Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)

1974-05-03 / nr. 9110

Anul XXXI nr. 9.110 Vineri, 3 mai 1974 4 pagini. 30 bani PE ORICE TIMP: ACTIVITATE PERMANENTĂ LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR! Ziua de arminden a fost sărbă­torită și de lucrătorii ogoarelor ju­dețului­ nostru printr-o participare entuziastă la Întreținerea culturilor și la alte munci specifice de sezon. In ciuda timpului nefavorabil, la Beregsău Mare, Grabați, Gottlob, Jimbolia, sute de țărani cooperatori se aflau la răritul sfeclei de zahăr. Numai în raza de activitate S.M.A. din Gottlob, această lucrare a a fost efectuată pe mai bine de 300 de hectare. Tot aici se muncea din plin și la prășitul, pentru a doua oară a­ verzei. Un aport deosebit la grăbirea lucrărilor au adus me­canizatorii din secțiile conduse de tovarășii Vasile Borza de la Got­tlob și Florian Bar de la Lovrin.­­ Cu toate că ploile căzute în ultima vreme au completat in bu­nă măsură rezerva de apă din sol, la unele cooperative, pe baza son­dajelor periodice făcute de specia­liști s-a constatat că irigațiile tre­buie continuate. In acest scop, la Gottlob, Lovrin și Tomnatic se gă­sesc in perfectă stare de funcțio­nare instalațiile de udare pentru aproape 100 hectare sfeclă de za­hăr — ne spunea tovarășul Andrei Dzamba, directorul Gottlob. Acum atenția S.M.A. din consiliului intercooperatist este concentrată înspre generalizarea acordului glo­bal, astfel ca toate suprafețele de prășttoare să poată fi întreținute în cele mai bune condiții. La Com­­loșu Mare, de exemplu, mai există circa 60 de hectare de asemenea culturi care trebuie să fie reparti­­zate­ cooperatorilor pe bază de con­venții scrise — a concu­s dînsul. Și în raza de activitate a S.M.A. Cărpiniș ziua de 1 Mai a constituit o adevărată zi de muncă. S-a con­tinuat de zot recoltatul masei verzi de pe terenurile pe care se va în­­sămința porumb pentru boabe. De asemenea, zeci de țărani coopera­tori s-au aflat antrenați la răritul sfeclei de zahăr. La Iecea Mare s-a executat prașila I pe toate cele 340 hectare însămînțate cu această importantă plantă tehnică și au fost rărite primele 40 de hectare. La rândul lor, cooperatorii din Ie­cea Mică au încheiat prima prașilă pe cele 150 de hectare și au rărit 30 de hectare. Lucrarea se află în plină desfășurare și la cooperativa din Jimbolia. Din cele 310 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr 133 au fost prășite mecanic iar alte 35 au fost rărite. Au lucrat de zot cele trei cultivatoare mecanizatorii Nicolae Repca, Adam Raico și Io­sif Alb din secția condusă de to­varășul Dumitru Tărcuță. Conducerea S.M.A. Cărpiniș pregătit pentru întreținerea plan­a­telor tehnice 10 cultivatoare și ur­mărește 1, pe bază de grafice, ex­ploatarea lor rațională. Tot în aces­te zile se află pe ter­minate și acțiunea de însămînța­­re a fasolei. La Cărpiniș au fost în­sămînțate 35 din cele 50 de hectare iar la Jimbolia 40 din cele 50 hec­tare înscrise în plan. Sub îndru­marea directă a specialiștilor, te­renul destinat însămințării fasolei în cultură pură a fost nivelat in bună parte ierbicidat. Se urmă­și­rește ca printr-o aplicare cores­punzătoare a tehnologiilor specifi­ce acestei culturi, prin asigurarea unei presiuni normale de plante la hectar să se obțină producții mari. Și aici atenția consiliului inter­cooperatist este îndreptată înspre repartizarea spre a fi lucrată în acord global a întregii suprafețe de sfeclă de zahar. Unele terenuri sunt încă neacoperite îndeosebi la cooperativele din Jimbolia și Căr­piniș. Intrucît toate cooperativele agri­cole­ de producție din raza de ac­tivitate .a S.M.A. Cărpiniș și-au a­­sigurat din vreme toate condițiile pentru insămînțarea în epoca op­timă și a sorei lucrarea se află pe terminate. Pină In ziua de 1 Mai se aflau însămînțate deja 320 din cele 350 hectare înscrise în plan. Ploile căzute în ultima vreme și timpul, în curs de încălzire, cre­ează un larg front de lucru pen­tru trecerea organizată și la în­treținerea celorlalte plante prăși­­toare. B. BURZ Atenție deosebită la desimea plantelor După masă verde, porumb pentru boabe FĂURITORI AI RECOLTELOR Țăranii cooperatori de la Giulvăz au numai cuvinte de laudă la adresa tractoriștior de la secția de mecanizare condusă de Livi­u Gherboni, formație fruntașă în cadrul S.M.A. Peciu Nou.­­ Prin executarea lucrări­lor la timp și de bună calitate, meca­nizatorii din secția care ne de­servește au contribuit din plin la sporirea producției din unita­tea noastră — ne spune tovară­șul Nicolae Mezin, președintele cooperativei agricole din Giul­văz. Astfel, în 1973 noi am reu­șit să recoltăm în medie 3.680 kg grîu la hectar, adică cu cîte 700 kg peste , prevederile de plan. De asemenea, am obținut in plus 90 tone sfeclă de zahăr, 370 tone fin, care s-a cosit și adunat mecanizat. Un aport deosebit l-au adus tractoriștii și la stringerea producției de po­rumb și balotarea cocenilor. Și in primăvara acestui an au exe­cutat numai lucrări de foarte bună calitate .. . Intr-adevăr, Sever Buse, la in­­sămînțarea porumbului, a res­pectat întrutotul tehnologia in­dicată de specialiști pentru con­dițiile specifice ale acestei pri­măveri. Folosind, totodată, fieca­re oră bună de lucru in timp a reușit să depășească norma zil­nică de lucru. De asemenea, ti­­nărul Iuliu Botoșan, precum și Nicolae Staooev au reușit să pregătească terenul la un înalt nivel calitativ. Și Constantin Alb acordă o mare atenție întreți­nerii sfeclei de zahăr, cultură care a răsărit bine și fără go­luri. Alături de acești tractoriști și ceilalți mecanizatori ai secției au contribuit la depășirea pla­nului valoric de venituri pe tri­mestrul I, realizarea­ unor în­semnate economii de carburanți și lubrifianți, executarea tutu­ror lucrărilor agricole in timpul optim și la un bun nivel calita­tiv, punînd bazele recoltelor mari prevăzute pentru acest an. NICOLAE STANOEV UJSIJ) BOTOFAN CONSTANTIN ALB SEVER BUȘE S-A ÎNCHEIAT ÎNSĂMÎNȚATUL PORUMBULUI Aplicînd măsurile stabilite de Biroul Comitetului județean de partid privind intensificarea în­trecerii socialiste ce s-a desfă­șurat în cinstea zilei de 1 Mai, atit cooperativele agricole cit și întreprinderile agricole de stat din județ, folosind judicios trac­toarele și mașinile, ca și timpul bun de lucru, au reușit să în­cheie insămințatul porumbului pentru boabe pe întreaga su­prafață planificată, in coopera­tivele agricole au fost insămin­­țate cu această cultură 90.900 de hectare, iar in întreprinderile agricole de stat 37.612 hectare Ținînd cont de mobilizatoa­rele obiective înscrise în între­cerea anului XXX al eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al partidului, pentru realizarea unor producții record, o atenție deosebită s-a acordat folosirii judicioase a fiecărei palme de pămînt, precum și efectuării unor lucrări de înalt nivel cali­tativ, in funcție specifice ale acestei de condițiile primăveri. Precipitațiile căzute în ultimele zile au îmbunătățit rezerva de umiditate în sol, favorizînd pro­cesul de germinare și răsărire a plantelor. Cu atât mai mult se impune, de acum, o bună or­ganizare a forțelor la întreține­rea culturilor. Muncii clasa I. Firesc, acest prilej constituie o trainică coordonată pentru viitoarele succese produc­tive. In acest context, marea între­cere socialistă este amplificată. Unul din locurile unde munca cu­noaște atribute de înaltă eficiență și calitate este și secția mecanică a fabricii de poduri și macarale. IN­FOTO , unul din zecile­ din su­tele de fruntași în producție, Pe­tru Chirilă, lucrînd la un gigant subansamblu Pentru rezultatele deosebite obți­nute în producție I.M.T.-ul — ma­­­rea uzină de la Pădurea Verde — a fost distinsă recent cu Ordinul In pagina a 9-a • PROIECTUL LEGII PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ȘI LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE, IN DEZBATERE PUBLICĂ • UN MARE ARTIST, O VIBRANTĂ OPERĂ Obiectivele de investiții­­ inainte de termen! CONSTRUCȚIA CĂMINELOR DE NEFAMILIȘTI TREBUIE INTENSIFICATĂ! Imperative de maximă urgență pe șantierele Electrotimiș și I.A.E.M. Realizarea de noi obiective in­dustriale, dezvoltarea, sistematiza­rea și modernizarea celor existente aduce pe agenda de lucru a între­prinderilor beneficiare problema asigurării forțelor de muncă și, implicit, a construcțiilor culturale. Din această grupă social­­cu pondere în planul de investiții al județului Timiș, reține atenția exe­cuția căminelor muncitorești. In contextul angajamentelor be­neficiarilor și constructorilor pri­vind realizarea înainte de termen a investițiilor din actualul cinci­nal construcția căminelor se inte­grează, firesc, planului de măsuri stabilit de Biroul Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R. Pornind de la aceste imperative se pune problema redresării situației celor 2 cămine muncitorești, cu o capa­citate de 525 locuri, situate în zo­na industrială sud a municipiului Timișoara și prinse în planurile de investiții ale fabricii „Electro­­timiș“ (225 locuri) și întreprinderii de aparate electrice de măsurat (300 locuri). începută, in bune condiții de către T.C.J. Timișoara (Șantierul 3 construcții) în cadrul duratei nor­mate de 7,5 luni, execuția cămi­nului ,,Electrotimiș“ s-a desfășurat, pe parcurs, cu discontinuități, fără a se asigura front de lucru în perioa­da de iarnă. Acum nu sunt probleme deosebite : organizarea punctului de lucru, asigurarea numărului de muncitori constructori ar conduce la scadențarea unui termen mai apropiat de dare în­­ folosință . Iată de ce considerăm că repro­­gramarea termenului în septembrie 1974, conduce nejustificat la mări­rea duratei de execuție, la imobi­lizarea mijloacelor materiale și financiare. Apreciem că, printr-o bună organizare, se pot asigura condiții pentru închiderea șantie­rului și darea în folosință a lucră­rii încă din iunie a.c.­­ O situație asemănătoare prezintă­ și căminul I.A.E.M. început­ în de­cembrie 1973 in urma măsurilor hotărîte de Biroul Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., după 4 luni de execuție (față de 9,5 luni durată normală) lucrarea se află in stadiu de fundație, fiind execu­tat numai 21 la sută din valoarea investiției. Soluția artificială de „rezolvare“ a beneficiarului și constructorului, respectiv decala­rea termenului de dare în folosință pînă în decembrie 1974, nu poate fi admisă­­ Iată de ce se impun măsuri pentru reorganizarea lu­crării. Apreciem că în vederea obținerii celor mai bune rezultate este ne­cesară unirea eforturilor benficiar­­constructor, pentru sabilirea, iui comun, a posibilităților efective de conlucrare. Nu trebuie neglijat aportul pe care îl pot aduce viito­rii beneficiari, mai ales când aceș­tia sunt tinerii celor două noi unități industriale. ing. DUMITRU FOTA inspector tehnic principal la Sucursala Timiș a Băncii de Investiții Ședința guvernului Republicii Socialiste România in ziua de 1 Mai a avut loc ședin­ța guvernului, care a analizat mo­dul cum se realizează măsurile cu privire la dezvoltarea bazei ener­getice și gospodărirea rațională a combustibilului și energiei și hotărît o serie de acțiuni imediate a­­ pentru respectarea riguroasă a Decretului Consiliului de Stat. Au fost stabilite măsurile con­crete ce trebuie întreprinse la mi­nistere, centrale, întreprinderi și consilii populare pentru încadra­rea strictă în normele de consum planificate, recuperarea resurselor energetice, creșterea randamentu­lui în utilizarea acestora și înlătu­rarea risipei de energie de orice fel. Guvernul a examinat, de ase­menea, stadiul îndeplinirii pro­gramului de optimizare a trans­porturilor pe cale ferată, auto și fluvial. In continuare s-a dezbătut aprobat programul pentru pregă­ti­­irea și desfășurarea în bune condițiuni a activității turistice din sezonul 1974. De asemenea, guvernul a anali­zat rezultatele preliminare pe pri­mele 4 luni ale acestui an și a sta­bilit acțiunile ce trebuie între­prinse pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan. Injectarea tocurilor din mase plastice, o activitate cu largi perspective la fabrica Dermatina. in clișeu, muncitoarele Renate Mone­a, Elena Racovițean si Iulia Wind execută cu sîrg această operație. Cele două articole care au apă­rut pină acum in coloanele zia­rului „Drapelul roșu" — „Un tramvai numit... ordine, disci­plină !“ (17 februarie) și „Cind transportul in comun rămine de ... căruță" (9 martie 1974) — au avut un larg ecou în rîndul citi­torilor. Mulți din­tre ei ne-au trs- ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*■ [UNK] [UNK] mis­cătură păreri i n­­e­discutată cu o mult proble­mă, care privește pe pasageri, dar și pe salariații întreprinderii de transport strucții de și con­vagoa­ne tramvai. Care a fost, deci, reac­ția pasagerilor fa­ță de publicare articolele pînă in prezent? Ne o­­prim asupra unei corespondențe pe­­ care ne-a mis-o tovarășul lri­Traian Galeria, lector universitar la Institutul agronomic Timișoara, domiciliat in str. Drobeta, nr. 129. Reproducem rîndurile trimise redacției : „Am citit cu mult interes arti­colul intitulat „Un tramvai nu­mit... ordine, disciplină!“ Cei care folosim în mod frecvent trans­portul în comun suntem­ mereu de­ranjați și indispuși de două aspec­te : 1) Lipsa de regularitate a cir­culației tramvaielor, troleibuzelor și autobuzelor ; 2) Indisciplina unor pasageri. Dacă primul aspect poate fi discutat și, oarecum, re­zolvat la „masa tratativelor“, cel de al doilea este, în mod aparent, imposibil de rezolvat. Acest al doilea aspect nu numai că pro­voacă nemulțumirea unui mare număr de pasageri, dar denotă lipsă de educație, de civilizație din partea unor locuitori ai orașului nostru. Trebuie să ținem cont că pe lân­gă educație mai intervine un argu­ment imediat și foarte sever i sancțiunea legii prin aplicarea de amenzi. Așa după cum cel care nu respectă regulile de circulație este obligat să răspundă pecuniar pen­tru încălcarea acestei obligații so­ciale, tot așa și cei care folosesc mijloacele de transport in comun, trebuie supuși aceluiași regim Aceasta este calea care­ ar da re­zultatele cele mai bune. Dar pen­tru aplicarea unor astfel de mă­suri, care, propriu-zis există for­mulate undeva, este necesar ca, în prealabil, călătorii să fie preveniți. Ce se constată în­ realitate ? . Ni­meni nu ne atrage atenția asupra felului în care trebuie să se circule un tramvai, troleibuz, autobuz, cu rare excepții. Cu regularitate în piața N. Bălcescu­ se poate vedea, de pildă, inversată coborîrea la troleibuzul 12, fără ca șoferul să spună o vorbă. Sau la tramvaiul 6 din aceeași piață se poate vedea același aspect, fără ca taxatoarea, vatmanul, sau controlorii să ia vreo atitudine. ammmmmmm Mai mult, sînt că­lători care, aflîn­­du-se în mijlocul vagonului se în­ghesuie pentru a cobori, în sens in­vers, pe la urca­re, sub ochii indi­ferenți binevoitori sau chiar vatoarei. Alți ai­ta­pa­sageri și-au făcut un comod obicei foarte — zic ei — de a se instala, de îndată ce urcă, undeva pe plat­forma de la urca­re, fără să pă­șească spre coborîre. Sigur că e mai ușor și mai comod, mai ales dacă nimeni nu spune nimic, voce de protest venită din rîndul­­ celor care urcă, ce mai contează “> Anchetă realizată de NICOLAE PÎRVU (Continuale in tina, a II a) COMPORTARE EXEMPLARĂ DE AMBELE PĂRȚI! Cînd transportul în comun rămîne... de căruță [III] IZVOARELE LUMINII... Pe șantierul unei noi zone de agrement, Valea lui Liman Pînă mai ieri, simplă denu­mire geografică, semn al între­tăierii apei Șa­sa cu rîul Bega, Valea lui Liman este în aceste zile un vast șantier. Cum șan­tier înseamnă oameni, muncă, mașini, aceste elemente nu lip­sesc din spațiul tăiat vertical de cîteva dealuri semețe, cărora oamenii cîmpiei le zic, totuși, munți­i Pietrosu, Șasa. Primul fapt care șochează încă din de­părtare în Valea lui Liman este acum o masivă roată de moară, învîrtindu-se cu grabă prin bă­tăile apei repezite asupra pa^­ietelor. Nu importă că instalația e mai mult sau mai puțin rudi­mentară, că axul și angrenajele provin de la o moară demolată acum 15 ani la Românești ; in­teresează că meșterii i-au pus rulmenți în loc de lagăre, noi cercuri și palete și că pe­ o porțiune de 30 de metri s-a mă­rit viteza apei cădere de 1,15 de 5 ori, cu 6 metri față de cursul ei normal. Se înțelege că rostul morii nu este unul pitoresc, de decor, ci producerea curentului electric. Totul a costat 2.000 de lei ; adu­cerea rețelei de înaltă tensiune ar fi cerut 600.000 lei ! Cifra aceasta ... ou tocmai modestă a fost anulată și inventivitate, prin bunăvoință Deci , becurile ard în adincul de pădure, lumi­­nînd valea, iar muncitorii care construiesc drumul forestier își petrec serile tîrzii, vizionînd emi­siunile TV. Am urcat cu Teodor Chirinaș, secretar al Comitetului comunal de partid, primarul comunei To­­m­ești, pe o culme învencinată, printre bătrâni și rodnici pomi fructiferi, viță de vie, pe o pajiște înclinată, ajungind aidoma unui amfiteatru : TEODOR BULZA (Crritinnme in haz­a lll­a)

Next