Drapelul Roşu, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8593-8618)

1972-09-01 / nr. 8593

Anul XXIX nr. 8.593 Vineri, 1 septembrie 1972 4 pagini, 30 bani în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii MESAJE VII ALE HĂRNICIEI PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Cercetări multiple pentru diversificarea producției Se amplifică întraju­torarea între unitățile cu profil zootehnic . Asigurarea materialului de reproducție — pe prim plan . Studii și măsuri practice vizind sporirea eficienței economice Diversificarea producției este o necesitate vitală pentru economia noastră în plină dezvoltare, meni­tă să satisfacă cerințele mereu crescînde ale diverșilor benefi­ciari, să asigure participarea tot mai activă a României la schimbul internațional de valori materiale. Industrializarea pe care o efec­tuăm azi cere nu numai creșterea cantitativă a producției industria­le, ci și fabricarea unui număr tot mai mare de sortimente necesare dezvoltării tuturor ramurilor eco­nomiei și satisfacerii cererilor populației. în acest context, Con­ferința Națională a partidului a stabilit sarcini precise cercetării științifico-tehnice în sensul orien­tării ei spre rezolvarea probleme­lor de interes major al economiei. Întărirea conlucrării între cerceta­re, proiectare și producție, pentru lărgirea bazei de materii prime, folosirea înlocuitorilor de mate­riale scumpe și deficitare, perfec­ționarea mașinilor și utilajelor, e­­laborarea a noi tehnologii de fa­bricație. Fabrica de detergenți din Timi­șoara care prin specificul ei pro­duce detergenți pentru larg con­sum și industrie, precum și produ­se auxiliare necesare industriei textile, de pielărie și altor ra­muri industriale, a reușit să asi­mileze în decursul ultimilor ani o serie de noi tipuri­ de detergenți și auxiliari. Dacă în anul 1966 (înce­putul cincinalului trecut) se fabri­cau 70 sortimente de detergenți și auxiliari, practic numai pentru in­dustria textilă și de pielărie, în anul 1970 (sfîrșitul cincinalului) numărul de sortimente a crescut la 93 iar valoarea producției s-a dublat față de 1966. Astăzi fabri­căm peste 100 de sortimente și auxiliari in vederea satisfacerii celor mai diverse scopuri, ca de­­gresanți pentru industria construc­toare de mașini, adezivi necesari băilor de acoperiri galvanice, e­­mulgători pentru produse fito-far­­maceutice, auxiliari ceruți de con­strucțiile rutiere, intermediari fo­losiți in industria cosmetică etc. Realizarea an de an a unor noi produse presupune existența unor­­ condiții și factori, dintre care cea mai importantă o constituie, poa­te, gindirea tehnică. Colectivul fa­bricii este necesar să aibă o anu­mită orientare, să fie convins de utilitatea și necesitatea noului, să dorească introducerea sa, produs nou reclamă o muncă orice in plus, dar aduce și satisfacții. Co­lectivul care lucrează la elabora­rea produselor noi trebuie să aibă o pregătire tehnică superioară și cunoștințe din domenii multiple. Elaborarea a noi auxiliari presu­pune cunoștințe nu numai din do­meniul sintezei chimiei organice, ci și din ramura industrială în ca­re se aplică auxiliarul. Cercetăto­rul care are drept sarcină punerea la punct a unui auxiliar de anti­­statizare pentru industria textilă, ing. EWALD MAURER șeful serviciului cercetări Fabrica de detergenți Timișoara (Continuare în Dag. a II-a) Angajat ferm pentru realizarea unor cantități sporite de lacuri și vopsele, produse macromoleculare, colectivul de muncă de la uzina Azur deține de acum un avans a­­preciabil, devansînd îndeplinirea planului pe perioada curentă cu peste o lună de zile. La obținerea acestui rezultat o contribuție substanțială a fost a­­dusă de cercetătorii din care și-au propus elaborarea uzină de noi rășini pentru industria de lacuri, îmbunătățirea caracteris­ticilor unor rășini existente, intro­ducerea de noi tehnologii, înlocui­rea unor materii prime deficitare. După cercetările de laborator și intrată in producție cu întreaga capacitate încă din anul 1968, în­treprinderea agricolă de stat pen­tru creșterea și ingrășarea porci­lor de la Beregsău își aduce contribuție tot mai însemnată la o îndeplinire a programelor național și județean de dezvoltare a zooteh­niei. Pe această linie se înscrie și hotărârea lucrătorilor de aici de a amortiza investiția făcută cu ju­mătate de an înainte de termenul prevăzut, atît prin indicilor de utilizare îmbunătățirea a spațiilor, cit, mai ales, prin mecanizarea complexă a lucrărilor și introdu­cerea unor tehnologii moderne de furajare, în întrecerea pentru în­deplinirea exemplară a angaja­mentelor asumate, la loc de frunte se situează ferma­­ de reproducție, condusă de inginerul Atanasie Ro­­mânu, care și-a depășit planul la introducerea în producția industri­ală a unei rășini de tip Romalphid, s-a asigurat înlocuirea parțială a uleiului de in din import și folo­sirea a circa 300 tone de ulei de soia indigen. Pelicula obținută din această rășină prezintă calități su­perioare celor obținute pînă în prezent (luciu, rezistență la apă și lumină), purcei , ferma 7 de la Peciu Nou, condusă de tehnicianul Vaier Sas, care, prin realizarea unui spor zilnic de creștere de peste 500 gr de fiecare porc, și-a depășit planul de beneficii pe primele 8 luni ale anului cu peste 800.000 lei și ferma 5 din Jimbolia, condusă de tehni­cianul Gheorghe Bandula, care și-a depășit planul la carne cu 200 de tone, iar pe cel de beneficii cu 300.000 lei. In preocuparea comitetului oa­menilor muncii de la I.S.C.X.P. Beregsău la loc de frunte stă și problema îndeplinirii indicațiilor Biroului Comitetului județean de partid privind acțiunea de întra­jutorare dintre unitățile cu profil similar în scopul generalizării ex­perienței pozitive, al obținerii unor indici economici tot mai înalți.­­­ Prima etapă a acțiunii de în­trajutorare vizează sprijinirea I.S.C.I.P. Birola și a complexelor intercooperatiste de la Peciu Nou, Bacova și Periam in asigurarea u­­nor scrofite de reproducție cu va­loroase însușiri biologice — ne spunea tovarășul Florentin Cirpan, directorul I.S.C.I.P. Beregsău. Ast­fel, a continuat dînsul. Complexu­lui intercooperatist de creștere și ingrășare a porcilor de la Periam i-au și fost livrate primele 2.000 scrofite de reproducție, urmînd ca B. KURZ (Continuare în pag. a III-a) Rod al cercetărilor proprii Vedere panoramică din zonele de blocuri Circumvalațiiuii II și III. A ACTIVITĂȚI­I EDUCATIVE LA CLUB SI IN SEDIILE * PRODUCTIVI­ terile organizate la club, pe secții și ateliere pe marginea documentelor marelui forumn comunist și afișarea acestora la locuri vizibile, expunerile inițiate în colaborare și cu spri­jinul Cabinetului județean de partid, emisiunile speciale ale stației de radioamplificare, noul program a­l brigăzii artistice de agitație, schimbul de experien­ță ca și expoziția de cărți și do­cumente politice aflate în curs de pregătire ca și alte activități înscrise în planul de muncă al clubului.­­ Pentru a răspunde cît mai bine și în mod calitativ sarci­nilor complexe ce ne revin, ne spune tovarășul Tudor Voinea, directorul clubului, am căutat să asigurăm activizarea fiecă­ruia din cei 23 de membri pe care îi numără consiliul nostru de conducere. Acest lucru l-am lămurit o dată în plus la înce­putul lunii curente, în ședința plenară pe care am avut-o și în care am stabilit obiectivele pe care le vom urmări pînă la fi­nele anului, în lumina docu­mentelor Conferinței Naționale a partidului. Privind autocritic activitatea de pînă acum, cu toții am înțeles necesitatea de a i. CLARU (Continuare in pag. a II-a' cum, cind toate colec­tivele de muncă sînt preocupate, la cel mai înalt grad, de transpu­nerea în viață a mă­rețelor sarcini stabili­te de Conferința Națională a partidului, și, cînd în­trecerea socialistă, cu obiectivul ei major — înfăptuirea cincina­lului înainte de termen, elanșează noi și însemnate de­e­­nergii umane, se impune ca fiecare factor de influențare a conștiinței socialiste să fie ju­dicios și permanent folosit. In­­țelegînd acest deziderat, comi­tetul de partid și cel sindical de la fabrica de încălțăminte „Banatul“ Timișoara acordă mare atenție clubului, ale cărui­a multiple activități se fac simți­te din plin in viața și preocu­pările colectivului. Coordonin­­du-și activitățile cu cerințele actuale ale producției, clubul respectiv vine cu preocupările sale cultural-educative specifice in sprijinul muncii organizați­ilor de partid și de sindicat, ex­plică pe larg diferitelor catego­rii de salariați sensul și conți­nutul documentelor Conferinței Naționale a partidului, modali­tățile prin care pot contribui la realizarea înainte de termen a planului pe acest an și, în con­tinuare, a cincinalului. Acestui scop i-au fost dedicate dezia.In aceste zile, în unitățile a­­gricole timișene se pun bazele pro­ducției de cereale paioase ,a „jiu­lui 1973, se aplică masurile adap­­tate la recenta consfătuire jude­țeană a griului. De fapt, raidul întreprins de ziarul nostru, cu două zile în urmă la cooperativele agricole din lecea Mare și Căr­­piniș a avut drept scop analizarea studiului lucrarilor menite sa a­­sigure recolte sporite de griu in anul viitor. Cooperativa agricolă din leeea Mare are o experiență bună in ceea ce privește cultivarea griului. In anul 1972, de exemplu, de pe o suprafață de 711 hectare a recol­tat in medie cite 4 025 kg, ceea ce reprezintă o depășire a planului cu 425 de kilograme. După cum ne informează inginerul Alexandru Pirv­a, președintele cooperativei a­­gricole, cea mai bună producție medie la hectar — 4 428 kg — a dat-o soiul Lovrin 10, care a fost cultivat pe 132 hectare. In același timp, la soiul Bezoslaiu s-a reali­zat o medie de numai 3 856 kg. A­­cest fapt i-a determinat pe coope­ratorii din Lecea Mare ca în a­­ceastă toamnă să însămînțeze 500 hectare cu semințe din soiul „Lo­vrin 10“ și cele 100 hectare cu Au­rora și Libelula. —­ întreaga cantitate de sămînță o avem asigurată din loturile se­­mincere proprii — ne spune pre­ședintele cooperativei agricole. Am încheiat de mult condiționalul au fost trimise probe la laborato­­r­rul de controlul semințelor, pri­­mindu-se buletinele de analiză, care atestă valoarea ridicată a can­tităților destinate vnsămînțărilor. Totodată, ne-am asigurat întreg necesarul de insecte fungicide. Stăm bine și cu celelalte pregătiri pentru a obține în 1973 o produc­­­ție superioară celei prevăzute" pen­tru actualul cincinal, pentru a tra­duce astfel în viața hotăririle Conferinței Naționale a partidului. Intr-adevăr, în funcție de cerin­țele griului și de starea de vegeta­ție a celorlalte culturi, s-au stabi­lit cele mai bune plante premer­gătoare, care să permită și efec­tuarea însămînțărilor în cadrul perioadei optime. Astfel, păioase­­le anul 1 reprezintă 396 hectare, leguminoasele — 50 hectare, cîne­­pa — 102 hectare, porumbul pen­tru boabe — 72 hectare, sfecla de zahăr — 80 hectare. Ca urmare, a­­fost posibil ca pînă la data raidu­lui să fie arate 401 hectare. Tot­odată, s-au concentrat forțele de muncă la recoltarea și eliberarea suprafețelor ocupate cu cînepă și sfecla de zahăr. Ritmul la această acțiune este bun , se respectă vite­za zilnică trecută în grafic, iar pînă la 10 septembrie se poate ara întreaga suprafață, creîndu-se condiții pentru pregătirea unui co­respunzător pat germinativ. Conco­mitent cu executarea arăturilor s-au introdus la peste 400 hectare și cîte 400 kg superfosfat la fiecare hectar. Putem consemna și străduința mecanizatorilor, din secția condu­să de Iosif Beister, de a executa toate arăturile la un nivel calita­tiv superior. Zilnic, la pregătirea terenului se lucrează cu 18 trac­toare, efectuîndu-se arătura la a­­dîncimea de 18-22 cm. Dintre trac­toriștii evidențiați în întrecerea socialistă amintim pe Ionel Moga, Petre Andrei, Dumitru Bicșe, care are zilnic cite 4,80 hectare în me­die, față de 4,40 hectare cît este norma, in fază de finalizare se gă­sește și repararea semănătorilor și a celorlalte utilaje care concură la buna desfășurare a lucrărilor din campania de toamnă. învățăminte prețioase pentru pro­ducția anului viitor au tras și ță­ranii cooperatori de la Cârpiniș, întrucît rezultatele din 1972 nu au fost la nivelul condițiilor asigura­te. Producția de 2 800 kg la hectar este cu 600 kg sub plan și cu­­ 223 kg­ mai mică decît la vecinii lor, cooperatorii din Lecea Mare. Aceas­tă situație a fost obiectul unor ample analize din partea comuniș­tilor, a țăranilor cooperatori frun­tași, stabilindu-se măsurile adecva­te fiecărei tarlale în parte, care să ducă la obținerea în 1973 a unei producții medii de cel puțin 3 430 kg la hectar. — Am învățat din greșelile a­­­­­­nului trecut și, ca urmare, s-a stabilit o tehnologie corespunză­toare — ne spune Pompiliu Ge­­mescu, inginerul șef al cooperati­vei agricole. Griul a fost amplasat pe terenuri mai ridicate și după bune plante premergătoare. De a­­semenea, s-a îmbunătățit structu­ra soiurilor, iar densitatea va fi mai mare. Astfel, Lovrin 231, care s-a dovedit a fi mai productiv decît Bezostaia, se va cultiva pe 200 hectare, Libelula pe 170 hecta­re, și mai așteptăm să primim se­mințe din soiul Lovrin 10 pentru 200 hectare. Prin măsurile luate pînă acum, am certitudinea că in 1973 vom ajunge și noi printre u­­nitățile fruntașe pe județ la cultu­ra griului. Stadiul actual al pregătirilor confirmă spusele specialistului. Pînă acum au fost arate, a doua oară, 250 hectare, suprafață care a fost în bună parte discuită și nivelată. 145 hectare s-au fertilizat cu cîte 250 kg superfosfat, iar 55 hectare,­­ cu cîte 30 tone gu­noi de grajd. Pe cele 140 hectare, care urmează după cânepă, s-au arat 25 hectare, iar de mîine întreaga suprafață va fi eliberată. Și recoltatul celor 20 hectare cu sfeclă de zahăr se efectuează con­form graficului, iar în zilele ur­mătoare se trece la recoltarea po­rumbului din hibridul dublu 220. La toate acestea putem adăuga munca tractoriștilor din secția condusă de Gheorghe Petrescu. Stadiul actual al lucrărilor cât și calitatea muncilor prestate la uni­tățile din Lecea Mare și Cărpiniș ne dau certitudinea că producția viitoare de griu se pregătește în mod temeinic. ing. A. RACHITOVAN VIITOAREI RECOLTE DE GRÎU-PREGATIRI TEMEINICE! HI învățămintele anului acesta, la baza tehnologiilor pentru producția din 1973 Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, va face o vizită oficială in Belgia la invitația regelui Baudouin I și a reginei Fabiola, Consiliului de Stat al președintele Republicii Socialiste România. N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, împreună cu tova­rășa Elena Ceaușescu, va face vizită oficială în Belgia, între 24 și­­ 26 octombrie 1972. Minusuri în magazinele sătești: PASIUNEA, SPIRITUL GOSPODĂRESC Sub acest titlu generic, redacția ziarului „Drapelul roșu“ își pro­pune să inițieze o amplă anchetă-dezbatere sub forma unui serial, avînd ca temă modul în care cetățenii din municipii, orașe și comu­ne sunt deserviți de către lucrătorii comerciali. Problematica dezba­terii va cuprinde o gamă largă și diversă de aspecte, de la desfășu­rarea aprovizionării unităților, pînă la profilul etic, capacitatea și pregătirea profesională a responsabilului de magazin, a vânzătorului. Vom cuprinde în aria investigației noastre, activitatea unităților co­merțului de stat și cooperatist. Toate constatările pozitive, dar deo­potrivă și negative le vom supune spre analiză, folosi­ndu-ne de un microscop imaginar pentru a se diseca și analiza obiective, organele de resort fiind chemate să indice „tratamentul" de... v­indecare. Prima parte a anchetei noastre o consacrăm cooperației de consum; poposim in acest scop, timp de cîteva zile, prin mai multe magazi­ne sătești aparținind unor cooperative de consum din comunele noastre. Citim brusc la stînga șoseaua națională E 94 și părăsind numai după 2 km ne, apar in cale prime­le case din Gr­uni, sat cu vreo 120 de numere, înscris în perime­trul comunei Belinț. Nu după multă vreme, descindem în mica încăpere, a unui și mai modest „magazin mixt“, aglomerat la ora aceea, parcă în mod direct propor­țional cu numărul sufletelor din sat (500). Cumpărătorii — de la copiii care vor suc pînă la gospodinele care vreau nu știu ce sortiment de foi de tort — se adresează gestiona­rului Ion Stoian să-i servească ... Din cind în cînd, el răspunde sec: „n-am, n-am venit, poate mîine , am comandat, nu știu“. Oamenii sînt nemulțumiți și nu se sfiesc să ne-o mărturisească l­a cooperativa noas­­tră-i goală. Nu prea avem ce cum­păra. Așa-i de luni de zile. Bine că ați venit dv. să vă spunem, că poa­te așa s-ar îndrepta lucrurile“. (Livia Balaș). „Vă spun drept nu merg lucrurile la cooperativă, îi așa cum o vedeți și dv., mică, cu mult praf, murdărie ... (Traian Costel, nr. 159). Vizităm „magazinul mixt“, ma­gaziile mici dezordonate și ochii re­fuză, realmente, să vadă o aseme­nea imagine. Produsele, atitea cîte sunt, stau în „rafturi“ de parcă au fost aruncate cu mătura. Țesături­le din bumbac sau lînă sînt îmbi­bate de praf și murdărie. Produse­le alimentare au rămas neacoperi­te, neprotejate. (Or fi trecut vreo­dată organele inspecției sanitare de stat pe aici?). Resturi de bani stau aruncați pe sci pe colo într-o neorînduială care numai despre e­­vidență corectă nu poate vorbi. — Magazie aveți, tovarășe Sto­­ian ? — Avem, tovarășe . . . (nici o în­trebare firească însă despre iden­titatea noastră — n.n). Aici le avem. Intrăm. Lucrurile sînt de-a drep­tul incredibile, aproape că ne vine greu să le descriem. 11 rog pe co­legul meu să le imortalizeze pe pe­liculă (vezi foto). Geamuri murda­re, Sparte, uși neasigurate, dușu­meaua putrezită, nespălată, produ­se aruncate de-a valma pe unde vrei și pe unde nu, resturi de am­balaje etc. — Șoareci sunt ? — Nu uuuu ... Ne vine greu să credem că omul acesta, Ioan Stoian deține, de pes­te 20 de ani, o funcție care prin excelență trebuie să se caracteri­zeze prin calități de bun gospodar, mai ales atunci când un salariat are sarcina să păstreze în condiții optime bunurile obștești. Ce știe conducerea cooperativei de consum Belinț despre această incalificabilă stare de fapte ? Pre­ședintele Ioan Radu se arată a fi foarte aspru, „intransigent cu nea­junsurile manifestate în domeniul de activitate etc... etc. L-am sanc­ționat, tovarășe . .(pe Ioan Sto­­ian — n.n.). Vizităm împreună cî­teva secții prestatoare de servicii înșiruite într-o curte plină de bă­lării, necurățită de cine știe cînd­­ ne oprim mai mult în magazinul alimentar cu autoservire din ca­drul complexului din Belinț. Ni­meni nu poate spune că produse­le — conserve, paste făinoase, apă minerală, făină, dulciuri, orez etc. — lipsesc. Dar așa cum sunt aran­jate în rafturi denotă o totală lip­să de fantezie, multă modestie în prezentare, așa încît reclama face mai mult un deserviciu. Ște­­e­fan Cărăbaș, ajutat de o altă vân­zătoare, cîntărește anev­oios pun­gile cu zahăr și îi servește pe con­sumatorii care așteaptă, așteaptă. Rămîi nedumerit și judeci astfel , dacă magazinul acesta are un a­­numit profil, atunci clienții de ce nu se autoservesc ? Loc pentru ca­sier există, dar stă nefolosit. Chiar dacă unele produse nu sunt pre­­ambalate de ce oare aceas­tă ope­rație nu este făcută de către un vînzător, așa cum foarte bine se procedează în alte locuri ? Se naș­te o întrebare firească : de ce nu este respectat timpul prețios cetățeanului, ușurîndu-se, de alt­al fel, și propria muncă ? La­ astfel de întrebări am fi de- Anchetă inițiată de NICOLAE PIEVU (Continuare in pag. a ll-a) COMERȚUL SUB MICROSCOP Zahăr din recolta acestui an La 29 august a.c. la Fabrica de zahăr din Timișoara a înce­put campania de prelucrare a sfeclei de zahăr din noua re­coltă. Demarajul producției fost precedat, ca de obicei, de­­ verificarea minuțioasă a utila­jelor, de remontul lor, cu care s-au făcut o serie prilej de modernizări și modificări teh­nologice. Au fost înlocuite în­deosebi mai multe agregate vechi — ca­ de exemplu pompe­le cu piston cu pompe centrifu­ge, mecanismele­­ de angrenare cu curele. O fructuoasă acțiu­ne de autoutilaje a contribuit la „reîntinerirea“ unor compo­nente de mașini, în această campanie se preli­mina a se prelucra cu 100.000 tone sfeclă de zahăr peste rea­lizările anului trecut; în acest scop, tot necesarul de materie primă a fost acoperit prin con­tracte încheiate cu unitățile a­­gricole. IN PAGINA A­­/­A Cei 125 de tineri au fost 30, din care... trei cu unelte

Next