Drapelul Roşu, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8903-8927)
1973-09-01 / nr. 8903
EB PROLETARI DIN TOATE TABILE, UNITIVA! apelul neu AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.903 Simbată, 1 septembrie 1973 4 pagini, 30 bani PE ȘANTIERELE CONSTRUCȚIEI DE LOCUINȚE: RITM MAI ACCENTUAT DE LUCRU Dezvoltarea în ritm susținut a economiei naționale, modernizarea orașelor și centrelor muncitorești, creșterea numărului de muncitori și specialiști, sporirea continuă taranilor și a celorlalte venituri ale a oamenilor muncii fac necesară dezvoltarea construcțiilor de locuințe și îmbunătățirea gradului lor de confort — condiție esențială pentru ridicarea bunăstării întregului popor. In scopul satisfacerii cerințelor mereu crescinde de locuințe, Biroul cat ritmul construirii de locuințe noi, stabilind măsuri de imbunătățire a gradului de confort. Astfel, în planul pe anul 1973 sînt prevăzute a se realiza în județul nostru 3.690 apartamente, din care 2.060 proprietate personală și 1630 proprietate de stat. Pînă la sfîrșitul lunii iulie a.c. au fost date în folosință oamenilor muncii peste 1.550 apartamente. O contribuție de seamă la realizarea și darea in folosință a construcțiilor de locuințe au adus-o muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Trustul de construcții-montaj Timișoara, care, muncind zi și noapte, pe timp de iarnă și vară, au schimbat arhitectura cartierelor județului Timiș. Merită să fie evidențiate colectivele de muncă de la șantierele nr. 4, 1, 2 și 5 din cadrul T.C.M.T. care, organizînd bine munca pe loturi și șantiere, în două și trei schimburi, au reușit să se achite cu cinste de sarcinile care le-au revenit in domeniul construcțiilor de locuințe Rezultatele bune obținute de constructorii timișeni de la T.C.M.T. se datoresc introducerii tehnicii avansate și aplicării de tehnologii noi, urmărindu-se, în principal, următoarele obiective : creșterea gradului de industrializare a lucrărilor, prin executarea unor operațiuni de finisaj în poligon, executarea betoanelor aparente la „cotele zero" a blocurilor de locuințe, prin folosirea unor cofraje plane mari. Prin acest nou sistem se evită exe- OBIECTIVELE DE INVESTIT« INAINTE DE TERMEN! cația betoanelor la grosimi mari și dimensiuni mai mari ca un proiect, se reduce manopera de execuție la jumătate, se dublează productivitatea muncii și se obține un beton aparent de bună calitate, care nu necesită rectificări sau tencuieli. Se utilizează, pe scară largă, executarea de noi elemente prefabricate in poligon, așa cum este cazul planșelor mozaicate pentru băi și bucătării, rampe și podețe la scări mozaicate. S-au obținut, de asemenea, rezultate îmbucurătoare în tehnologia de execuție a blocurilor cu cofraje glisante, prin montarea tîmplăriei în timpul glisării, înglobarea instalațiilor in timpul turnării (pentru evitarea spargerilor și în final eliminarea tencuielilor atît la pereți cit și la tavane). La indicația Biroului Comitetului județean de partid, s-a trecut la execuția de noi tipuri de panouri mari, finisate în poligon cu placaje ceramice și culori mai vii, pentru combaterea monotoniei O contribuție de seamă la respectarea termenelor de dare în folosință a construcțiilor de locuințe a adus-o titularul planului, Consiliul popular județean, care a pregătit în mai bune condițiuni planul pe anul 1973, prin asigurarea din timp a amplasamentelor, documentațiilor de execuție, fondurilor necesare, prin corelarea acțiunilor tehnicoedilitare cu lucrările de bază — ceea ce a permis și o eșalonare judicioasă, pe toate trimestrele, a predării apartamentelor către beneficiari. Merită subliniat că la locuințele predate în semestrul I s-a obținut, in medie, pe apartament, un avans de 70 zile față de termenul contractual, în timp ce angajamentul a fost de 15 zile. Cu toate rezultatele bune obținute în anul 1973, trebuie să arătăm că mai există deficiențe în execuția construcțiilor de locuințe. Așa cum se arăta în adunarea generală a oamenilor muncii de la Trustul de construcții-montaj Timișoara, actualul cincinal este denumit „cincinalul cal- I. M. BULUCEA director adjunct la sucursala județeană Timiș a Băncii de Investiții (Continuarea în pag. a III-a) maximă concentrare a forțelor în anul acesta, dinamica investițiilor atinge un ritm fără precedent în municipiul Lugoj. Nimic de zis, in anii socialismului. In general, toate unitățile economice situate in orașul de pe Timiș au cunoscut o dezvoltare impetuoasă, fapt ce a contribuit ca produsele de aici să fie cunoscute in întreaga țară, ca și în zeci de țări către care se îndreaptă exportul lugojean. Semnificativ pentru dimensiunile dezvoltării este faptul că din 1969 și pînă acum producția celei mai reprezentative unități, a Industriei textile, a sporit de mai bine de două ori. Modernizarea Fabricii de calapoade, amplificarea suprafețelor de producție în industria locală, construirea unei fabrici de cărămizi moderne au marcat tot atîția pași în accelerarea ritmului de industrializare în municipiul nostru. Volumul și amploarea investițiilor în 1973 este însă mult mai mare ca în alți ani. Se construiește o fabrică de granuiit — materie primă valoroasă folosită in construcții — este intr-un stadiu avansat noua filatură de bumbac, unitate care va contribui și mai mult la dezvoltarea industriei de textile, a început edificarea unei fabrici de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară. Fabrica de calapoade, la rîndul ei, cunoaște o nouă etapă a dezvoltării sale prin orientarea producției spre prelucrarea maselor plastice. Construcțiile social-culturale reprezintă, de asemenea, un volum mărit. Dacă în intervalul 1965—1972 s-au construit 3.000 de apartamente și case noi, numai in acest an se vor ridica 530 de apartamente ; ca urmare, mai mult de o treime din locuitorii orașului ajung să stea în apartamente noi, confortabile. Volumul mare de lucrări de construcții-montaj reclamă o bună organizare a muncii pe toate șantierele, o maximă concentrare de forțe pe obiective atît din partea constructorului cît și a beneficiarului, dat fiind și faptul că ponderea mare a investițiilor o constituie mașinile și utilajele noi. Semnalăm în acest sens că se și depun eforturi meritorii pentru perfecționarea organizării și eliminarea unor neajunsuri care se mai manifestă pe unele șantiere. E demn de relevat în acest sens că pînă la 23 august a.c. întreg planul anual de apartamente din fondul de stat a și fost terminat : un alt fenomen pozitiv îl constituie faptul că pe 7 luni planul de investiții pe întreg anul a fost realizat la multe obiective în proporție de 60—80 la sută, iar pe întreg municipiul — în proporție de 66 la sută. Totuși, îndărătul rezultatelor globale nu putem să nu vedem și unele nerealizări, ca întîrzierea dării in folosință a secției granulit de la fabrica Mondial. Rămînerile în urmă de aici sunt greu de justificat prin existența unor așa-zise greutăți obiective. Considerăm că șantierul 5, al Trustului de construcții industriale Timișoara nu este suficient ajutat de conducerea trustului in special în organizarea forței de muncă și a utilajelor, în asistență tehnică. Sunt aici lipsuri notorii în aprovizionarea tehnico-materială, în conducerea fronturilor de lucru și in asigurarea, la momentul oportun, a forței de muncă specializate. Aceste deficiențe atrag după ing. GHEORGHE COPACEANU membru în Biroul Comitetului municipal de partid Lugoj (Continuarea în pag. a III-a) IN PAG. A II-A Prețioase învățăminte pentru recolta de griu a anului viitor • Însemnări PE MARGINEA CONSFĂTUIRII JUDEȚENE A GRIULUI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA Vineri dimineața, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățească, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafață și populație, situată în extremitatea răsăriteană a țării și considerată leagănul revoluției cubaneze Tovarășul Nicolae Ceaușescu tovarășa Elena Ceaușescu sunt înși soțiți de tovarășul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluționar, și de tovarășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României și Cubei sunt salutați de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial ,de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășului Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă în limbile română și spaniolă : „Provincia Oriente urează bun venit președintelui Ceaușescu“ Se intonează imnurile celor două state, după care tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport Numeroși locuitori ai orașului, aflați în incinta aeroportului, ovaționează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză In continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române și cubaneze, iau loc în mașini deschise, îndreptîndu-se spre centrul orașului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment și încălțăminte, de textile și produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sînt situate în zona portului, care dispune de condiții naturale deosebit de prielnice ce au permis ca orașul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, orașul celor mai vechi mărturii revoluționare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „Apostolul revoluției“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum și monumentul înălțat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este orașul unde, într-o dimineață de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunța lumii începutul insurecției naționale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană orașului —, adevărat simbol al asupririi și violenței, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Battista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați revoluționari, în frunte cu Fidel Castro, și din care făceau parte, printre alții, Raul Castro și Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, această acțiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, așa cum credeau exponenții lui, că el este condamnat de istorie la dispariție. De aici, de la Moncada, flacăra mișcării insurecționale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluției. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe : „Cazarmă transformată în școală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul școlar „26 iulie“, unde au venit să învețe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluționară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a minți cu același elan revoluționar uneltele construcției socialiste, tot așa cum au fost minuite armele insurecției. La intrarea în complexul școlar are loc o emoționantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeților, în numele tuturor copiilor care învață aici. „Cunoaștem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile succese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoși tineri conduși de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro, pionierii din Cuba de astăzi și întregul nostru popor și-au intensificat eforturile pentru a obține succese și mai mari asigurînd înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteți un salut călduros pionierilor din țara dumneavoastră și vă dorim ședere plăcută in orașul nostru“. De tovarășul Nicolae Ceaușescu și de tovarășa Elena Ceaușescu, de tovarășul Fidel Castro și de ceilalți tovarăși români și cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eșarfele de culoare alb și albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei cazarme și care evocă toate marile momente ale luptei revoluționare a poporului cubanez. Solii poporului român primesc (Continuări in pag. a III-a) O discuție recentă cu ing. Rusalin Fie, directorul adjunct al tinerei unități timișorene din Calea Buziașului I.A.E.M., ne-a dezvăluit preocupările colectivului de aici pentru continua modernizare a producției. Fotografia pe care prezentăm surprind de un aspect de muncă de la moderna bandă de montaj a blocului cu tarif diferențiat. Tinerele muncitoare Adriana Brinzei și Maria Ciorogaru prin calificare și printr-un înalt simț al datoriei semnează responsabil pentru calitatea fiecărui nou produs. Către miezul nopții am pornit, însoțiți de ing. Gheorghe Maglaviceanu, director tehnic și Constantin Adăscăliței, șeful biroului de utilizare energie electrică de la I.R.E. Timișoara, prin Timișoara pentru a constata, împreună cu specialiștii întreprinderii de rețele electrice Timișoara, în ce mod se irosesc kilowații, ce pierdem, uneori de ordinul zecilor de mii de lei, se produc din vina unor oameni lipsiți de elementarul simț de gospodari. Cu câștigăm dacă nu pierdem? La ora 23,30, batem la poarta întreprinderii Electro-Timiș, de pe Calea Buziașului. Ofițerul de serviciu, Gheorghe tehnicianul Luchici, rămîne puțin surprins de o asemenea vizită, dar ne însoțește prin fabrică, dupa ce trimisese vorbă să vină urgent un om de specialitate, electricianul de serviciu Constantin Bodea. Nu trebuie să fii un desăvîrșit cunoscător în materie pentru a-ți da seama că aici își spune cuvîntul „mina bunului gospodar“. In unele secții se lucrează intens, dar nu la toate utilajele. Faptul acesta a atras după sine și un iluminat parțial, secționat, cum spun specialiștii. Sînt, deci iluminate numai zonei, unde mașinile tragea în fabrică se arătaseră semne bune. Aleile din interior sunt iluminate atît dt e necesar, fără să fie puse în funcțiune, de dragul luxului, o mulțime de becuri. Doar la stația de conservare, electricianul de serviciu se vede pus în încurcătură. Fără ca să fie necesar, toate tuburile fluorescente de aici erau aprinse. Nu lucra nimeni acolo, nu era nevoie de un consum exagerat de mare de energie electrică. Scuza că „întrerupătorul e tocmai la ușa cealaltă“, nu poate rezista mai ales că stația este tocmai locul de unde ar trebui să se dea „tonul“, atunci cînd vorbim de economii. Un strungar și zeci de ... becuri Rămînem pe aceeași platformă industrială din Calea Buziașului și trecem „pragul“ vecinilor de la întreprinderea de aparate electrice de măsură. Observăm multă lumină în secții, și ne apropiem de poartă. Se află în construcție un nou punct de control, din care ne dăm seama, dar, deși nu e terminat încă, tot interiorul e invadat de lumină. E trecut de miezul nopții, aici nu „lucrează“ nimeni, dar becurile ard în voie, fără ca cineva să se sinchisească de acest lucru. N-o face nici măcar tovarășul Lucian Stoian, ofițer de serviciu. In schimb, dumnealui se arată foarte intrigat, atunci cînd observă că niște oameni vin să-l deranjeze. După lungi tergiversări, pășim pragul întreprinderii și ne interesăm de.. . electricianul de serviciu. Ni se spune că „nu avem în noaptea asta“, dar peste puțin timp, apare tinărul Nicolae Gőrz. Ce se întîmplă în secțiile în care se lucrează, în magazii și depozite ? Un lucru nemaipomenit de curios pentru noi, pe care pur și simplu nu ni-l putem explica. In multe, în foarte locuri, ardeau zeci de becuri, multe de tuburi fluorescente, fără ca lucrul acesta să fie necesar. Intr-o hală imensă am observat un singur muncitor lucrînd și am întrebat curioși : — Lucrează singur ? , — Numai el e în schimbul trei. .. — Și de ce ard toate becurile ? _ 7 I ? Ne-am apropiat de strung, am discutat puțin cu omul din fața noastră, Iosif Günther : — Aveți suficientă lumină ? — Prea multă, chiar. . . — De ce nu se sting becuri, celelalte pentru că tot nu se lucrează ? — Ce pot să vă spun eu ? îmi văd de lucru și cu asta gata. Să reflectăm puțin la aceste vorbe. E adevărat că fiecare dintre noi avem de îndeplinit anumite îndatoriri de serviciu. De ele ne facem răspunzători în mod direct. Dar, oare, nu tot noi suntem acei care trebuie să manifestăm o grijă deosebită față de ceea ce, în fond, tot al nostru e ? NICOLAE PIRVU (Continuarea in pag. a III-a) și agregatele sunt De fapt, încă NOAPTEA, SFIDĂTOR, RISIPA IESE, LA LUMINĂ! Raid-anchetă nocturn întreprins cu specialiști de la I.R.E. Timișoara nu de funcțiune, la în ȘI INVĂȚĂMINTUL -beneficiarul unor noi perimetre condiții de educație Petru Radu, inspectorul general al Inspectoratului școlar județean Ințelegînd semnificația sarcinilor care le revin pentru îndeplinirea Hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist din 18—19 iunie 1973 cu privire la dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului, cadrele didactice din școlile județului Timiș se simt mobilizate să participe cu întreaga lor capacitate la asigurarea condițiilor pentru materializarea cit mai grabnică a tuturor obiectivelor care le stau în față în nobila misiune de instruire și educare a tinerei generații, de formare a cadrelor pentru sectoarele vieții economice și sociale și de ridicare a nivelului calitativ de cultură al poporului. Această angajare reclamă din partea educatoarelor, învățătorilor și profesorilor spirit de ‘ inițiativă, dăruire și, mai presus de toate, conștiinciozitate, calități relevate cu atîtea ocazii în ducerea la îndeplinire a sarcinilor pe care partidul și statul nostru le-au pus în fața școlii. in acest sens, prin grija organelor județene de partid și de stat, învățămîntul timișean va beneficia de noi condiții materiale care să-i asigure evoluția pe o treaptă superioară a dezvoltării. Astfel, ca urmare a cuprinderii în procent de 70—75 la sută a copiilor în grădinițe, cu prioritate a celor care au împlinit vîrsta de 5 ani, se vor crea unități noi în municipiile Timișoara, Lugoj, în unele orașe și comune din județ (Făget, Peciu Nou, Bulgăruș, Mașioc, Birda etc.), va spori numărul de cadre angajînd în egală măsură conducerile întreprinderilor industriale și agricole, factori competenți de la nivelul fiecărei comune, fiecărui municipiu și oraș în asigurarea bazei didactico-materiale. In vederea dotării cu mobilier și material didactice, Inspectoratul școlar a alocat pentru anul 1973-1974 suma de 200.000 lei, fapt care va contribui la îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activităților din grădinițe. Din cele peste 1.000 de educatoare, o pătrime va fi cuprinsă la cursurile de perfecționare, iar o parte se va perfecționa prin susținerea examenelor de grad. Cu această ocazie, ca de altfel la nivelul unităților preșcolare, în cadrul colectivelor metodice, se va urmări ca activitățile practice să dobîndească primordialitate. O atenție sporită acordăm invățămîntului de cultură generală, astfel ca cele 362 școli de cultură generală, 24 de licee de cultură generală, 15 licee de specialitate și 18 școli profesionale din județ să asigure condițiile necesare desfășurării procesului Instructiv-educativ la un nivel superior. In anul școlar care urmează învățămîntul general și de specialitate va beneficia de darea în folosință a 132 săli de clasă, 8 cămine cu 2.500 locuri, ateliere și laboratoare. Se vor termina, în acest an și cel viitor, complexele școlare I Liceul de îmbunătățiri funciare, Grupul școlar de industrie alimentară, de chimie, U.J.C.M., Energetic, MI.U. , la Liceul cu program de educație fizică, Școala generală nr. 22 din Timișoara, liceele din Nădrag și Buziaș vor fi efectuate noi lucrări de modernizare. Incepînd cu anul 1974-1975, în cadrul primei trepte a generalizării liceului, baza materială complexelor amintite, cît și a cealorlalte din județul nostru, va fi folosită de elevii clasei a IX-a. Ca și pînă acum, în anul care urmează, în cele peste 150 școli, cu secții in limbile naționalităților conllocuitoare, vor fi asigurate toate condițiile pentru educarea acestor copii, pentru pregătirea lor multi(Continuare in traga Illa)