Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)
1974-05-03 / nr. 9110
Anul XXXI nr. 9.110 Vineri, 3 mai 1974 4 pagini. 30 bani PE ORICE TIMP: ACTIVITATE PERMANENTĂ LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR! Ziua de arminden a fost sărbătorită și de lucrătorii ogoarelor județului nostru printr-o participare entuziastă la Întreținerea culturilor și la alte munci specifice de sezon. In ciuda timpului nefavorabil, la Beregsău Mare, Grabați, Gottlob, Jimbolia, sute de țărani cooperatori se aflau la răritul sfeclei de zahăr. Numai în raza de activitate S.M.A. din Gottlob, această lucrare a a fost efectuată pe mai bine de 300 de hectare. Tot aici se muncea din plin și la prășitul, pentru a doua oară a verzei. Un aport deosebit la grăbirea lucrărilor au adus mecanizatorii din secțiile conduse de tovarășii Vasile Borza de la Gottlob și Florian Bar de la Lovrin. Cu toate că ploile căzute în ultima vreme au completat in bună măsură rezerva de apă din sol, la unele cooperative, pe baza sondajelor periodice făcute de specialiști s-a constatat că irigațiile trebuie continuate. In acest scop, la Gottlob, Lovrin și Tomnatic se găsesc in perfectă stare de funcționare instalațiile de udare pentru aproape 100 hectare sfeclă de zahăr — ne spunea tovarășul Andrei Dzamba, directorul Gottlob. Acum atenția S.M.A. din consiliului intercooperatist este concentrată înspre generalizarea acordului global, astfel ca toate suprafețele de prășttoare să poată fi întreținute în cele mai bune condiții. La Comloșu Mare, de exemplu, mai există circa 60 de hectare de asemenea culturi care trebuie să fie repartizate cooperatorilor pe bază de convenții scrise — a concus dînsul. Și în raza de activitate a S.M.A. Cărpiniș ziua de 1 Mai a constituit o adevărată zi de muncă. S-a continuat de zot recoltatul masei verzi de pe terenurile pe care se va însămința porumb pentru boabe. De asemenea, zeci de țărani cooperatori s-au aflat antrenați la răritul sfeclei de zahăr. La Iecea Mare s-a executat prașila I pe toate cele 340 hectare însămînțate cu această importantă plantă tehnică și au fost rărite primele 40 de hectare. La rândul lor, cooperatorii din Iecea Mică au încheiat prima prașilă pe cele 150 de hectare și au rărit 30 de hectare. Lucrarea se află în plină desfășurare și la cooperativa din Jimbolia. Din cele 310 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr 133 au fost prășite mecanic iar alte 35 au fost rărite. Au lucrat de zot cele trei cultivatoare mecanizatorii Nicolae Repca, Adam Raico și Iosif Alb din secția condusă de tovarășul Dumitru Tărcuță. Conducerea S.M.A. Cărpiniș pregătit pentru întreținerea planatelor tehnice 10 cultivatoare și urmărește 1, pe bază de grafice, exploatarea lor rațională. Tot în aceste zile se află pe terminate și acțiunea de însămînțare a fasolei. La Cărpiniș au fost însămînțate 35 din cele 50 de hectare iar la Jimbolia 40 din cele 50 hectare înscrise în plan. Sub îndrumarea directă a specialiștilor, terenul destinat însămințării fasolei în cultură pură a fost nivelat in bună parte ierbicidat. Se urmășirește ca printr-o aplicare corespunzătoare a tehnologiilor specifice acestei culturi, prin asigurarea unei presiuni normale de plante la hectar să se obțină producții mari. Și aici atenția consiliului intercooperatist este îndreptată înspre repartizarea spre a fi lucrată în acord global a întregii suprafețe de sfeclă de zahar. Unele terenuri sunt încă neacoperite îndeosebi la cooperativele din Jimbolia și Cărpiniș. Intrucît toate cooperativele agricole de producție din raza de activitate .a S.M.A. Cărpiniș și-au asigurat din vreme toate condițiile pentru insămînțarea în epoca optimă și a sorei lucrarea se află pe terminate. Pină In ziua de 1 Mai se aflau însămînțate deja 320 din cele 350 hectare înscrise în plan. Ploile căzute în ultima vreme și timpul, în curs de încălzire, creează un larg front de lucru pentru trecerea organizată și la întreținerea celorlalte plante prășitoare. B. BURZ Atenție deosebită la desimea plantelor După masă verde, porumb pentru boabe FĂURITORI AI RECOLTELOR Țăranii cooperatori de la Giulvăz au numai cuvinte de laudă la adresa tractoriștior de la secția de mecanizare condusă de Liviu Gherboni, formație fruntașă în cadrul S.M.A. Peciu Nou. Prin executarea lucrărilor la timp și de bună calitate, mecanizatorii din secția care ne deservește au contribuit din plin la sporirea producției din unitatea noastră — ne spune tovarășul Nicolae Mezin, președintele cooperativei agricole din Giulvăz. Astfel, în 1973 noi am reușit să recoltăm în medie 3.680 kg grîu la hectar, adică cu cîte 700 kg peste , prevederile de plan. De asemenea, am obținut in plus 90 tone sfeclă de zahăr, 370 tone fin, care s-a cosit și adunat mecanizat. Un aport deosebit l-au adus tractoriștii și la stringerea producției de porumb și balotarea cocenilor. Și in primăvara acestui an au executat numai lucrări de foarte bună calitate .. . Intr-adevăr, Sever Buse, la insămînțarea porumbului, a respectat întrutotul tehnologia indicată de specialiști pentru condițiile specifice ale acestei primăveri. Folosind, totodată, fiecare oră bună de lucru in timp a reușit să depășească norma zilnică de lucru. De asemenea, tinărul Iuliu Botoșan, precum și Nicolae Staooev au reușit să pregătească terenul la un înalt nivel calitativ. Și Constantin Alb acordă o mare atenție întreținerii sfeclei de zahăr, cultură care a răsărit bine și fără goluri. Alături de acești tractoriști și ceilalți mecanizatori ai secției au contribuit la depășirea planului valoric de venituri pe trimestrul I, realizarea unor însemnate economii de carburanți și lubrifianți, executarea tuturor lucrărilor agricole in timpul optim și la un bun nivel calitativ, punînd bazele recoltelor mari prevăzute pentru acest an. NICOLAE STANOEV UJSIJ) BOTOFAN CONSTANTIN ALB SEVER BUȘE S-A ÎNCHEIAT ÎNSĂMÎNȚATUL PORUMBULUI Aplicînd măsurile stabilite de Biroul Comitetului județean de partid privind intensificarea întrecerii socialiste ce s-a desfășurat în cinstea zilei de 1 Mai, atit cooperativele agricole cit și întreprinderile agricole de stat din județ, folosind judicios tractoarele și mașinile, ca și timpul bun de lucru, au reușit să încheie insămințatul porumbului pentru boabe pe întreaga suprafață planificată, in cooperativele agricole au fost insămințate cu această cultură 90.900 de hectare, iar in întreprinderile agricole de stat 37.612 hectare Ținînd cont de mobilizatoarele obiective înscrise în întrecerea anului XXX al eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al partidului, pentru realizarea unor producții record, o atenție deosebită s-a acordat folosirii judicioase a fiecărei palme de pămînt, precum și efectuării unor lucrări de înalt nivel calitativ, in funcție specifice ale acestei de condițiile primăveri. Precipitațiile căzute în ultimele zile au îmbunătățit rezerva de umiditate în sol, favorizînd procesul de germinare și răsărire a plantelor. Cu atât mai mult se impune, de acum, o bună organizare a forțelor la întreținerea culturilor. Muncii clasa I. Firesc, acest prilej constituie o trainică coordonată pentru viitoarele succese productive. In acest context, marea întrecere socialistă este amplificată. Unul din locurile unde munca cunoaște atribute de înaltă eficiență și calitate este și secția mecanică a fabricii de poduri și macarale. INFOTO , unul din zecile din sutele de fruntași în producție, Petru Chirilă, lucrînd la un gigant subansamblu Pentru rezultatele deosebite obținute în producție I.M.T.-ul — marea uzină de la Pădurea Verde — a fost distinsă recent cu Ordinul In pagina a 9-a • PROIECTUL LEGII PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ȘI LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE, IN DEZBATERE PUBLICĂ • UN MARE ARTIST, O VIBRANTĂ OPERĂ Obiectivele de investiții inainte de termen! CONSTRUCȚIA CĂMINELOR DE NEFAMILIȘTI TREBUIE INTENSIFICATĂ! Imperative de maximă urgență pe șantierele Electrotimiș și I.A.E.M. Realizarea de noi obiective industriale, dezvoltarea, sistematizarea și modernizarea celor existente aduce pe agenda de lucru a întreprinderilor beneficiare problema asigurării forțelor de muncă și, implicit, a construcțiilor culturale. Din această grupă socialcu pondere în planul de investiții al județului Timiș, reține atenția execuția căminelor muncitorești. In contextul angajamentelor beneficiarilor și constructorilor privind realizarea înainte de termen a investițiilor din actualul cincinal construcția căminelor se integrează, firesc, planului de măsuri stabilit de Biroul Comitetului județean Timiș al P.C.R. Pornind de la aceste imperative se pune problema redresării situației celor 2 cămine muncitorești, cu o capacitate de 525 locuri, situate în zona industrială sud a municipiului Timișoara și prinse în planurile de investiții ale fabricii „Electrotimiș“ (225 locuri) și întreprinderii de aparate electrice de măsurat (300 locuri). începută, in bune condiții de către T.C.J. Timișoara (Șantierul 3 construcții) în cadrul duratei normate de 7,5 luni, execuția căminului ,,Electrotimiș“ s-a desfășurat, pe parcurs, cu discontinuități, fără a se asigura front de lucru în perioada de iarnă. Acum nu sunt probleme deosebite : organizarea punctului de lucru, asigurarea numărului de muncitori constructori ar conduce la scadențarea unui termen mai apropiat de dare în folosință . Iată de ce considerăm că reprogramarea termenului în septembrie 1974, conduce nejustificat la mărirea duratei de execuție, la imobilizarea mijloacelor materiale și financiare. Apreciem că, printr-o bună organizare, se pot asigura condiții pentru închiderea șantierului și darea în folosință a lucrării încă din iunie a.c. O situație asemănătoare prezintă și căminul I.A.E.M. început în decembrie 1973 in urma măsurilor hotărîte de Biroul Comitetului județean Timiș al P.C.R., după 4 luni de execuție (față de 9,5 luni durată normală) lucrarea se află in stadiu de fundație, fiind executat numai 21 la sută din valoarea investiției. Soluția artificială de „rezolvare“ a beneficiarului și constructorului, respectiv decalarea termenului de dare în folosință pînă în decembrie 1974, nu poate fi admisă Iată de ce se impun măsuri pentru reorganizarea lucrării. Apreciem că în vederea obținerii celor mai bune rezultate este necesară unirea eforturilor benficiarconstructor, pentru sabilirea, iui comun, a posibilităților efective de conlucrare. Nu trebuie neglijat aportul pe care îl pot aduce viitorii beneficiari, mai ales când aceștia sunt tinerii celor două noi unități industriale. ing. DUMITRU FOTA inspector tehnic principal la Sucursala Timiș a Băncii de Investiții Ședința guvernului Republicii Socialiste România in ziua de 1 Mai a avut loc ședința guvernului, care a analizat modul cum se realizează măsurile cu privire la dezvoltarea bazei energetice și gospodărirea rațională a combustibilului și energiei și hotărît o serie de acțiuni imediate a pentru respectarea riguroasă a Decretului Consiliului de Stat. Au fost stabilite măsurile concrete ce trebuie întreprinse la ministere, centrale, întreprinderi și consilii populare pentru încadrarea strictă în normele de consum planificate, recuperarea resurselor energetice, creșterea randamentului în utilizarea acestora și înlăturarea risipei de energie de orice fel. Guvernul a examinat, de asemenea, stadiul îndeplinirii programului de optimizare a transporturilor pe cale ferată, auto și fluvial. In continuare s-a dezbătut aprobat programul pentru pregătiirea și desfășurarea în bune condițiuni a activității turistice din sezonul 1974. De asemenea, guvernul a analizat rezultatele preliminare pe primele 4 luni ale acestui an și a stabilit acțiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Injectarea tocurilor din mase plastice, o activitate cu largi perspective la fabrica Dermatina. in clișeu, muncitoarele Renate Monea, Elena Racovițean si Iulia Wind execută cu sîrg această operație. Cele două articole care au apărut pină acum in coloanele ziarului „Drapelul roșu" — „Un tramvai numit... ordine, disciplină !“ (17 februarie) și „Cind transportul in comun rămine de ... căruță" (9 martie 1974) — au avut un larg ecou în rîndul cititorilor. Mulți dintre ei ne-au trs- ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*■ [UNK] [UNK] miscătură păreri i nediscutată cu o mult problemă, care privește pe pasageri, dar și pe salariații întreprinderii de transport strucții de și convagoane tramvai. Care a fost, deci, reacția pasagerilor față de publicare articolele pînă in prezent? Ne oprim asupra unei corespondențe pe care ne-a mis-o tovarășul lriTraian Galeria, lector universitar la Institutul agronomic Timișoara, domiciliat in str. Drobeta, nr. 129. Reproducem rîndurile trimise redacției : „Am citit cu mult interes articolul intitulat „Un tramvai numit... ordine, disciplină!“ Cei care folosim în mod frecvent transportul în comun suntem mereu deranjați și indispuși de două aspecte : 1) Lipsa de regularitate a circulației tramvaielor, troleibuzelor și autobuzelor ; 2) Indisciplina unor pasageri. Dacă primul aspect poate fi discutat și, oarecum, rezolvat la „masa tratativelor“, cel de al doilea este, în mod aparent, imposibil de rezolvat. Acest al doilea aspect nu numai că provoacă nemulțumirea unui mare număr de pasageri, dar denotă lipsă de educație, de civilizație din partea unor locuitori ai orașului nostru. Trebuie să ținem cont că pe lângă educație mai intervine un argument imediat și foarte sever i sancțiunea legii prin aplicarea de amenzi. Așa după cum cel care nu respectă regulile de circulație este obligat să răspundă pecuniar pentru încălcarea acestei obligații sociale, tot așa și cei care folosesc mijloacele de transport in comun, trebuie supuși aceluiași regim Aceasta este calea care ar da rezultatele cele mai bune. Dar pentru aplicarea unor astfel de măsuri, care, propriu-zis există formulate undeva, este necesar ca, în prealabil, călătorii să fie preveniți. Ce se constată în realitate ? . Nimeni nu ne atrage atenția asupra felului în care trebuie să se circule un tramvai, troleibuz, autobuz, cu rare excepții. Cu regularitate în piața N. Bălcescu se poate vedea, de pildă, inversată coborîrea la troleibuzul 12, fără ca șoferul să spună o vorbă. Sau la tramvaiul 6 din aceeași piață se poate vedea același aspect, fără ca taxatoarea, vatmanul, sau controlorii să ia vreo atitudine. ammmmmmm Mai mult, sînt călători care, aflîndu-se în mijlocul vagonului se înghesuie pentru a cobori, în sens invers, pe la urcare, sub ochii indiferenți binevoitori sau chiar vatoarei. Alți aitapasageri și-au făcut un comod obicei foarte — zic ei — de a se instala, de îndată ce urcă, undeva pe platforma de la urcare, fără să pășească spre coborîre. Sigur că e mai ușor și mai comod, mai ales dacă nimeni nu spune nimic, voce de protest venită din rîndul celor care urcă, ce mai contează “> Anchetă realizată de NICOLAE PÎRVU (Continuale in tina, a II a) COMPORTARE EXEMPLARĂ DE AMBELE PĂRȚI! Cînd transportul în comun rămîne... de căruță [III] IZVOARELE LUMINII... Pe șantierul unei noi zone de agrement, Valea lui Liman Pînă mai ieri, simplă denumire geografică, semn al întretăierii apei Șasa cu rîul Bega, Valea lui Liman este în aceste zile un vast șantier. Cum șantier înseamnă oameni, muncă, mașini, aceste elemente nu lipsesc din spațiul tăiat vertical de cîteva dealuri semețe, cărora oamenii cîmpiei le zic, totuși, munții Pietrosu, Șasa. Primul fapt care șochează încă din depărtare în Valea lui Liman este acum o masivă roată de moară, învîrtindu-se cu grabă prin bătăile apei repezite asupra pa^ietelor. Nu importă că instalația e mai mult sau mai puțin rudimentară, că axul și angrenajele provin de la o moară demolată acum 15 ani la Românești ; interesează că meșterii i-au pus rulmenți în loc de lagăre, noi cercuri și palete și că pe o porțiune de 30 de metri s-a mărit viteza apei cădere de 1,15 de 5 ori, cu 6 metri față de cursul ei normal. Se înțelege că rostul morii nu este unul pitoresc, de decor, ci producerea curentului electric. Totul a costat 2.000 de lei ; aducerea rețelei de înaltă tensiune ar fi cerut 600.000 lei ! Cifra aceasta ... ou tocmai modestă a fost anulată și inventivitate, prin bunăvoință Deci , becurile ard în adincul de pădure, luminînd valea, iar muncitorii care construiesc drumul forestier își petrec serile tîrzii, vizionînd emisiunile TV. Am urcat cu Teodor Chirinaș, secretar al Comitetului comunal de partid, primarul comunei Tomești, pe o culme învencinată, printre bătrâni și rodnici pomi fructiferi, viță de vie, pe o pajiște înclinată, ajungind aidoma unui amfiteatru : TEODOR BULZA (Crritinnme in haza llla)