Drapelul Roşu, mai 1972 (Anul 28, nr. 8490-8514)

1972-05-23 / nr. 8507

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚEVA! Ieri s-au deschis în Capitală Lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor în sala mică a Palatului Republi­cii Socialiste România au Început, luni dimineața, lucrările Conferin­ței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită impor­tanță in viața literară a țării, pre­cedat de un larg și constructiv schimb de păreri in presă și în publicațiile de specialitate. Confe­rința — for amplu, reprezentativ înaltă va dezbate intr-un spirit de răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a tran­spune, în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața munca eroică a constructorilor ro­și­mâni, maghiari, germani și de alte raționalități ai noii orinduiri so­ciale, mă­rețul program propus d­e partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși in­vitați , reprezentanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte u­­niuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, pre­ședintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimi­tate un prezidiu format din mem­bri ai Biroului Uniunii Scriitorilor și ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre lite­rare. După alegerea organelor de lu­cru ale Conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Raportul de ac­tivitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă . Discuții . Apro­barea activității Uniunii scriitori­lor și a Comisiei de cenzori, apro­barea Statutului Uniunii scriitori­­lor ; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului și a condu­cerii operative a Uniunii scriitori­lor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios oma­giu scriitorilor decedați în perioa­da care a trecut de la ultima adu­nare generală a scriitorilor din 1968. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comi­siei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile gene­rale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii : Con­stantin Chiriță, Alecu Ioan Ghilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdu Győ­ző, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Radu C­ârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Aurel Mihaie, Romu­lus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Le­­tay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței continuă. (A­ger pres) ÍN PAGINA A II-A • Peste 88.000 de participanți la acțiunile de muncă patriotică­ • Cînd programele stabilite rămîn pe hîrtie... • Prezențe de prestigiu INVESTIȚIILE LA NIVELUL ANGAJAMENTELOR! MAI: IUNIE — luni de vîrf pe șantiere! Semestrul I—50 la sută din volumul planului anual coordonarea riguroasă, la nive­lul Biroului Comitetului județean de partid, a eforturilor in comple­­xul angrenaj relațional dintre fac­torii responsabili în realizarea in­vestițiilor — beneficiari, proiec­tanți, constructori -a creat pre­misele favorabile pentru intensifi­carea ritmului de lucru pe șan­tiere. In cele 4 luni care au trecut s-a realizat din planul anual 24.9 la sută la total investiții și 27,8 la sută la volumul de construcții­­t­oiual, dindu-se în funcțiune ca­pacități importante in diverse ra­muri ale economiei timișene : Fa­brica de­ aparate electrice de mă­surat, secția detergenți biodegra­­dabili, amplificarea stației C.F.R Timișoara-Sud, dezvoltarea între­prinderii „Dermatina“ și a I.T.L. etc. Totodată, au fost predate „la cheie“ 385 de apartamente pro­prietate personală, 224 de aparta­mente din fondurile statului și aproape «00 de locuri în cămine muncitorești. Cu o pondere însem­nată in ansamblul economiei jude­țului, antreprizele timișene au rea­lizat pînă la 30 aprilie o producție remarcabilă, represented aproape 32 la sută din planul anual. Peste această medie se înscriu realiză­rile obținute la șantierul de con­­strucții-montaj I.R.E.T., grupul de șantiere „Electromontaj“, I.C.T., I.C.C.F., I.C.R.T.. Trustul de con­strucții Timișoara și Șantierul 8 al I.C.I.M. Brașov. Desigur, „cheia" acestor rezul­tate își are sorgintea in aplica­rea cu consecvență a programului de măsuri aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R. în domeniul investi­țiilor, măsuri care au dus la ac­celerarea lucrărilor de construcții­­montaj, creșterea gradului de me­canizare și de utilizare a forței de muncă, întărirea ordinii și disci­plinei pe șantiere. La ora actuală, sunt în construcție peste 40 de noi obiective și capacități de producție care, în curînd, fie că se vor afla in fazele probelor mecanice sau tehnologice, fie că vor intra efec­tiv in funcțiune, corespunzător da­telor stabilite in plan. Dar, în ca­drul acestei maxime concentrări de forțe, subordonată onorării ri­guroase a termenelor scadente, pot fi întîlnite și ipostaze mai puțin favorabile. După cum este binecunoscut, în construcții anul începe cu mult timp înainte de debutul său calen­daristic. Pregătirea din timp a execuției este in acest sens un imperativ ce nu admite derogări, de aici și măsura stabilită de Biroul Comitetului județean de partid, ca cel mai tirziu în aprilie să fie soluționate toate problemele care privesc finanțarea lucrărilor din planul de investiții pe 1972. Cu toate acestea, continuă să exis­te­­ unele obiective — dezvoltarea fabricii „Bega“, creșterea capaci­tății de prelucrare a firelor poli­­esterice la Fabrica de ciorapi, spa­ții de învâțâmîri la Facultatea de zootehnie, dezvoltarea capacității de tricat tehnic la fabrica „1 Iu­nie“, căminul de nefamiliști al întreprinderii de prefabricate din beton Timișoara — pentru care in MIREL BRATEȘ (Continuat* In pag. a 111-a) CU­MIE FOR­TELE ACTIVE EA Întrema J CULTURILOR Acum cind ploile căzute au în­greunat intr-o oarecare măsură ie­șirea in timp, la propunerea, și cu sprijinul nemijlocit al organizației de partid, consiliul de conducere al cooperativei din Paniova a cău­tat să fructifice toate rezervele in scopul salvării culturilor de perico­lul îmburuienării. S-a hotărit ca pe lângă participarea la prășit In „ferestrele“ dintre ploi, la această importantă lucrare, hotăritoare în obținerea unor recolte mari, să participe toate forțele active ale unității. S-a stabilit ca în ajutorul familiilor lor care și-au luat par­cele pe care să se lucreze in acord global să participe toți membrii consiliului de conducere, brigadie­rii, contabilii și celălalt personal administrativ. Punînd în aplicare această hotărîre bine chibzuită și oportună, in ziua de H­ mai, de e­­xemplu, pe cîmpurile cooperativei au ieșit la prășit toți cooperatorii în frunte cu Ion Jivu președintele, cu brigadierul Ion Mitrescu, cu secretarul organizației de bază A­­vram Jupîneanțu, cu șefii de echi­pă, cu socotitorii, magazinerii etc. În cele trei tarlale cultivate cu porumb și amplasate în diferite zone ale hotarului cooperativei pu­teau fi văzuți peste 120 de coope­ratori,­ toată forța activă a unității. La rândul lor mecanizatorii de la stațiunea din Chizătau au execu­tat prășitul mecanic printre rni-COSTICA NI­.GRUT locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid Ghizela (Continuare în pag. a //-«) Încheierea lucrărilor CONFERINȚEI PE ȚARĂ A INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR Intelectualitatea tehnică din România se angajează să contribuie mai activ la progresul economiei socialiste Scrisoarea Conferinței pe țară a inginerilor și tehnicienilor adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor, ale cărei lucrări s-au desfășurat in zilele de 19-21 mai a.c., exprimă adeziunea totală și atașamentul nețărmurit al puternicului detașament al inte­lectualității tehnice din România față de politica științifică, marxist-leninistă a partidului și se an­gajează solemn în fața Comitetului Cen­tral, a dumneavoastră, stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, de a-și consacra întreaga energie și capacitate creatoare înfăptuirii grandiosului pro­gram adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de făurire, a societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Intelectualita­tea tehnică împreună cu clasa muncitoare, clasă conducătoare in societatea noas­tră, cu toți oa­­­enii muncii, a adus o contribuție importantă la rezolvarea problemelor complexe puse de dezvoltarea și modernizarea economiei naționale, la înfăptuirea programului general de edificare a socialismului în România. Reunind reprezentanți ai intelectualității tehnice din toate ramurile economici naționale, maghiari, germani și de alte naționalități, români, confe­rința a analizat intr-un spirit de exigență și de mare răspundere sarcinile ce revin inginerilor, tehnicienilor, economiștilor și altor specialiști, in lumina programului stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului, de hotărîrile Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a sarci­nilor reieșite din expunerea făcută de dumnea­voastră. Conferința a adoptat o rezoluție prin care în­treaga intelectualitate tehnică se angajează cu fer­mitate de a-și înzeci eforturile pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale și umane ale societății, pentru folosirea rațională a capacităților de producție și a forței de muncă, reducerea consumurilor de materii prime și ma­teriale, îmbunătățirea organizării și conducerii pro­ducției, creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, a rentabilității întregii activi­tăți economice, punerea in funcțiune la timp și la parametrii proiectați a noilor obiective econo­mice. Intelectualitatea tehnică va milita neobosit pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională și de cultură științifică și tehnică i­ tuturor oamenilor muncii, pentru introducerea per­manentă și operativă în producție a unor tehno­logii moderne, pentru creșterea substanțială ponderii produselor cu un grad de prelucrare su­­­perioară, în scopul reducerii decalajului față de țările dezvoltate industrial. Conferința își exprimă convingerea că ministe­rele, institutele de cercetări și proiectări, toate in­stituțiile interesate, vor examina cu răspundere problemele ridicate in cadrul dezbaterilor confe­rinței noastre, propunerile făcute de participanți ,și, in spiritul indicațiilor conducerii partidului, cu participarea activă a specialiștilor, vor găsi cele mai raționale soluții pentru rezolvarea acestora. Desfășurarea activității obștești a inginerilor și tehnicienilor, in cadrul și sub îndrumarea sindica­telor, așa cum prevede Statutul Consiliului Na­țional al Inginerilor și Tehnicenilor adoptat de conferință, asigură condițiile cele mai propice pentru o participare activă a fiecărui cadru tehnic la înfăptuirea sarcinilor actuale puse de partid in domeniul economic, științific, social și cultural. Asigurăm Comitetul Central al Partidului Co­munist Român, pe dumneavoastră, mult stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, că intelectuali­tatea tehnică din țara noastră, însuflețită de ideile socialismului și de dragoste nețărmurită față de partid și popor, este hotărîtă să întimpine Confe­rința Națională a Partidului Comunist Român și cea­­­e-a 25-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române, cu noi și importante realizări, să participe și mai activ la progresul tehnic și științific al economiei noastre socialiste, la înfăp­tuirea politicii interne și externe a Partidului Co­munist Român, pentru ridicarea și înflorirea conti­nuă a patriei — Republica Socialistă România. CONFERINȚA PE ȚARA A INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA „FESTIVALUL FOLCLORULUI TIMIȘEAN" VALORI DURABILE ALE HARULUI POPULAR ® Concertul tinerelor speranțe Trei expoziții la Bastionul Cetății ...Cuprinzătoarea sărbătoare a folclorului din ținuturile timișene — după drumul de multe zeci de zile ale etapelor premergătoare, care au impus, pregnant, nume și formații de considerabil talent — a ajuns în săptămîna de vîrf, in­­semnînd esență valorică. Cei mai străluciți rapsozi populari, dan­satori, artizani, laolaltă cu alți creatori și specialiști, etnografi și folcloriști și-au dat întilnire în realizarea programelor atît de a­­tractive, inedite și bogate în conți­nut, grupate darnic în cele opt zile ale acestei ample manifestări începute duminică, la Clubul C.F.R. Au participat reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat, un numeros public. Subliniind deosebita amploare dobîndită de cea de-a doua ediție a „Festiva­lului folclorului timișean“, tova­rășul conf. dr. Traian Bunescu­, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a relevat puternica infuzie de talent adusă de prezența in competiție a celor peste 5.000 de artiști amatori ,care au onorat, cu dăruire și entu­ziasm, acest prilej de prețuire prin artă a muncii și vieții noastre noi. Prima manifestare artistică din cadrul festivalului, concertul vocal­­instrumental .,Tinere speranțe ti­mișene“ a prilejuit evoluția unor revelații ocazionate de etapele de selecție. In fața microfonului au­ apărut soliști încă necunoscuți ma­relui public, dispunînd insă de re­surse artistice care promit o tra­iectorie interpretativă ascendentă. O amintim, in această ordine de idei, pe Mattepa­ Bamca elevi, la Școala generală din satul Livezile, comuna Banloc. „Maică, măiculița mea“ și „EÎT ți-am dat, bade, gutui“, melodiile prezentate în spectacol anunță o individualitate artistică certă, o voce clară, ca un timbru deosebit, multă putere de muncă și modestie, Iosif Marincu, elev la Liceul pedagogic Timișoara a in­terpretat cu multă sensibilitate și căldură, vădind atribute vocale promițătoare, o melodie din­­ fol­­clorul nou, „Floare galbenă de soc“. Pe scenă au răsunat, într-o re­vărsare multicoloră, și melodii în limbile maghiară (Vilma Pergelyfi, Liceul__maghiar Timișoara), ger­mană (Sextetul germ­­an al Casei de cultura 'Tunicicolaul' Mare; so­­listă, Christine­ Müller și formația vocal-instrumentală a oStem­ului cultural Săcălaz), sirbă (Orchestra de tam­­bură și ‘51~­_solistul Milan Bainschi, Sînnicolaul Mare), impTeT­tiindu-se armonios cu doina de dor și clntul de bucurie cărora le-au dat haină artistică viabilă tinerii muncitori Nicolae Crișan (F.A.E.M.), Dorulștănescu (C.I.L.T.), Pginca Tonta (Electrobanat), Dumitru Bo­năștur), Anica Zarva, țărancă co­operatoare, Silvia Ioan (C.A.P. Va­­riaș) și elevii Ana Tamaș (Școala generală Banloc), Elisabeta Cri­­șan (Școala generală Bucovăț), Felicia Oncu (Liceul 6, Timișoara), Claudia Veselău (Școala generală Făget) - o vibrantă transmitere, prin cea mai tînără generație, a comorilor perene ale­ folclorului nostru. •n Ieri, in cea de-a doua zi a festi­valului, în sălile Bastionului Ce­tății s-a inaugurat un șirag de expoziții , covoare timișene, colec­ția de artă­­ populară Iulia Folea- Troceanu și un tîrg de artă popu­lară și artizanat. Evantaiul expo­­zițional bogat se înscrie în mani­festările festivalului care și-a propus, printre altele, „să releve matca culturii și artei noastre populare, lungul ei drum prin ILDICO SZATMÁRI AUREL GH. ARDELEANU TEODOR BULZA (Continuare în pag. a Us) Trina Suciu, una din solistele prezente la festival După trei zile de dezbateri fructuoase, desfășurate sub semnul cuvîntării rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu — care, prin întreaga sa viziune, constituie o valoroasă și ști­ințifică direcționare a activită­ții intelectualității tehnice ro­mânești, un program de sarcini însuflețitoare de mare răspun­dere ce stau in fața cadrelor tehnico-inginerești — conferința pe țară a inginerilor și tehni­cienilor și-a încheiat duminică la amiază lucrările. In prima parte a ședinței conferința a ascultat sin­teza principalelor concluzii reieșite din dezbaterile celor 12 secții și comisii. La aceste dezbateri au luat cuvîntul 192 delegați și invitați, care s-au referit pe larg la activitatea desfășurată de cadrele teh­nice, de comisiile ingi­nerilor și tehnicienilor și G.N.I.T. pentru introduce­rea in producție a tehnicii și tehnologiilor înaintate, per­fecționarea pregătirii profesio­nale, stimularea creației tehni­ce de masă, au împărtășit din experiența lor, au analizat lip­surile care mai persistă în mun­ca inginerilor și­ tehnicienilor, făcînd zeci și sute de propu­neri pentru îmbunătățirea acti­vității pe multiple planuri. Pe bună dreptate, se poate aprecia că vibranta chemare a secreta­rului general al partidului, a­­dresată intelectualității tehnice românești, de a-și pune în va­loare pe deplin experiența capacitatea ei creatoare în sluj­și­ra dezvoltării și modernizării producției, promovării progre­sului tehnic, creșterii eficienței economice, a găsit un puternic ecou în rîndul tuturor celor pre­zenți la conferință. Conferința a aprobat, în una­nimitate, Statutul Consiliului (Continuare In pag. * 111-a)

Next