Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)
1972-05-23 / nr. 8507
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚEVA! Ieri s-au deschis în Capitală Lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au Început, luni dimineața, lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță in viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri in presă și în publicațiile de specialitate. Conferința — for amplu, reprezentativ înaltă va dezbate intr-un spirit de răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața munca eroică a constructorilor roșimâni, maghiari, germani și de alte raționalități ai noii orinduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși invitați , reprezentanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii Scriitorilor și ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă . Discuții . Aprobarea activității Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor ; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului și a conducerii operative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii : Constantin Chiriță, Alecu Ioan Ghilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdu Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Aurel Mihaie, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței continuă. (Ager pres) ÍN PAGINA A II-A • Peste 88.000 de participanți la acțiunile de muncă patriotică • Cînd programele stabilite rămîn pe hîrtie... • Prezențe de prestigiu INVESTIȚIILE LA NIVELUL ANGAJAMENTELOR! MAI: IUNIE — luni de vîrf pe șantiere! Semestrul I—50 la sută din volumul planului anual coordonarea riguroasă, la nivelul Biroului Comitetului județean de partid, a eforturilor in complexul angrenaj relațional dintre factorii responsabili în realizarea investițiilor — beneficiari, proiectanți, constructori -a creat premisele favorabile pentru intensificarea ritmului de lucru pe șantiere. In cele 4 luni care au trecut s-a realizat din planul anual 24.9 la sută la total investiții și 27,8 la sută la volumul de construcțiitoiual, dindu-se în funcțiune capacități importante in diverse ramuri ale economiei timișene : Fabrica de aparate electrice de măsurat, secția detergenți biodegradabili, amplificarea stației C.F.R Timișoara-Sud, dezvoltarea întreprinderii „Dermatina“ și a I.T.L. etc. Totodată, au fost predate „la cheie“ 385 de apartamente proprietate personală, 224 de apartamente din fondurile statului și aproape «00 de locuri în cămine muncitorești. Cu o pondere însemnată in ansamblul economiei județului, antreprizele timișene au realizat pînă la 30 aprilie o producție remarcabilă, represented aproape 32 la sută din planul anual. Peste această medie se înscriu realizările obținute la șantierul de construcții-montaj I.R.E.T., grupul de șantiere „Electromontaj“, I.C.T., I.C.C.F., I.C.R.T.. Trustul de construcții Timișoara și Șantierul 8 al I.C.I.M. Brașov. Desigur, „cheia" acestor rezultate își are sorgintea in aplicarea cu consecvență a programului de măsuri aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R. în domeniul investițiilor, măsuri care au dus la accelerarea lucrărilor de construcțiimontaj, creșterea gradului de mecanizare și de utilizare a forței de muncă, întărirea ordinii și disciplinei pe șantiere. La ora actuală, sunt în construcție peste 40 de noi obiective și capacități de producție care, în curînd, fie că se vor afla in fazele probelor mecanice sau tehnologice, fie că vor intra efectiv in funcțiune, corespunzător datelor stabilite in plan. Dar, în cadrul acestei maxime concentrări de forțe, subordonată onorării riguroase a termenelor scadente, pot fi întîlnite și ipostaze mai puțin favorabile. După cum este binecunoscut, în construcții anul începe cu mult timp înainte de debutul său calendaristic. Pregătirea din timp a execuției este in acest sens un imperativ ce nu admite derogări, de aici și măsura stabilită de Biroul Comitetului județean de partid, ca cel mai tirziu în aprilie să fie soluționate toate problemele care privesc finanțarea lucrărilor din planul de investiții pe 1972. Cu toate acestea, continuă să existe unele obiective — dezvoltarea fabricii „Bega“, creșterea capacității de prelucrare a firelor poliesterice la Fabrica de ciorapi, spații de învâțâmîri la Facultatea de zootehnie, dezvoltarea capacității de tricat tehnic la fabrica „1 Iunie“, căminul de nefamiliști al întreprinderii de prefabricate din beton Timișoara — pentru care in MIREL BRATEȘ (Continuat* In pag. a 111-a) CUMIE FORTELE ACTIVE EA Întrema J CULTURILOR Acum cind ploile căzute au îngreunat intr-o oarecare măsură ieșirea in timp, la propunerea, și cu sprijinul nemijlocit al organizației de partid, consiliul de conducere al cooperativei din Paniova a căutat să fructifice toate rezervele in scopul salvării culturilor de pericolul îmburuienării. S-a hotărit ca pe lângă participarea la prășit In „ferestrele“ dintre ploi, la această importantă lucrare, hotăritoare în obținerea unor recolte mari, să participe toate forțele active ale unității. S-a stabilit ca în ajutorul familiilor lor care și-au luat parcele pe care să se lucreze in acord global să participe toți membrii consiliului de conducere, brigadierii, contabilii și celălalt personal administrativ. Punînd în aplicare această hotărîre bine chibzuită și oportună, in ziua de H mai, de exemplu, pe cîmpurile cooperativei au ieșit la prășit toți cooperatorii în frunte cu Ion Jivu președintele, cu brigadierul Ion Mitrescu, cu secretarul organizației de bază Avram Jupîneanțu, cu șefii de echipă, cu socotitorii, magazinerii etc. În cele trei tarlale cultivate cu porumb și amplasate în diferite zone ale hotarului cooperativei puteau fi văzuți peste 120 de cooperatori, toată forța activă a unității. La rândul lor mecanizatorii de la stațiunea din Chizătau au executat prășitul mecanic printre rni-COSTICA NI.GRUT locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid Ghizela (Continuare în pag. a //-«) Încheierea lucrărilor CONFERINȚEI PE ȚARĂ A INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR Intelectualitatea tehnică din România se angajează să contribuie mai activ la progresul economiei socialiste Scrisoarea Conferinței pe țară a inginerilor și tehnicienilor adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor, ale cărei lucrări s-au desfășurat in zilele de 19-21 mai a.c., exprimă adeziunea totală și atașamentul nețărmurit al puternicului detașament al intelectualității tehnice din România față de politica științifică, marxist-leninistă a partidului și se angajează solemn în fața Comitetului Central, a dumneavoastră, stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, de a-și consacra întreaga energie și capacitate creatoare înfăptuirii grandiosului program adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de făurire, a societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Intelectualitatea tehnică împreună cu clasa muncitoare, clasă conducătoare in societatea noastră, cu toți oaenii muncii, a adus o contribuție importantă la rezolvarea problemelor complexe puse de dezvoltarea și modernizarea economiei naționale, la înfăptuirea programului general de edificare a socialismului în România. Reunind reprezentanți ai intelectualității tehnice din toate ramurile economici naționale, maghiari, germani și de alte naționalități, români, conferința a analizat intr-un spirit de exigență și de mare răspundere sarcinile ce revin inginerilor, tehnicienilor, economiștilor și altor specialiști, in lumina programului stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului, de hotărîrile Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a sarcinilor reieșite din expunerea făcută de dumneavoastră. Conferința a adoptat o rezoluție prin care întreaga intelectualitate tehnică se angajează cu fermitate de a-și înzeci eforturile pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale și umane ale societății, pentru folosirea rațională a capacităților de producție și a forței de muncă, reducerea consumurilor de materii prime și materiale, îmbunătățirea organizării și conducerii producției, creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, a rentabilității întregii activități economice, punerea in funcțiune la timp și la parametrii proiectați a noilor obiective economice. Intelectualitatea tehnică va milita neobosit pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională și de cultură științifică și tehnică i tuturor oamenilor muncii, pentru introducerea permanentă și operativă în producție a unor tehnologii moderne, pentru creșterea substanțială ponderii produselor cu un grad de prelucrare superioară, în scopul reducerii decalajului față de țările dezvoltate industrial. Conferința își exprimă convingerea că ministerele, institutele de cercetări și proiectări, toate instituțiile interesate, vor examina cu răspundere problemele ridicate in cadrul dezbaterilor conferinței noastre, propunerile făcute de participanți ,și, in spiritul indicațiilor conducerii partidului, cu participarea activă a specialiștilor, vor găsi cele mai raționale soluții pentru rezolvarea acestora. Desfășurarea activității obștești a inginerilor și tehnicienilor, in cadrul și sub îndrumarea sindicatelor, așa cum prevede Statutul Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicenilor adoptat de conferință, asigură condițiile cele mai propice pentru o participare activă a fiecărui cadru tehnic la înfăptuirea sarcinilor actuale puse de partid in domeniul economic, științific, social și cultural. Asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră, mult stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, că intelectualitatea tehnică din țara noastră, însuflețită de ideile socialismului și de dragoste nețărmurită față de partid și popor, este hotărîtă să întimpine Conferința Națională a Partidului Comunist Român și ceae-a 25-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române, cu noi și importante realizări, să participe și mai activ la progresul tehnic și științific al economiei noastre socialiste, la înfăptuirea politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, pentru ridicarea și înflorirea continuă a patriei — Republica Socialistă România. CONFERINȚA PE ȚARA A INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA „FESTIVALUL FOLCLORULUI TIMIȘEAN" VALORI DURABILE ALE HARULUI POPULAR ® Concertul tinerelor speranțe Trei expoziții la Bastionul Cetății ...Cuprinzătoarea sărbătoare a folclorului din ținuturile timișene — după drumul de multe zeci de zile ale etapelor premergătoare, care au impus, pregnant, nume și formații de considerabil talent — a ajuns în săptămîna de vîrf, insemnînd esență valorică. Cei mai străluciți rapsozi populari, dansatori, artizani, laolaltă cu alți creatori și specialiști, etnografi și folcloriști și-au dat întilnire în realizarea programelor atît de atractive, inedite și bogate în conținut, grupate darnic în cele opt zile ale acestei ample manifestări începute duminică, la Clubul C.F.R. Au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, un numeros public. Subliniind deosebita amploare dobîndită de cea de-a doua ediție a „Festivalului folclorului timișean“, tovarășul conf. dr. Traian Bunescu, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a relevat puternica infuzie de talent adusă de prezența in competiție a celor peste 5.000 de artiști amatori ,care au onorat, cu dăruire și entuziasm, acest prilej de prețuire prin artă a muncii și vieții noastre noi. Prima manifestare artistică din cadrul festivalului, concertul vocalinstrumental .,Tinere speranțe timișene“ a prilejuit evoluția unor revelații ocazionate de etapele de selecție. In fața microfonului au apărut soliști încă necunoscuți marelui public, dispunînd insă de resurse artistice care promit o traiectorie interpretativă ascendentă. O amintim, in această ordine de idei, pe Mattepa Bamca elevi, la Școala generală din satul Livezile, comuna Banloc. „Maică, măiculița mea“ și „EÎT ți-am dat, bade, gutui“, melodiile prezentate în spectacol anunță o individualitate artistică certă, o voce clară, ca un timbru deosebit, multă putere de muncă și modestie, Iosif Marincu, elev la Liceul pedagogic Timișoara a interpretat cu multă sensibilitate și căldură, vădind atribute vocale promițătoare, o melodie din folclorul nou, „Floare galbenă de soc“. Pe scenă au răsunat, într-o revărsare multicoloră, și melodii în limbile maghiară (Vilma Pergelyfi, Liceul__maghiar Timișoara), germană (Sextetul german al Casei de cultura 'Tunicicolaul' Mare; solistă, Christine Müller și formația vocal-instrumentală a oStemului cultural Săcălaz), sirbă (Orchestra de tambură și ‘51~_solistul Milan Bainschi, Sînnicolaul Mare), impTeTtiindu-se armonios cu doina de dor și clntul de bucurie cărora le-au dat haină artistică viabilă tinerii muncitori Nicolae Crișan (F.A.E.M.), Dorulștănescu (C.I.L.T.), Pginca Tonta (Electrobanat), Dumitru Bonăștur), Anica Zarva, țărancă cooperatoare, Silvia Ioan (C.A.P. Variaș) și elevii Ana Tamaș (Școala generală Banloc), Elisabeta Crișan (Școala generală Bucovăț), Felicia Oncu (Liceul 6, Timișoara), Claudia Veselău (Școala generală Făget) - o vibrantă transmitere, prin cea mai tînără generație, a comorilor perene ale folclorului nostru. •n Ieri, in cea de-a doua zi a festivalului, în sălile Bastionului Cetății s-a inaugurat un șirag de expoziții , covoare timișene, colecția de artă populară Iulia Folea- Troceanu și un tîrg de artă populară și artizanat. Evantaiul expozițional bogat se înscrie în manifestările festivalului care și-a propus, printre altele, „să releve matca culturii și artei noastre populare, lungul ei drum prin ILDICO SZATMÁRI AUREL GH. ARDELEANU TEODOR BULZA (Continuare în pag. a Us) Trina Suciu, una din solistele prezente la festival După trei zile de dezbateri fructuoase, desfășurate sub semnul cuvîntării rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu — care, prin întreaga sa viziune, constituie o valoroasă și științifică direcționare a activității intelectualității tehnice românești, un program de sarcini însuflețitoare de mare răspundere ce stau in fața cadrelor tehnico-inginerești — conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor și-a încheiat duminică la amiază lucrările. In prima parte a ședinței conferința a ascultat sinteza principalelor concluzii reieșite din dezbaterile celor 12 secții și comisii. La aceste dezbateri au luat cuvîntul 192 delegați și invitați, care s-au referit pe larg la activitatea desfășurată de cadrele tehnice, de comisiile inginerilor și tehnicienilor și G.N.I.T. pentru introducerea in producție a tehnicii și tehnologiilor înaintate, perfecționarea pregătirii profesionale, stimularea creației tehnice de masă, au împărtășit din experiența lor, au analizat lipsurile care mai persistă în munca inginerilor și tehnicienilor, făcînd zeci și sute de propuneri pentru îmbunătățirea activității pe multiple planuri. Pe bună dreptate, se poate aprecia că vibranta chemare a secretarului general al partidului, adresată intelectualității tehnice românești, de a-și pune în valoare pe deplin experiența capacitatea ei creatoare în slujșira dezvoltării și modernizării producției, promovării progresului tehnic, creșterii eficienței economice, a găsit un puternic ecou în rîndul tuturor celor prezenți la conferință. Conferința a aprobat, în unanimitate, Statutul Consiliului (Continuare In pag. * 111-a)