Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-02 / nr. 9083

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.083 Marți, 2 aprilie 1974 4 pagini. 30 bani Prevenirea și combaterea dăunătorilor din culturile agricole — in atenția specialiștilor de metode aplicăm pentru înlăturarea pagubelor provocate de viermele sima? Viermii sîrmă (Agriotes sp.) se numără printre principalii dăună­tori polifagi. Ei atacă culturile de porumb, cereale păioase, cartofi, floarea-soarelui, soia, culturi de legume, plante medicinale etc. Pa­gubele produse în unii ani de larvele gîndacilor pocnitori (viermi sîrmă) la cereale și, in primul rînd, la porumb oscilează între 8—15 la sută, uneori puțind ajunge chiar pînă la 70—80 la ____________ sută, compromițînd total culturile.­­ In­­trucit în județul nostru, pe tere­­nurile situate în ——————— partea de est și sud (comunele Margina, Curtea, Făget, Dumbra­va, Fîrdea, Traian Vuia, Bethau­­sen, Sacoșu Mare, Știuca,­ Darova, Victor Vlad Delamarina, Buziaș, Tormac, Liebling etc. — localități ale căror soluri sînt în general ar­­gilolutoase impermeabile, de tipul podzol, brun roșcat de pădure etc , soluri cu o reacție acidă sau slab acidă în care viermii sîrmă găsesc condiții optime de dezvoltare și in care rezerva biologică este destul de mare (peste 5 larve la m2) — se impune luarea de măsuri urgente pentru prevenirea și combaterea lor. In ceea ce privește ciclul de dez­voltare al acestor specii, viermii sîrmă au o generație la 4—5 ani. F.i iernează în sol ca ,larve de di­ferite vîrste sau ca adulți. In mod obișnuit, apariția adulților are loc in lunile aprilie—mai cînd timpul s-a încălzit. Dacă adulții și larvele in primul an de la apariție nu pro­duc pagube sau ele sînt foarte mici, în schimb larvele din cele­lalte vîrste, in decursul­­ celor trei ani de dezvoltare,­ produc pagube foarte mari in special la porumb și la grîu. La culturile de porumb, pagube mari sînt produse în pri­mele faze de vegetație cînd cultu­rile pot fi compromise complet. Primăvara, in perioada de încolți­­re a semințelor­ și de răsărire a plantelor, dacă precipitațiile temperaturile sînt scăzute, pagu­bi­nele pot fi și mai mari deoarece larvele, pentru a găsi condițiile de umiditate și de hrană necesară, pă­trund în interiorul semințelor în curs de germinație și le distrug. După observațiile a numeroși cercetători precum și după cerce­tările noastre reiese că pagubele produse de viermii sîrmă depind de o serie de factori cum sunt : nu­mărul de larve la unitatea de su­prafață, vîrsta larvelor, tipul de sol, condițiile climatice, lucrările culturale etc. Astfel, în primul an de dezvoltare larvele sunt mult mai sensibile la acțiunea factorilor fi­­zico-chimici și biologici. Pe măsu­ră însă ce înaintează în vîrstă, re­zistența lor devine tot mai accen­tuată. Frecvența și intensitatea a­­tacului mai depinde și de specia dăunătorului, condițiile ecologice etc. Speciile de Agriotes sunt mai sensibile la uscăciune în compara­ție cu alte specii de viermi sîrmă din genul Selatosomus. La o umi­ditate a solului cuprinsă între 20— 25 la sută, pe podzol, speciile de Agriotes s-au dezvoltat în condiții optime, pe cînd la 1 o umiditate de ropnizi“ 4 la sută au pierit I­CUUI . In funcție de cli­mă, sol și hra­nă, la viermii sîr­mă se cunosc două perioade princi­pale de atac : una în lunile apri­lie—mai, iar a doua în lunile sep­tembrie—octombrie. Cunoscînd aceste lucruri este ne­cesar ca, alături de organele teh­nice, conducerile unităților agricole socialiste, personalul din sectorul agricol, toți lucrătorii din agricul­tură să participe în mod activ conștient la prevenirea și combu­st­ierea dăunătorilor. In cazul viermilor sîrmă, pe te­renurile susceptibile de a fi infes­tate este necesar a se efectua son­daje de două ori pe an (primăvara și toamna înainte de semănat), conf. dr. ing. ILIE DUVLEA, institutul agronomic Timișoara (Continuare in lag. p­g­a) țaranii cooperatori din Variaș și-au propus să realizeze in 1974 o producție sporită de legume. „Anul 1974, anul producțiilor agricole In aceste zile, ei lucrează intens la plantarea roșiilor și altor plante legumicole în solarii, care ocupă o suprafață de 4 hectare, in foto : Cooperatorii Stoiana Baraghiu, Hermine Holtz, Florica Odeon, Sava Savici și alții, muncind cu spor la plantarea roșiilor. (Foto : E. ROBICSEK) PLOAIA CARE NU VINE SING La Giroc,­­in imediata vecină­tate a municipiului Timișoara, plouă de cîteva zile- O ploaie măruntă, adusă de oameni. Ca sursă de apă se folosește o baltă de împrumut, existentă, la intra­rea în comună și despre care se spune că n-ar fi secat niciodată. Acum este chemată să aducă fo­los oamenilor, cooperativei agri­cole- Deocamdată sunt udate vreo 7-8 hectare, util cil cere grădina de legume-Pe ogoarele, cooperativei agri­cole din localitate lucrările de campanie se află în toi, sătenii căutind să răspundă prin fapte de muncă Chemării Conferinței pe­­ ară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste. Au fost insămînțate cu sfeclă de zahăr și sfeclă fura­jeră 50 hectare, alte 50 hectare cu mazăre­ WO cu trifoi ascuns și 5 cu ovăz. Pe aproape S0 hectare s-a pus lucerna Sint lucrări e­­fectuate pe suprafața planificată. Atentie deosebită s-a acordat, apoi, plantării cartofilor (30 hec­tare) din care cea mai mare parte sînt timpurii, precum și culturii de mentă, care ocupă 5 hectare. De asemenea, s-a fertilizat cu îngrășăminte chimice întreaga suprafață de trifoliene, grîu și alte păioase, culturi ce ocupă mai bine de 600 hectare. Pentru a forța plantele furajere, pe a­­numite suprafețe s-au făcut fer­tilizări suplimentare, acțiune justificată din punct de vedere economic, știut fiind că unitatea define nu mai puțin de 755 bo­vine­ De la tovarășa Ana Hancș, secretar al comitetului comunal de partid și primar al comunei Giroc, aflăm că importante forte sunt concentrate in aceste zile la efectuarea celorlalte lucrări de sezon, cum ar fi pregătirea tere­nului pentru porumb, cultură de bază căreia i s-au rezervat 714 hectare, scoaterea in cîmp a răsa­durilor de vărzoase și rădăcinoase. Pentru a obține randament eco­nomic maxim, cooperatorii au ho­­tărît ca, in principal, să cultive legume timpurii, ceea ce permite apoi obținerea celei de-a doua recolte de pe aceeași suprafață .­ Astfel, au fost plantate în cîmp circa 8 hectare de gulii, varză timpurie, spanac, ridichi de lună, salată și varză creată. Profitînd de timpul frumos, cooperatorii dau bătălia pentru ca în zilele următoare plantarea în cîmp să fie încheiată pe toate cele 12 hectare planificate. Intre cei mai harnici coopera­tori din legumicultura le-am re­cunoscut pe Maria Began, floa­re Aga, Maria Marincu și Eufe­­mia Leica. Munceau sub directa îndrumare a inginerului­ Remus Podborschi, președintele uni­tății. Cunoscînd din propria ex­periență că legumicultura aduce bani frumoși, dacă e practicată așa cum trebuie, cooperatorii ne spun că extind la 10 hectare cul­tura de tomate în ogor propriu- VIOREL BOARIU UN FESTIVAL AL CĂRȚII O expoziție a cărții, intîlniri cu autorii de carte, scriitori sau oameni de specialitate, un con­curs dedicat „bibliotecii sale", alt concurs privind perso­nele mai vechi și valoroase cărți, re­viste, ziare și alte rarități biblio­file, în sfîrșit, un bal al cărții, iată ce-și propune și realizează Societatea de cultură „Iulian Grozescu" din comuna Comloșu Mare, în această primăvară. Dar mai înainte de a comenta faptul în sine, să facem un mic tur de orizont al noutăților cul­turale demne de a fi notate din CRONICA ZILEI sfera de activitate spirituală in lumea satului de azi. In ultima vreme, realitatea satului, evoluat economic și social, ne oferă cî­teva trăsături noi ; intelectualii din comunele Banloc și Peciu Nou au pus bazele unor cenac­luri literare purtînd numele unor mari scriitori români — Camil Petrescu, respectiv, Mihai Rescu. Acestea se adaugă Emi­­mai vechiului cenaclu, din Sînmarti­­nu-Sîrbesc, „Dositei Obrado­­vici", bun exemplu și demn de urmat, acest cenaclu (în limba sîrbă) avindu-și astăzi autorii proprii, fiind și un nucleu spi­ritual notabil în viața culturală a comunei. Cenaclul literar din satul con­temporan își îndeplinește meni­rea laolaltă cu celelalte forme de activitate artistică amatoare, in formele sale specifice. Lectu­rile în cenaclu și dezbaterile li­terare se cuvin să fie imediat urmate de prezentarea unor vo­lume nou apărute, volume care atrag atenția criticii și cititorilor. Este de dorit deci, o concentra­re eficientă în jurul cărții lite­rare și social-politice de mare M. SERBANESCU J (Continuare in pag a 11-a) „AVEM GARANȚIA CĂ SUB PREȘEDENȚIA DUMNEAVOASTRĂ ROMÂNIA VA ATINGE CULMILE Înalte ale civilizației Și PROGRESULUI // Alături de întregul nostru po­por, oamenii muncii — români, germani, maghiari, sârbi și de alte naționalități de pe melea­gurile județului Timiș continuă să-și manifeste plenar bucuria și entuziasmul față de recentul act de semnificație istorică, pri­lejuit de alegerea celui mai vrednic bărbat al țării — tova­rășul Nicolae Ceaușescu — în funcția de președinte al Repu­blicii Socialiste România. Aces­te sentimente sunt exprimate în telegrame și scrisori — mesaje de sincere felicitări și de an­­gajare entuziastă în sensul în­făptuirii politicii partidului și statului, in fapte concrete de muncă înscrise în bilanțurile fabricilor și uzinelor, unităților agricole, peste tot acolo unde se făuresc bunuri materiale și spi­rituale. „Oamenii muncii timișeni — români, germani, maghiari, sîr­­bi și de alte naționalități, mem­bri de sindicat, se menționează in telegrama Consiliului jude­țean Timiș al sindicatelor, au luat cunoștință cu deosebită sa­tisfacție de alegerea in cea mai înaltă funcție a statului a dum­neavoastră, mult stimate tova­rășe Nicolae Ceaușescu — fiu credincios al poporului, legat prin întreaga dumneavoastră ființă de aspirațiile și năzuin­țele clasei muncitoare, ale tutu­ror celor ce muncesc cu brațele și cu mintea, conducător ferm, neobosit și neînfricat al luptei pentru binele și fericirea po­porului, pentru ridicarea patriei pe noi trepte ale dezvoltării e­­conomice și sociale. Vă asigu­răm și cu acest prilej că sindi­catele din această parte a țării, sub conducerea Comitetului ju­dețean de partid, a organelor­ și organizațiilor de partid, vor mobiliza pe toți oamenii muncii din întreprinderi și instituții pentru a acționa mereu mai bi­ne, eficient, punîndu-și în va­loare întreaga capacitate pentru îndeplinirea și depășirea sarci­nilor ce le revin în 1974 din planul național unic de dezvol­tare economică și socială a țării, achitîndu-se cu cinste de anga­jamentele asumate în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării­­ patriei de sub jugul fascist și a Congresului al XI- lea al P.C.R. In tot ceea ce ini­țiem, in munca noastră de zi cu zi, ne stă drept călăuză îndem­nul dumneavoastră înflăcărat de a îndeplini cincinalul înainte de termen, pentru binele și fe­ricirea poporului, pentru înflo­rirea și afirmarea națiunii noas­tre socialiste". Adresînd președintelui Repu­blicii Socialiste România calde felicitări, urări de sănătate și de viață îndelungată, pentru a conduce mai departe, cu deplin succes, opera poporului de edi­ficare socialistă și comunistă a țării, comitetul de partid, comi­tetul oamenilor muncii, comite­tele de sindicat și U.T.C. de la întreprinderea timișoreană „A­­zur", arată următoarele în te­legrama adresată Nicolae Ceaușescu : tovarășului „Muncito­rii, tehnicienii, inginerii, ceilalți lucrători ai unității sunt profund recunoscători că în cadrul func­țiilor de înaltă răspundere cu care ați fost investit găsiți în­totdeauna calea legăturilor di­recte cu realitățile vii ale țării, cu oamenii muncii în mijlocul cărora vă aflați permanent și cu care vă sfătuiți in privința destinelor poporului, ale patriei noastre dragi. Prezența dum­neavoastră în mijlocul maselor — în fabrici și uzine, în unită­țile agricole și în instituții, ac­tivitatea neobosită pe care desfășurați, stilul dumneavoas­o­tră de­ muncă, constituie pentru noi, toți un exemplu mobilizator în Perfecționarea muncii, în în­deplinirea hotărîrilor Congresu­lui ,a­ X-lea și Conferinței Na­tionale ale partidului. Răspun­­zînd­ chemărilor dumneavoastră înflăcărate de a realiza­ cincina­lul­­ înainte de termen, vă rapor­tăm mult iubite conducător că întreprinderea noastră lucrează acu­m în contul celei de-a treia dec­ade a lunii aprilie­ 1975. Sîn­­tem­ ferm hotărîți să ne mobili­zăm in continuare toate forțele pentru a intimpina cu rezultate deosebite cea de-a XXX-a ani­ver­sare a Eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al P.C.R­. Un angajament asemănător găsim și în telegrama adresată tovarășului Nicolae Ceaușescu de colectivul întreprinderii ,.1 Iunie". „Semn al stimei deose­bite pe care o avem pentru dumneavoastră — personalitate prodigioasă, autentic luptător revoluționar, reprezentant iscu­sit al națiunii, — ne angajăm ca în acest an, cu evenimente politice și sociale de mare re­zonanță, să ne autodepășim, realizînd în avans planul anual, creînd astfel condițiile îndepli­nirii și depășirii angajamente­lor asumate în marea întrecere socialistă. Distincțiile primite recent pentru rezultatele obți­nute în 1973 — „Ordinul Mun­cii“ clasa a II-a și Diploma de întreprindere fruntașă pe ramu­ră sunt pentru muncitorii, teh­nicienii, inginerii, pentru toți ceilalți lucrători ai unității, pu­ternice stimulente, garanția că tot ceea ce ne-am propus vom realifia“. Bucuria și satisfacția lucrăto­rilor de pe ogoare f­ață de ale­gerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de președinte al Republicii Socia­liste România se materializează în activități rodnice pe ogoare, în strădania colectivelor de muncă de a obține producții vegetale și animale sporite, con­tribuind astfel la dezvoltarea întregii economii naționale. „Comuniștii, și alături de el toți ceilalți lucrători de la în­­prinderea de stat pentru selec­ționarea, creșterea și îngrășarea porcilor din Beregsău Mare, se spune în telegrama acestora, se angajează să valorifice cu mai multă­­ grijă experiență acumu­lată în sensul creșterii eficien­ței economice, neprecupețind nici un efort pentru îndeplini­rea și depășirea planului anual, a angajamentelor asumate In întrecere, înțelegem că în acest (Continuare în pag. a­l! a) ■ Noi mesaje de felicitare, de angajare entuziastă adresate de oamenii muncii timișeni tovarășului Nicolae Ceaușescu Am continuat ancheta referitoa­re la modul în care se respectă ho­­tărîrile Plenarei Comitetului jude­țean de partid din decembrie 1973 cu privire la folosirea optimă capacităților de producție și a for­a­ței de muncă în schimbul II, fn alte două unități industriale timi­șorene : I.A.E.M. și „Electrotimiș“. .. .l.A.E.M. Este ora 18,15. La in­trarea în întreprin­dere îl întîlnim pe inginerul șef Dra­­goliub Savin, înso­țit de proiectantul Nicolae Iacobuț. — Avem de lucru la repararea unei matrițe de injectat bachelită, detecta­tă acum cîteva zi­le. Este complex, un utilaj de bază în producție și în cel mai scurt timp trebuie repus în funcțiune. Ii întîlnim și pe ing. Horia și dispecerul Vișoiu Ște­fan Ganea. „In fie­­care zi urmăresc, împreună cu colaboratorii mei, re­perele mai importante — ne-a spus ing. H. Vișoiu. După o scurtă ana­liză, la ora 15, Ganea știe ce are de făcut din carnetul său de Ur­gențe. Tot el este acela care intro­duce în fabricație reperele sosite după-amiază din colaborare. Ce a­­vem pentru astăzi ? Discurile la contoarele monofazate, palierul su­perior al acestor contoare, supor­tul contorului cu dublu tarif etc...“, împreună cu inginerul șef al uni­tății vizităm secțiile de producție. •Se lucrează la întreaga capacitate la atelierul de turnare sub presiu­ne, la vopsitorie, la galvanizare. La prelucrări mecanice și așchiere se lucrează la nivelul schimbului I, iar în schimbul III se acoperă ca­pacitatea de producție în propor­ție de 80 la sută. La secțiile de montaj datorită specificului muncii, care necesită o încordare și o aten­ție deosebită, schimbul II este a­­coperit într-o proporție de 30 la sută față de nivelul schimbului I. La etalon are o echipă de 6 metro­­loage, sub conducerea ing. Nicolae Năchescu, verifică cîteva seturi de contoare. — E cam multă lumină pentru 6 muncitori. — Să vedeți, mai mergem și la benzi să­­ luăm aparate. Justificarea nu stă in picioare. Ard lumini pentru lucrul a cel pu­țin 200 de muncitori. înseamnă că nu s-a întreprins nimic pentru secționarea iluminatului halelor și evitarea risipei. In­formația a V-a (eleve) condusă de Maria Voinea nu există nici o absență nemotiva­tă. Aceeași situație o întîlnim și la cele două formații ce lucrează la aparatul M­9. Maistrul Ioan Kel­ier se prezentase ofițer de servi­ciu pe întreprindere. Nl găsim însă coordonind munca unei echipe de etalonare. Doar cîteva fete au ha­latele corespunzătoare și necesare muncii prestate. Restul, „în civil“. De ce, dacă există un regulament strict de ordine interioară, el nu se respectă ? Sau poate oamenii iau „exemplul“ maistrului care a găsit de cuviință să se „împartă" între producție și poartă ? .. .Sculăria. Aici se lucrează la nivelul schimbului II la 70 la sută din capacitate. Discutăm cu șeful de echipă Gheorghe Peleș. — Avem asigurate desenele de execuție. Debitarea este pregătită... Maistrul Gheorghe Bărbuș are în subordine pentru după-amiază pa­tru frezori. „Executăm reperele a­­duse de dispecer. In primul rînd, lucrăm la magnetul asamblat al aparatului M­9“. — De fapt, inter­vine Ștefan Ganea acestea sunt urgen­țele. Le urmăresc din fază în fază și frezorilor le-am spus că la ora 20 să fie gata. — Am trei ab­sențe nemotivate, ne spune Constan­tin Cișmaș, mais­tru la mașinile de găurit și filetat. A­­nița Bălăci, Ana Weber și Elisabeta Nițu. Am anunțat și nai serviciul perse­cerea pentru desta­­contractului lor de muncă. — In rest... — Sarcina de schimb e bine În­tocmită. Aprovizionare avem, iar cei trei reglori acordă asistență tehnică acolo unde e nevoie. Ei sunt împărțiți și supraveghează a­­numite grupuri de mașini. ing. CORNELIU POPOVICI (Continuare In pag. o 11 a) SPUNE-MI CUM INTRETII MAȘINA CA SĂ-NI SPUN CE GOSPODAR EȘTI © O NOUA ANCHETA PRIVIND UTILIZAREA „ZESTREI TEHNICE" IN SCHIMBUL II­I LA I.A.E.M. ȘI „ELECTROTIMIȘ" ESTE LOC DE MAI BINE IN ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCA, IN CURĂȚIREA ȘI ÎNGRIJIREA MAȘINILOR SI UTILAJELOR In pag­a­in­­a SPORT 9 Fotbal: Diviziile A,B,C 9 Campionatul județean 9 Competițiile de masă atrag tot mai mulți participanți Masivul grup de tinere, participan­te la cros, alergînd pe străzile Timiș­oarei. Spectaculosul gol înscris de Bojin (care nu se vede în fotografie).

Next