Drapelul Roşu, mai 1973 (Anul 29, nr. 8798-8824)

1973-05-01 / nr. 8798

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.798­­ Marți, 1 Mai 1973 • 6 pagini, 30 bani TRĂIASCĂ 7 MAI, Z­I­A SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! S­ărbătorim, astăzi ziua de 1 Mai — Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, — sub semnul perfecționării, organizării și conducerii vieții economi­ce și sociale, pentru consolidarea împli­nirilor socialiste, pentru progresul con­tinuu al patriei noastre, libere și independente. Semnificația deosebită a momentului sărbătorit este dată și de faptul că în această primăvară, poporul nostru a aniversat împlinirea a 80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România și, totodată acel început de primă­vară a anului 1890, când muncitorimea bucureșteană sărbătorea, pentru prima dată, ziua de 1 Mai, sem­­­nindu-și astfel certificatul maturității, al intrării, ca detașament organizat, în arena de luptă a miș­cării muncitorești internaționale, însuflețiți de istoricele hotăriri ale Congresului a I­X-lea și Conferinței Naționale ale P.C.R., mun­citorii, țăranii cooperatori, intelectualii de pe în­tinsul păm­înt românesc, indiferent de naționalitate, se prezintă, la sărbătoarea muncii cu un măreț buchet de realizări, dar și cu hotărîrea de a acționa, in continuare, cu pricepere și pasiune pentru în­făptuirea cincinalului înainte de termen, convinși că numai în acest fel contribuie la accelerarea dez­voltării economice și sociale a patriei, la ridicarea bunăstării poporului. Asemeni întregului popor ro­mân, sărbătoarea acestui început de mai oferă, oamenilor muncii de pe meleagurile timișene — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte națio­nalități — posibilitatea de a raporta partidului și guvernului realizări de seamă în toate domeniile de activitate, reafirmarea angajamentului plenar de a Înfăptui cincinalul in patru ani și jumătate. Des­pre această concentrare de voință, de energii ma­teriale și umane vorbește și faptul că, la recenta solemnitate, care a avut loc la Consiliul de Stat, județul Timiș a primit trei distincții pentru rezul­tatele economice obținute în anul care a trecut. respectindu-și angajamentele asumate în între­cerea socialistă, colectivele de muncă din între­prinderile industriale ale județului și-au îndeplinit planul pe primele patru luni ale anului 1973, cu trei zile mai devreme. Avansul dobîndit a permis realizarea, pînă la încheierea lunii, a unei pro­ducții marfă suplimentară de peste 10 milioane lei. Dacă adăugăm la toate acestea, importantele realizări ale lucrătorilor de pe ogoare, care se stră­duiesc să încheie, cit mai curând posibil, semănatul porumbului și, concomitent, să execute lucrări de întreținere calitative, ca și succesele înregistrate pe tărâmul deservirii populației, al invățămintului, artei și literaturii, putem afirma că întregul nostru județ se înfățișează, la marea sărbătoare a muncii, cu împliniri care onorează, care dau activității productive și sociale strălucite. Mai presus de toate, aceste înfăptuiri contribuie la ridicarea ni­velului de viață al celor ce muncesc, la împlinirea personalității umane. Evidențiind succesele, contu­răm cu precizie ceea ce ne propunem pentru pe­rioada următoare cu nestrămutată încredere in perspectivele oferite de Programul înfloririi multi­laterale a patriei elaborat cu înțelepciune de partid, sub conducerea secretarului său general — tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al națiunii. Trăind din plin bucuria și semnificația zilei de X Mai, mindri de orînduirea socialistă pe care am durat-o prin voința noastră, ne îndreptăm gîndu­­rile și aspirațiile spre munca și lupta proletariatu­lui de pretutindeni. Credincioși bogatelor noastre tradiții de prietenie, de bună înțelegere cu cele­lalte popoare ale lumii, milităm in continuare ne­obosiți pentru întărirea legăturilor de prietenie, de alianță și colaborare cu toate țările socialiste, de solidaritate cu forțele cărora le sunt dragi liber­tatea, pacea, progresul și civilizația. Cu prilejul zilei de 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, colectivul redac­ției ziarului „Drapelul Ro­șu“ felicită călduros pe toți colaboratorii, cores­pondenții și cititorii pen­tru remarcabilele succese obținute in înfăptuirea sarcinilor trasate de par­tid și le urează noi victorii in munca de edificare a societății socialiste multi­lateral dezvoltate pe pă­­mîntul României. ZI DE MAI L zi cu mari exuberanțe-n flori. Simfonic instaurind solii albastre De cer și ape, vîn­t de aripi, zori Și devenind simbol al vieții noastre. Oșteni ai muncii, strălucim doar cind, Lovind materii, visul se-mplinește ; Cind smulgem, suplu-nveșmîntați de gind, Din soare jerbe noi, arzînd în clește. Să fii activ in fiecare secundă, Crezind în ceilalți ca un rîu ascuns: Să simți cum lumea-n armonii abunda­ți dă oricărui spirit un răspuns. Pulsăm în veacu­ acest generator De largi valori ce își vădesc menirea . Iar pasul nostru e carat de zbor Și liberă ne cîntă astăzi firea. LUCIAN BURERIU „Munca este o datorie fundamentală, de onoare a fiecărui membru al Partidului Comunist Român, a tineretului comunist. De aceea, ei trebuie să fie un exemplu de dăruire și pasiune in muncă, în activitatea creatoare, pentru făurirea valorilor ma­teriale și spirituale ale societății". (Proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, ale eticii și echității socialiste). .. .Au trecut aproape 2) de ani de cinci, primi­lor oameni de prin păr­țile Banatului. i s-a luminat una dintre cele mai înalte distincții din țara noas­tră , tilul de „Erou al Muncii socialiste", ca o expresie vie a dragostei și aprecierii cu care par­tidul, stilul, întregul nos­tru popor îi înconjoară pe cei mai destoinici oameni. Printre ei se afla și ru­șile Voichița care mun­cea, pe vremea aceea, ca șef al unei brigăzi de tractoriști, prin părțile Sim­miclaușului, azi, după aproape ce face, doua decenii, cum este privit de către tovarășii săi se mun­ca mecanizatorul despre care s-a dus vestea dm­­colo de hotarele județu­lui ? Iosif Mozer, secreta­rul comitetului de partid, S.M.A. Sînnicolaul Mare ii deosebește trăsături de­finitorii : „Vasile Voichița a rămas același om des­toinic, azi, mecanic de în­treținere, cu o temeinică și solidă pregătire profe­sională. E secretarul unei organizații de bază și da­că vorbesc despre comu­nistul Voichița, atunci tre­buie să vă spun că e. In primul rând, un om in­transigent în fața orică­ror abateri și neajunsuri Nu de mult am analizat, în comitet, modul in care ne preocupăm de întări­rea fondurilor organizației de partid. Sincer, deschis, principial, Vasile Voichița a adus critici întemeiate, a propus măsuri. Are în­că ceva deosebit, ceea ce spune, face ! Așa a fost și cu primirea în partid. La scurtă vreme, de la ana­liza de care vorbesc, s-a preocupat personal de pri­mirea in partid a tînă­­rului mecanizator Traian Pop. De fapt, pe cei mai tineri, pe cei care „ne vor lua locul“, cum spune el, ii înconjoară cu dra­goste, respect dar și auto­ritate. Nu, in nici un caz, nu s-a „culcat“ pe lauri după ce a primit înalta distincție. A continuat să muncească cu aceeași pa­siune, să fie exemplu demn de urmat.­Și dacă, azi, ne mîndrim cu oa­meni destoinici ca Ghe­­orghe Netedu, Nicolae Baltazar, Mihai Alexa, Ana Lei­bard, Iosif Tass etc., aceasta i se datorea­ză și eroului, care ne-a făcut și ne face o mare cinste“. .. .Nimic mai firesc să ne întrebăm ce fel de ra­porturi există intre o sta­țiune pentru mecanizarea agriculturii și o coopera­tivă agricolă ? Intre cei doi conducători pe care, in fond, îi unește același scop : sporirea continuă a rodniciei pămîntului! Es­te interesant, deci, ca Ioan Laza, președintele cooperativei agricole din Orțișoara să-ți vorbească despre vecinul și colabo­ratorul său apropiat, Ni­colae Doggendorf, direc­torul S.M.A. din localita­te. Prima afirmație este concludentă : „Fără spri­jinul primit din partea statului, prin S.M.A., nu am fi obținut recolte mari de grîu, porumb, nu am fi putut mecaniză multe lu­crări agricole. Sunt pre­ședinte de 21 de ani și de cind îl cunosc pe to­varășul Doggendorf, am muncit împreuna, ne-am frâmintat cum să obținem producții cit mai mari. La dispoziția noastră stă o secție cu 18 tractoare oameni unul și unul: Ște­fi­fan Jorj, Mihai Miloș, An­drei Wintze etc. I-am spus, într-o vreme, tovarășului Doggendorf că am unele necazuri cu furajele pen­tru animale. Și-a antrenat oamenii, au făcut împreu­nă analize și nu s-au lăsat pînă cind nu au finalizat o idee foarte bună, pu­nerea în funcțiune a unei mori pentru pregătitul fu­rajelor necesare animale­lor. Cind vezi că tovară­șului tău ii aparțin ase­menea fapte cum să nu le bucuri ? Și cum să nu-i strîngi mina sincer, prie­tenește atunci cind, ca o răsplată a hărniciei, i s-a acordat un asemenea tit­lu ? ★ — Ați scris despre eroi ai muncii socialiste, Va­lentina Dima ? Da, despre mulți din­tre ei din județul Timiș. Mi-i reamintesc pe Vasile Voichița, Viorel Uibaru, pe tovarășul Dogaru, iar recent pe Maria Fîntinea­­nu. — Prin ce o definiți ca F­rou al Muncii Socialis­te ? — Scriind în mai mu­lte rînduri despre Maria Fin­­tineanu, de la fabrica „Garofița“ am avut reve­lația de a fi cunoscut un om adevărat, simplu și modest în manifestările sale, dar, in același timp, deosebit prin trăsăturile sale, morale, prin forța u­­nui caracter integru, prin constanța sa neobișnuită, care impune și impresio­nează. E suficient să a­­mintesc că, de mai bine de 30 de ani, lucrează în aceeași fabrică, aș spune chiar in același loc de muncă. Dacă ar fi numai atit, ar fi un exemplu din Reportaj-anchetă de NICOLAE PIRVU (Continuare in pag­a VI-a) OAMENII DESPRE EROII MUNCII SOCIALISTE LA POSTURILE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE Astăzi (mărfi), in jurul orei 10,00, posturile noastre de Radio ți Televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Capitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarității internationale a celor ce muncesc PRINOS DE HĂRNICIE ADUS MARII SĂRBĂTORI SPORURI SUBSTANȚIALE DE PRODUCȚIE Pentru Îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea so­cialistă, colectivul uzinei Tehnometal acordă o a­­tenție deosebită acțiunii de autoutilare și organi­zare a producției. Alături de mașini de spiralat în­veliș pentru cablu de ki­lometraj destinat autotu­rismului Dacia 1300, a u­­nor prese, în prezent se realizează o nouă mașină de perforat tablă de 65 tf, precum și o linie automa­tă de vopsire. Eficiența studiilor de organizare întocmite și a­­plicate în cadrul uzinei poate fi ilustrată convin­gător prin următoarele cifre : 24 milioane lei pro­ducție globală în condiți­ile obținerii unor benefi­cii de circa 10 milioane lei. Un alt studiu aflat în faza finală privește orga­nizarea fluxului de fabri­cație la produsul BGO-3. Creșterea capacității de producție în noile condiții va asigura un spor de 12 milioane lei. Poate fi e­­vidențiat, de asemenea, studiul legat de deservi­rea de către un singur executant a mai multor mașini (războaie, freze, strunguri) care asigură o reducere relativă de 15 muncitori pe an și aplicat în prezent parțial. INTILNIRE CU DISCIPOLI AI MEȘTERULUI MANOLE Produse cu performanțe ridicate in confruntare pe piața internațională A­m pornit pe urmele discipolilor timișeni ai meșterului Aland­e. Oa­menii aceștia, sute si mii, nu se în­fruntă cu forte nevăzute, tainice, ci cu tenacitate si pasiune vor sa dea strălucire meșteșugului lor, să cu­cerească pozitii noi in tehnica con­strucției de masini, in sinteza ele­mentelor chimice, in conceperea execuția produselor industriei ușoa­si re­­alimentare, forestiere. Departe de a-și propaga măiestria numai in­tre hotarele republicii, ei impînzesc țări și continente cu roadele muncii și iscusinței lor. Acești urmași meșterului legendar, simbol al m­­ai iestriei, al artei triumfătoare, se pă­trimii tot mai mult de esența eco­nomiei moderne: aceea de a-și în­noi puterile în confruntarea perma­nentă cu produse ale mintii si mun­cii altor popoare, de a explora me­reu noi căi in arta meșteșugului spre a pune in valoare filoanele de aur ale talentului poporului nostru. Ședință de partid la Uzinele me­canice T­imisoara. Vorbește maistrul Otto Melentovici, întors nu de mult din Republica Sri Lanka. Cuvintele-i simple sunt sensibilizate de fiorul a­­mintirilor proaspete: „Să știți, tova­răși, că produsele noastre, munca noastră, au fost apreciate în înde­părtata țară de pe­­ Tropice. Ziarele ceyloneze au anunțat cu majuscule montarea „coloșilor de metal româ­nești“, a podurilor rulante cu des­chidere de 28,5 metri, și au vorbit elogios despre funcționarea motosti­­vuitoarelor livrate de uzina noastră. Aceste examene sunt deosebit de pre­tențioase ; ele ne îndeamnă să per­fecționăm mereu comportarea și fi­nisajul produselor pe care le livrăm peste hotare“. Cu maistrul Matei Zaharias poți să dialoghezi astăzi și în limba faz* si. In cele 1S luni petrecute in han, unde a însoțit un transport de auto­­tunuri de stins incendiu, trimisul U.M.­T. nu a­ personificat numai în­treprinderea timișoreană dar a ini­tiat­ in minuirea și întreținerea uti­lajului vreo 200 de iranieni. Totul a decurs ireproșabil, își amintește maistrul, gazdele au fost mulțumite de caracteristicile și funcționarea mașinilor. In anul acesta, exportul U.M.T. va sălta considerabil față de trecut. Inginerul Vasile Indricău, partici­pant la negocierile cu importatori de poduri rulante din Polonia, a­­preciază că produsele uzinei s-au impus față de alți ofertanți prin­ performanțele lor funcționale ridi­ N. CIMPEANU (Continuare In pag. a III-a) La atelierul de bobinaj micromotor motor" se lucrează cu însuflețire mare in întrece­re de la întreprinderea „Electro­­pentru înfăptuirea sarcinilor aiu­­rea socialistă- SIMBOLURI ALE HĂRNICIEI Ne-am obișnuit să intimpînăm „Armindenul“, această primă zi a lui „Florar“, cu buchete de realizări, cu zeci de hectare plantate cu pomi, cu legumele scoase în cimp, cu porumbul conturindu-și rindurile. De astă dată însă ploile au cam Încercat să ne pună beța în roate. Din această pricină ni s-au cerut și ni se cere și in continuare efor­turi stăruitoare pentru a putea finaliza semănatul. Mecanizato­rilor mai ales, acestor eroi ai zilei, va trebui să le strîngem nu o dată mîinile pentru hărni­cia, abnegația și dăruirea cu ca­re răspund „prezent“, făcîndu-și cu prisosință datoria. Putem spune, fără nici o exagerare, că, în această primăvară capricioa­să, ei au bătut cele mai mari recorduri ... Un astfel de record il consti­tuie faptul că tractoriștii din secția condusă de Cornel Stă­­nescu au încheiat semănatul po­rumbului pe toate cele 440 de hectare ale cooperativei din Topolovățu Mare. De atunci, cu trei mașini, ei lucrează efectiv la semănatul soiei. „Dacă anul trecut am ajuns la 6.354 kg po­rumb boabe la hectar, pentru care cooperativa pe care o de­servim a fost decorată cu „Or­dinul Muncii“ clasa I, anul a­­cesta tindem la mai mult“ — ne spunea, cu îndreptățită mln­­drie șeful secției de mecaniza­re. Intr-o altă zonă a județului nostru, la Mașloc, inginerul Tra­ian Chira a transformat cimpul intr-un adevărat laborator. In­tr-un curs practic, in cadrul că­ruia cooperatorii Învață tainele agrotehnicii. Lotul demonstra­tiv, această carte deschisă, cu­prinde taine ce se descoperă cu B. BUEZ (Continuare tn pag. a ll-a)

Next