă au ținut să participe la adunarea festivă. Cu acest prilej ingine­rul șef Gheorghe Boia, a prezentat un cuprinzător istoric al dezvoltării fa­bricii, oprindu-se cu deo­sebire asupra ritmurilor de creștere rapide din anii construcției socialiste. Progresul tehnic la „Ba­natul“,­­ în ultimul deceniu, a fost mar­cat printre altele prin introducer­ea a noi mașini cu performan­țe ridicate, înzestrarea unor secții de bază cu benzi rulante, mecaniza­rea unor operații grele. Deceniul șapte al acestui veac s-a caracterizat și prin introducerea în fa­bricație a noi materii prime și materiale cu ca­racteristici tehnico-func­­ționale superioare. Pe lîngă dotări tehnice, s-au luat măsuri pentru condi­ționarea aerului în secții precum și pentru îmbună­tățirea tehnicii securității muncii. Ca urmare a în­făptuirii programului de modernizare­­a elanului muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor, în in­tervalul 1960—1970 pro­ducția fizică a crescut cu 65 la sută. Produsele fa­bricii au devenit cunos­cute în peste 20 de țări — exportul cuprinzînd 50 la sută din întreaga pro­ducție. După expunere, colecti­vului întreprinderii i-au fost transmise saluturi din partea Ministerelor Industriei Ușoare și Co­merțului Interior. Un bogat program artis­tic a încheiat festivitatea. Produsele fabricate la întreprinderea „Banatul“ din Timișoara — de unde vă prezentăm imaginea de sus—și-au cîștigat un prestigiu binemeritat în rîndul cumpărătorilor din țară și străinătate. La Combinatul avicol interco­­operatist de la Giroc prind con­tururi vizibile primele semne ale realizării unor producții mari. IN FOTOGRAFIE: creșterea puilor cu ajutorul unei aparaturi moderne. Ședința Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R. Sîmbătă a avut loc ședința lăr­gită a Biroului Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R. prezidată de tovarășul MIHAI TELESCU, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, in care s-a analizat aportul cer­cetării științifice la rezolvarea problemelor dezvoltării producției industriale în județul Timiș. Au participat ca invitați, secretarii comitetelor de partid municipale, orășenești și din centrul universi­tar, cadre de conducere, tarii de partid și specialiști secre­din unitățile de cercetare și proiectare, din institute de învățămînt supe­rior, din întreprinderile indus­triale, construcții și transporturi și de la cabinetele de organizare ști­ințifică a producției și a muncii din Timișoara și Lugoj, ziariști. Au fost prezenți, de asemenea, tovarășul Lucian Drăguț, secretar general al Consiliului Economic, cadre din ministerele Construcți­ilor de Mașini, Industriei Ușoare, al Industriei Chimice, din Minis­terul Invâțămîntului și de la Con­siliul național pentru știință și tehnologie, directori generali, in­gineri șefi și specialiști de la Grupul de uzine Reșița, U.C.M.R., combinatele siderurgice de la Hu­nedoara și Reșița, Sistemul hidro­energetic și de navigație de la Porțile de Fier, uzinele „Strungul“ și „Vagonul“ din Arad și Uzinele din Cugir. Pe marginea referatului tentat de Biroul Comitetului pre­ju­dețean de partid au luat cuvîntul tovarășii : prof. dr. ing. Francisc Kovács, locțiitorul secretarului Comitetului de partid al Centru­lui universitar Timișoara, ing. Liviu Minda, secretar al Comite­tului municipal Timișoara al P.C.R., prof. ing. Constantin Avram, membru corespondent al Academiei R.S.R., rectorul Institu­tului politehnic „Traian dr. ing. Traian Sălăgeanu, Vuia”, torul Centrului de sudură și direc­în­cercări la oboseală — Timișoara, ing. Mircea Popa, director general al Grupului de uzine Reșița ing. Wilhelm Löwenfeld, directorul Cen­trului de calcul din Timișoara, prof. dr. ing. Ion Horescu, secre­tarul comitetului de partid de la Universitate, ing. loan Pugna, di­rectorul general al Combinatului textil nr. 2 — Timișoara, conf. dr. ing. Radu Vîlceanu, șef de secție la Centrul de cercetări chimice — Timișoara, ing. Ștefan Frințescu, directorul întreprinderii de con­strucții a Sistemului hidroenerge­tic și de navigație de la Porțile de Fier, ing. Armand Vasiliu, șeful serviciului de cercetări din Minis­terul Construcțiilor de Mașini, prof. dr. ing. loan Anton, mem­bru corespondent al Academiei, șeful catedrei de hidraulică de la Institutul politehnic din Timi­șoara, ing. Anton Constantinescu, director în Ministerul Industriei Chimice, ing. Ioniță Hagiu, direc­tor al Uzinelor mecanice Timi­șoara, dr. ing. Semerac­hescu, director al Institutului Rădu­­da cercetări textile din­­ București, ing. Constantin Vasilescu, mem­bru al Comitetului Executiv al Consiliului național pentru știință și tehnologie, Lucian Drăguț. Participanții la dezbateri au reliefat necesitatea organizării te­meinice a legăturii între cadrele de cercetare cu specialiștii din u­­nitățile productive, corelarea pla­nurilor de cercetare cu planurile de producție, necesitatea rezolvării cu prioritate a problemelor le­gate de realizarea obiectivelor sta­bilite de Congresul al X-lea al P.C.R. S-a subliniat, de asemenea, că, atît cercetătorii timișoreni cit și specialiștii din industrie tre­buie să-și sporească eforturile în vederea finalizării cercetărilor științifice in unitățile economice din județ și întreaga țară, pentru creșterea substanțială a aportului cercetătorilor la înfăptuirea ritm susținut a progresului știin­­n­țific și tehnic. In cursul dezbate­rilor s-au făcut propuneri pentru creșterea eficienței contractelor de colaborare între producție și cer­cetare, pentru sporirea răspunderii organizațiilor de partid și a orga­nelor de conducere colectivă din întreprinderi, în acest domeniu. In încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Mihai Telescu. A fost adoptat un cuprinzător plan de măsuri privind îmbunătă­țirea activității cercetătorilor în rezolvarea problemelor dezvoltării producției industriale în județul Timiș care va fi adus la cunoștința­ unităților de cercetare și industrie. Intr-un număr viitor al ziarului nostru va fi publicată sinteza do­cumentelor și intervențiile parti­cipanților la discuții. TIMIȘOARA MUZICALĂ Momente de înălțare artistică: Tosca" i­ Aceasta impresionantă poveste de dragoste și sacrificiu, brodată pe o sîngeroasă filă din istoria Italiei aduce pe scenă figuri pregnante, ca­ractere complexe, interpretarea cărora solicită măiestrie, calități vocale și scenice deosebite. Din primele măsuri, orchestra sub conducerea inspirată a lui Mihai Be­­leavcenco-Popescu, a oferit un acom­paniament reținut, care a permis din plin reliefarea frumuseților partidelor vocale, desfășurarea unui cint expre­siv și nuanțat, intervenind însă cu vigoare, în momentele dramatice in­tense. Apariția lui Angelotti (V. Ten­­ciu) nu a generat decit parțial at­mosfera plină de neliniște și groază, ce caracterizează primele scene, în schimb Ioan Mayer, în rolul episodic, dar dificil al sacrestanului, a con­turat autoritar și subtil un personaj autentic și pitoresc. In aria lui Mario, desfășurată într-o cantilena largă, cîntărețul-oaspete Arduino Za­­rnaro s-a relevat printr-o voce suplă, condusă cu finețe, mai puțin voalată ca în evoluția sa în Aida, atingînd chiar momente de strălucire în duetul cu Manela Grebenișan, care a dove­dit de la prma apariție o afinitate deosebită pentru rolul „Tosca“. Exce­­lînd printr-un cinit de caldă expresi­vitate, adaptat situațiilor evoluției scenice și personajului, artista eme­rită a creat muzical un rol excepțio­nal cu adevărate culminații artistice Apariția lui Ștefan Vasile în primul act nu a prevestit încă acea confrun­tare impresionantă la care s-a ajuns in actul al doilea, în care scenele dintre Scarpia și Tosca au atins mo­mente dramatice. Muzica actului final a prilejuit prin aria „Strălucesc stelele“, subli­niată din păcate printr-o îngroșată, de un romantism cantilenă excesiv al violonce­lilor, clipele lirice în dia­logul cu Floria Tosca, „O, mîini divine", momente culminante în evo­luția tenorului italian, care prin jo­cul său scenic natural, simplu, dar ex­presiv, a creat un personaj atrăgător. Deznodămîntul tragic, într-o re­dare scenică emoționantă și sonori­tăți orchestrale, ce au atins intensi­tate dramatică în acordurile finale, au încheiat spectacolul. OCTAVIAN VARGA In pagina a IiI-a FĂGET -O zonă turistică în dezvoltare La întreținerea culturilor INCONSECVENȚE IN VITEZEI ZILNICE In această perioadă , cooperati­vele agricole de producție au avut loc adunări generale i cadrul că­rora participanții au dezbătut re­centa hot­ătîre a Comietului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist rom­ân pri­vind unele măsuri de­ îmbunătăți­re a condițiilor de viață ale mem­brilor cooperativelor­gricole și Legea cu privire la organizarea și dezvoltarea activităților industria­le de prelucrare a produselor a­­gricole, construcții și prestări de servicii. Cu acest prilej, cooperatori și-au exprimat țăranii senti­mentele de înaltă prețuire și re­­cunoștiință pentru grija și spriji­nul permanent pe care Partidul și statul le acordă dezvotării agri­culturii cooperatiste, îmbunătăți­rii continue a traiului lor, ridica­rea nivelului de civilizație al sa­telor țării noastre. Alătu­i de mă­surile de mare însemnătate refe­ritoare la perfecționarea­ organi­zării, planificării și conducerii a­­griculturii, recenta hotărire îi sti­mulează pe cooperatori să mun­cească cu abnegație pentru înde­plinirea și depășirea planurilor de producție, pentru dezvoltarea eco­nomică și organizatorică a coope­rativelor agricole. In mod deose­bit, s-a desprins hotărîrea țărani­lor cooperatori de a depăși pro­ducțiile planificate atît în secto­rul vegetal cit și în zootehnie, fo­losirea cit mai completă. In tot cursul anului, a forței de muncă, valorificarea resurselor locale de materii prime și materiale. Putem spune că datorită măsurilor luate s-a îmbunătățit și participarea la muncă a cooperatorilor, fapt ref­lecția­t în stadiul actual de întreți­nere a culturilor și reieșit din constatările cu prilejul t­raidului efectuat vineri de ziarul nostru, ln cîteva cooperative agricole. La Herneacova, în această pri­măvară, s-au însămînțat 175 hec­tare cu porumb pentru oabe , cultura ce se prezintă bine, a fost lucrată pe 100 hectare cu sapa ro­tativă, prășitul întîi mecanic, pe întreaga suprafață, iar manual po­rumbul a fost săpat, prima dată, pe 85 hectare. „Stimulați de mă­surile stabilite de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și condu­cerii agriculturii, de recenta ho­tărire, țăranii noștri cooperatori participă mai activ la lucrările din cîmp — ne spunea tovarășul Pan­­telie Presa, președintele cooperati­­vei agricole. Zilnic vin 120—140 de oameni, față de numai 100 în anii trecuți. Ca urmare a aplicării a­­cordului global, membrii noștri cooperatori pornesc la cîmp dimi­neața devreme și se întorc seara tirziu. In acest an reușim să exe­cutăm lucrările într-o perioadă mult mai scurtă. Stropitul la vie, de exemplu, s-a făcut in trei zile față de două săptămâni în 1970“. Intr-adevăr, efectul aplicării măsurilor stabilite de conducerea partidului este evident. Via, pe 39 hectare, din care 29 hectare pe rod, este bine întreținută și pro­mite o producție bună. Pe întrea­ga suprafață s-a arat între rinduri, discuit, prășit o dată mecanic, s-a executat sapa mare, două stropiri, iar praștia a doua s-a făcut deja pe primele 8 hectare.­­ Anul acesta știm cit muncim și cit vom cîștiga — ne spune ță­ranul cooperator Gheorghe Ște­­fănuț, care ,împreună cu familia lucrează 1,20 hectare de vie. Pro­ducția planificată este de 4.000 kg struguri la hectar, iar fiecare zonă primim 900 lei, pentru din care jumătate, în bani și jumătate în natură : grîu, porumb și vin. Mă bucură faptul că venitul este în funcție de rezultatele obținute­ de munca depusă. — Și la cultura porumbului se lucrează în acord global — com­pletează Dumitru Stoian, șef de e­­chipă. La fiecare tonă de porumb se primesc 250 de lei, din care ju­mătate în bani și restul în natură. Iată că la Herneacova, unitate la care în unii ani au fost greu­tăți privind participarea la muncă a țăranilor cooperatori, acum a­ceastă problemă s-a rezolvat, cul­turile sunt foarte bine Întreținute. Mai mult, țăranii cooperatori s-au angajat, la recenta adunare gene­rală, să depășească producțiile la hectar cu 150 kg la porumb și 200 kg la struguri. . . Giroc. Pe Remus Podborschi, inginerul șef al cooperativei, îl în­­tîlnim în cîmp supraveghind lu­crările de prășit la fasole și recol­tat trif­liene. La această unitate, cele 40 hectare cu sfeclă de zahăr au fost prășite de trei ori meca­nic și este pe încheiate săpatul al doilea manual. In scopul sporirii producției s-a efectuat și o fertilizare suplimen­tară cu cîte 150 kg azotat de amo­niu la hectar. „Ne-am angajat să depășim cu 2.000 kg la hectar pro­ducția de sfeclă de zahăr — ne spune inginerul șef. Avem toate șansele să ne îndeplinim ce ne-am propus, fiindcă munca se desfă­șoară mai bine. Se lucrează în a­­cord global, cu plata în b;­nn și natură, calculată la zona de produs, diferențiat de la solă la solă“. Evident, la Giroc, față de anii trecuți situația s-a îmbunătățit , culturile sunt bine îngrijite. Po­rumbul, pe 190 hectare, a primit o sapă rotativă, iar pe 140 hecta­re a fost prășit cu cultivatorul.­ Dar, țăranii cooperatori nu cunosc producția planificată, modul cum se aplică acordul global, care va fi retribuția. Discutînd cu Viorica Gruița, Ion Marincu și alți coope­­ rne. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. a II-a) REALIZAREA DE LUCRU 9 Concepții greșite despre necesitatea prașilelor pe timp secetos A Acordul global să fie înțeles de toți țăranii cooperatori!

Next