Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)
1974-05-04 / nr. 9111
♦ V Anul XXXI nr. 9.111 $ Simbătă, 4 mai 0 4 pagini. 30 bani In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc solemnitatea inminarii unor înalte distincții Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, vineri la amiază a avut loc solemnitatea decorării, prin Decret Prezidențial, a unui mare număr de muncitori, ingineri, țărani cooperatori, specialiști, cadre de conducere, activiști de partid stat, pentru merite deosebite și de la muncă și pentru contribuția adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre organizațiile județene de partid, consiliile populare județene, întreprinderi și institute de cercetare și proiectare în anul 1973. La solemnitate, care s-a desfășurat la Palatul Republicii, au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Elena Ceaușescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Ioan Ursu, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. înaltele distincții ale Republicii Socialiste România au fost înmînate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Rezultatele obținute de cei decorați se înscriu în efortul general al clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, care, sub conducerea înțeleaptă, clarvăzătoare, a Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, îndeplinesc cu abnegație hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale ale partidului, întîmpină cu noi și însemnate victorii cele două mari evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al P.C.R. In cuvinte calde a mulțumit Costache Trotuș, director general Combinatului siderurgic Hunedoara, care a spus ! Vreau să folosesc acest prilej pentru a vă asigura stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu că siderurgiștii hunedoreni sînt ferm hotăriți să nu-și precupețească nici un efort pentru a se situa, ca și în anii precedenți, în rîndul unităților fruntașe în lupta pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce le revin. Vă informăm că am început bine și activitatea din acest an. In primele 4 luni, am depășit sarcinile de plan cu 28.000 tone oțel, peste 14.000 tone laminate, fiind realizați și depășiți toți indicatorii planificați. Aceasta ne permite, tovarășe secretar general, să întîmpinăm și noi, alături de întregul popor, cele două mari evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului — cu noi și importante succese : depășirea însemnată a planului și angajamentelor pe acest an, devansarea realizării cincinalului. Exprimînd conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu, sentimente de profundă gratitudine pentru distincția acordată, pentru interesul manifestat față de dezvoltarea cercetării românești, Iuliu Moldovan, director adjunct științific la Institutul cercetări chimice — ICECHIM, de a spus : Munca de cercetare, deși s-a apreciat în urma întrecerii pe 1973 ca fiind satisfăcătoare, noi, cercetătorii și muncitorii din cadrul ICECHIM, considerăm că activitatea trebuie încă să se îmbunătățească, atît in ceea ce privește stilul de muncă, cit și eficiența cercetării propriu-zise. Socotim că angajamentele luate pentru anul acesta, pentru 1974, reprezintă doar limita inferioară a puterii noastre de rezolvare a problemelor și credem că esența lucrărilor noastre de cercetare trebuie să o constituie eficiența, intrarea in producția industrială a tuturor obiectivelor pe cnre ni le-am propus. In numele cercetătorilor exprim angajamentul ferm de a realiza sarcinile ce ne revin, de a soluționa problemele de cercetare la cel mai înalt nivel, la (Continuaț t în pag.a II a) Stimați tovarăși. Aș dori să vă adresez celor care au fost distinși tuturor astăzi cu ordine ale Republicii Socialiste România cele mai calde felicitări în numele Comitetului Central, al conducerii de stat, al meu personal și să vă urez noi succese in activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). Doresc să adresez, de asemenea, felicitări celorlalți tovarăși vor fi distinși în aceste zile care cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Distincțiile acordate constituie de fapt aprecierea rezultatelor obținute în 1973. Aș dori însă să folosesc acest prilej pentru a adresa calde felicitări tuturor oamenilor muncii, cu prilejul zilei de 1 Mai, și pentru rezultatele obținute în îndeplinirea planului pe anul 1974 pînă la această dată. (Vii aplauze). Rezultatele pe cei trei ani ai cincinalului, precum și rezultatele obținute pe primele patru luni ale acestui an — planul este realizat în condițiuni bune, obținîndu-se, față de anul trecut o producție mai mare cu circa 15 la sută — ne dau deplina încredere că și în acest an sarcinile planului vor fi realizate în bune condițiuni, asigurîndu-se realizarea cincinalului și a angajamentelor oamenilor muncii privind îndeplinirea obiectivelor sale înainte de termen. (Aplauze puternice). Nu aș putea să nu adresez încă o dată felicitări oamenilor muncii din București, organizației de partid, care au realizat și planul pe primele patru luni ale acestui an cu o depășire de circa 400 milioane lei, creînd astfel condițiuni pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an și înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate. (Aplauze îndelungate). Fără îndoială, succesele obținute în dezvoltarea economiei noastre naționale se datoresc abnegației cu care muncitorii, țăranii, intelectualii, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, înfăptuiesc politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului popor. (Vii aplauze). Rezultatele pe care le dobindim în dezvoltarea economică se reflectă nemijlocit în creșterea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, creează condiții ca prevederile planului cincinal cu privire la creșterea veniturilor oamenilor muncii să fie nu numai realizate, ci chiar depășite în mod substanțial. Se adeverește deci, încă o dată, că stă în mîinile noastre, ale tuturor, ale întregului nostru popor, posibilitatea de a înfăptui programul elaborat de Congresul al X-lea și Conferința Națională în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, ridicării României pe noi trepte de civilizație materială și spirituală, asigurării unui nivel de viață tot mai ridicat, tot mai demn poporului nostru, a înfloririi continue a patriei noastre libere și independente. (Aplauze puternice). Am sărbătorit cu două zile în urmă 1 Mai. Ne-am reamintit cu acest prilej că, exact cu 35 de ani în urmă — sînt aici cîțiva tovarăși care au participat la sărbătoarea de atunci — 1 Mai 1939 s-a transformat într-o puternică manifestare împotriva fascismului și războiului, numărîndu-se printre puținele manifestări din Europa care au avut loc în condițiile cînd fascismul era în ofensivă, după München. Poporul român, sub conducerea comuniștilor, în alianță cu socialiștii, cu alte forțe democrate și-a exprimat voința de a face totul pentru a împiedica ascensiunea fascismului, instaurarea dictaturii fasciste în România. A fost o dovadă a maturității clasei muncitoare, a posibilităților de care dispunea atunci poporul forțele sale revoluționare și nostru, progresiste de a organiza cu succes lupta împotriva războiului și fascismului. Aș dori să menționez că, în general, în anii 1939-1940 clasa muncitoare din România a desfășurat un șir de greve și alte ample acțiuni care au dobîndit un pronunțat caracter politic, fiind orientate atît în direcția apărării intereselor maselor populare, cit împotriva dictaturii regale, a răzbboiului și a fascismului. Toate aceste manifestări exprimau hotărîrea fermă cu care, în perioada de după Acordul de la München, poporul român se ridica, declarându-se gata să lupte cu arma în mină împotriva pericolului fascist. Este bine să subliniem acum, în acest an, că,sărbătorim trei decenii de la eliberarea de sub jugul fascist, că actul de la 23 August nu a venit din cer, ci a fost rezultatul luptelor îndelungate ale poporului român, a faptului că partidul comunist, în alianță cu partidul socialist, cu celelalte forțe revoluționare și patriotice s-a aflat tot timpul în fruntea luptei de apărare a intereselor vitale ale Întregii națiuni. (Aplauze puternice). Iată de ce ziua de 1 Mai din acest an a avut o semnificație multiplă: Am sărbătorit victoria obținută în înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Am sărbătorit lupta din trecut — un moment important (Continuare in dag a II-a) IN PAGINII 9 Pe portativul compozitorilor cîntul cu mesaj contemporan # Teatrul de amatori — un dialog permanent cu actualitatea Ü Condiții optime pentru a produce mai multă lună # Sport „Alpinet“ Primăvară, tinerețe, armonii de linii și culori în parcul timișorean ECONOMII DE MATERIE PRIMĂ la întrecerea socialistă desfășurată amplu și dinamic în toate secțiile și sectoarele de producție ale unităților economice timișene rezultatele continuă traseul ascendent al eficienței economice și competitivității. Astfel, la întreprinderea de piele și mănuși Timișoara, prin raționalizarea consumurilor de materie primă, îmbunătățindu-se continuu procesele și procedeele tehnologice s-a reușit ca in primele 4 luni ale acestui an să se obțină o economie de peste 1.700 mp piei ovine și aproape 700 mp piei porcine. In paralel cu aceste economii, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni de aici au introdus în fabricație un nou sortiment de mănuși sportive. De asemenea, s-au elaborat tehnologii noi pentru prelucrarea pieilor importate din țările Africii. REALIZĂRI DE PRESTIGIU Lucrătorii de la I.S.C.I.P. Beregsău, unitate recent decorată cu Ordinul Muncii clasa I, antrenați în marea întrecere socialistă, au reușit să întimpine ziua de 1 Mai cu realizări deosebite. Astfel, pe primele 4 luni s-au obținut plan 10.257 purcei înțărcați, peste De asemenea, printr-o bună îngrijire și furajare a animalelor s-au realizat însemnate sporuri în greutate, depășindu-se în medie cu cite 45 grame prevederile de plan la tineretul porcin și cu 46 grame la porcii grași. Totodată, s-a redus consumul de nutrețuri la kilogramul de carne cu 420 grame, la tineret, și 201 grame la porcii grași. In final, pînă la 1 mai s-au livrat în plus 1.810 tone carne. Cu cele mai bune rezultate se prezintă ferma nr. 2, condusă de Dominic Müller, urmată de ferma nr. 1, ing. Gheorghe Șerban, și nr. 3, condusă de medicul veterinar Mihai Filip, iar îngrijitorii Gheorghe Hangan, Mihai Scafaru, Alexandrina Luță, Maria Seleși, Jiva Coșar, Maria Rohr sunt cîțiva din muncitorii care s-au evidențiat in întrecerea socialistă. Documentele Congresului al X- lea și ale Conferinței Naționale ale P.C.R. au trasat importante sarcini vizînd ansamblul măsurilor de perfecționare a conducerii economiei, printre care se înscrie și îmbunătățirea sistemului indicatorilor social-economici. In acest context, Plenara comună a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României din noiembrie 1973 a hotărît introducerea, începînd cu acest an, a unui nou indicator de plan în industria republicană : producția netă. Acest indicator întregește pe alți doi — producția globală și marfă — fiindu-le, totodată, superior prin aceea că nu se rezumă la măsurarea cantitativă a producției, ci oferă o imagine asupra eficienței activității unității respective. Calculată ca diferență între valoarea producției globale și cheltuielile materiale, efectuate pentru obținerea acesteia, producția netă depinde atît de nivelul producției globale cît și de cuantumul cheltuielilor efectuate, sintetizind astfel efectele activității economice a întreprinderii. Un sondaj făcut pe primul trimestru al anului scoate în evidență modul în care s-a acționat pentru realizarea acestui indicator. Astfel, sarcinile de pian la producția globală au fost îndeplinite în proporție de 100,7 la sută. Majoritatea întreprinderilor din industria timișeană au demarat bine cu toate greutățile intîmpinate în această perioadă, mai ales din cauza lipsurilor aprovizionării tehnico-materiale. Printre factorii cu acțiune generală asupra gradului de realizare a indicator s-a înscris și modificarea față de prevederi a structurii sortimentelor. Aceasta influențează nivelul producției nete pe două căi : prin creșterea sau micșorarea volumului producției globale și prin modificarea cheltuielilor materiale de producție în comparație cu planul. In primul trimestru al anului curent, modificarea față de plan a structurii producției a influențat nivelul producției nete pe ambele căi. Astfel, schimbarea față de plan a sortimentelor a dus la sporirea producției globale în prețuri curente cu 1,6 la sută ; în schimb, cheltuielile materiale au crescut cu 0,5 la sută, ceea ce înseamnă că modificarea sortimentelor a influențat nivelul producției nete cu 1,1 la sută. Consider că se pot atribui calificative bune acelor întreprinderi care, pe lângă faptul că au depășit planul producției globale, au obținut depășiri și mai însemnate producția netă. In categoria acestator unități intră : 6 Martie, Electromotor, Bumbacul, Filatura de mătase naturală Lugoj, Ambalajul metalic, întreprinderea de reparații auto, Industria laptelui, Fabrica de bere și altele, care, luînd măsuri tehnico-organizatorice de un bun nivel, au reușit să obțină rezultate însemnate atît pe linia realizării unui volum mai mare de producție, cit și în direcția atingerii unei eficiențe ridicate. Nu același lucru se poate afirma, însă, despre alte întreprinderi care deși au realizat planul la producția globală, nu s-au încadrat în costurile materiale planificate ceea ce a avut ca prim efect neîndeplinirea planului la producția netă, cazul unităților Solventul, 1 Iunie, I.T.T., Fabrica de ciorapi, Industria linii, fabricile de încălțăminte Banatul și Jimbolia, întreprinderea poligrafică și altele. Depășirea costurilor materiale planificate se datorează, în principal, neîncadrării în normele de consumuri specifice de materiale. La I.T.T. de exemplu, costurile au fost influențate, ca urmare a depășirii normelor de consum, cu 231.000 lei la filatura cardată, cu 210.000 lei la filatura de vigoare și cu 429.000 lei la țesătorie, întreprinderea de încălțăminte Banatul a depășit normele de consum la piele pentru fete cu CONSTANTIN ZORLENTIAN șef serviciu industrie din Direcția județeană de statistică (Urmare din pag. a III-a) PRODUCȚIA NETĂ, INDICATOR AL EFICIENTEI ECONOMICE G Factori cu influență favorabilă . Depășirea prevederilor la cheltuielile materiale a afectat nivelul realizărilor PRIN TEHNOLOGII ADECVATELA PRODUCȚII MARI DE SOIA ® ÎNCHEIEREA GRABNICĂ A SEMĂNATULUI PE TOATE SUPRAFEȚELE PLANIFICATE - O NECESITATE OBIECTIVĂ O EXPERIENȚA I.A.S. GRABAȚI ÎN REALIZAREA UNOR RECOLTE RECORD Întreprinderile agricole de stat din județul nostru și au prevăzut să însămînțeze în această primăvară cu soia o suprafață de 22.500 hectare. Pînă în ziua de 3 mai cele 30 unități cultivatoare aveau însămînțate doar 11.000 de hectare. Intrucît respectarea epocii optime de însămînțare constituie un factor esențial în realizarea unor producții mari este absolut necesar ca în aceste zile să se încheie peste tot semănatul. Printre unitățile care au cumulat o bogată experiență în cultura soiei se numără și I.A.S. Grabați. De aceea, am socotit util să redăm în cele ce urmează cîteva din măsurile aplicate aici pentru ca și în anul 1974 să se obțină recolte mari. Anul trecut întreprinderea noastră a avut cultivată cu soia o suprafață de 735 de hectare. Prin aplicarea unor tehnologii adecvate am obținut o producție medie de 2.506 kg soia la hectar, cu un preț de cost redus cu 558 lei la tonă față de cel planificat. Pentru aceste rezultate unitatea noastră a fost decorată cu Ordinul Muncii clasa I. Inginerul Dumitru Creangă, fermei a IV-a, care a obținut șeful producție medie de 2.815 kg soia o ia hectar, va pleca într-o excursie de studii drept recompensă pentru rezultatele excepționale. In cele ce urmează aș vrea să mă opresc doar la unele tehnologii pe care noi le considerăm esențiale in lupta pentru recolte mari. Dat fiind faptul că am și însămînțat deja cele 1.075 de hectare mă voi referi la măsurile pe care conducerea unității și fiecare fermă în parte le-au aplicat pe terenurile cultivate cu această importantă cultură leguminoasă. Am amplasat soia după grîu și porumb, pe terenuri bogate în humus și în elemente fertilizante. Prin dozele de îngrășăminte aplicate am căutat să asigurăm un echilibru cât mai normal între elementele nutritive. Experiența noastră a dovedit cu prisosință că soia dă bune rezultate numai atunci cînd este cultivată pe un agrofond superior și cînd toate lucrările prevăzute se fac în termeni optimi. Un rol hotărîtor îl are extinderea mecanizării. Aș vrea să menționez că la noi în unitate mecanizarea la această plantă a ajuns la un procent de 98 la sută. Cele două soiuri — Amsoy și Wayne — le-am însămînțat într-un teren bine nivelat, fapt ce ne-a permis și ne permite o recoltare fără pierderi. Semănatul l-am făcut atunci cînd în sol s-a menținut constantă o temperatură de 10 grade Celsius și vremea a fost în curs de încălzire. In funcție de gradul de aprovizionare al solului cu apă am reglat adîncimea de semănat, aceasta fiind cuprinsă între 4—3 cm. Am asigurat o desime de 480—520 plante la metru pătrat. O dată cu semănatul am făcut în mod obligatoriu și ierbicidarea întregii suprafețe folosind în acest scop Treflanul. Am dat în medie cîte 5 litri de soluție la hectar, specialiștii noștri urmărind ca această operație să se facă cit mai corect. Cu toate că am aplicat ierbicidarea, cultura va mai fi întreținută prin privit manual pentru smulgerirea rapiței. La adunarea festivă prilejuită de decernarea Ordinului Muncii, lucrătorii întreprinderii noastre s-au angajat să respecte intrutotul tehnologiile prescrise și să muncească în așa fel ca producția pe care o vom obține să fie mai mare cu cel puțin 100 kg la hectar față de cea planificată. In acest scop ei au pregătit pentru soia un bun pat germinativ și au încheiat semănatul la 28 aprilie. Acum, pe 50 la sută din suprafață plantele au răsărit, ceea ce nu creează certitudinea că angajamentul luat privind obținerea unor recolte mari va putea fi nu numai realizat, ci și depășit. Consider normal să amintesc că din experiența noastră a rezultat că orice zi întârziată peste perioada optimă de însămînțare duce în mod nemijlocit la prelungirea perioadei de vegetație și la scăderi de recoltă. De aceea, se recomandă unităților care au rămas în urmă la această lucrare, să o încheie cit mai degrabă și să acorde atenția cuvenită respectării întocmai a tehnologiilor specifice acestei importante culturi. ing. ARISTOTEL BLENDER directorul I.A.S. Grabați ATELIERUL-ȘCOALĂ, SPAȚIU DE GÎNDIRE ȘI CONCEPȚIE ........immtammmmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm———■—— Produse cît mai complexe: etapă firesc superioară în pregătirea tehnico-productivă a elevilor Atelierul-școală trebuie să devină locul de confruntare a ceea ce îi oferim noi elevului, cu solicitările producției. Pentru ca acest deziderat să devină realitate, munca din atelier nu trebuie privită simplist, ca o activitate meșteșugărească, ca o disciplină oarecare din orar, ci ca o posibilitate larga acordată inventivității și creativității elevilor. In județul nostru, atelierele au fost înființate in spații care diferă de la o școală la alta. Astfel, au luat ființă ateliere prin transformarea unor săli de clasă (școlile generale nr. 6 și 8 din Timișoara) sau în spații special destinate, în noi construcții (Școala generală nr. 15, Liceul 1 Timișoara, Liceul Gutâia, Liceul „C. Brediceanu“ Lugoj, Școala generală Lovrin etc.), prin amenajări în subsoluri considerate neutilizabile (Liceul „C.D. Loga“, N. Lenau“, Școala generală nr. 5 din Timișoara, Liceul „C. Brediceanu“ Lugoj) sau în diferite clădiri anexă (Școala generală Jimbolia, Școala generală nr. 1 Lugoj etc.) Odată realizat acest cadru de lucru, se trece la amenajarea sa în directă concordanță cu funcționalitatea pe care i-l preconizăm , ne preocupă, evident și condițiile de lucru pe care le asigurăm tinerilor. Microclimatul de atelier, adică, iluminatul natural, ventilația, vibrațiile, au o influență deosebită asupra dispoziției de muncă și a randamentului elevilor. Componenta esențială, poate cea mai importantă în organizarea și funcționalitatea atelierului-școală, o reprezintă dotarea cu truse individuale de scule, instrumente de măsură și control, utilaje necesare formării și consolidării deprinderilor practice. In acest sens, bune rezultate s-au obținut în cadrul atelierelor de tîmplărie de la Liceul „N. Lenau“ și Școala generală nr. 16 din Timișoara, atelierele de electrotehnică de la liceele nr. 1, „N. Lenau“, „C.D. Loga“ din Timișoara, „C. Brediceanu" din Lugoj, atelierele de confecții de la școlile generale nr. 5, 6 și 8 din Timișoara, atelierul de confecționat nasturi de la Școala generală din Jimbolia, cei de mașini-unelte de la Școala generală nr. 19 din Timișoara etc. Structura spațiului în care funcționează atelierul-școală trebuie să permită organizarea complexă a activității de pregătire tehnico-productivă. Ordonarea bancurilor de lucru și a utilajelor respectă atât limitele spațiului, cit și cerințele didactice, exigențele estetice. Inițierea în tehnologiile de bază ale lucrărilor specifice meseriilor în care se pregătesc elevii a stat în atenția majorității maiștrilor instructori, asigurîndu-se muncă individuale sau locuri de colective pentru unele exerciții preliminare de familiarizare a elevilor cu acele deprinderi care nu se regăsesc în tehnologia produselor în execuție, dar sunt absolut necesare pentru meseria respectivă. Prin amenajarea atelierelor de la Liceul „C.D. Loga“ (patronata de I.M.T. și I.T.T.), Liceul nr 1 (patronate de I.A.E.M. și Electrobanat), Școala generală nr. 19 (patronate de U.J.C.M. și „6 Martie“) s-au asigurat locuri de muncă pentru instruirea în flux tehnologic, elevii luînd cunoștință, astfel, de forme superioare de organizare a producției. Elevul trebuie să învețe să cunoască regimul de lucru optim al mașinilor-unelte, să folosească corect sculele, uneltele și aparatele de măsură, să înlăture la timp defecțiunile ivite la scule și mașini. Profilarea activităților de atelier vizează colaborarea strînsă cu unitatea economică care o patronează, nevoile de forță de muncă, ale acesteia, imperativele impuse de dezvoltarea socialeconomică , a localității în care funcționează școala. Trebuie aduse îmbunătățiri metodicii desfășurării instruirii practice în atelierele-școală, trecînduse de la sistemul practicat in unele școli (cum ar fi școlile generale nr. 10 și 18 Timișoara, Liceul Jimbolia etc.) de executare, pe perioade îndelungate, a unui produs sau numai a unei operații, la executarea unor produse complexe care să asigure un mai mare număr de operații, realizarea unor repere tipice profilului în care se pregătesc elevii. In acest ultim sens, evidențiem Școala generală Jimbolia, școlile generale nr. 21 și 22 Timișoara, Școala generală nr. 4 Lugoj etc. ing. CORNEL MOLDOVAN inspector la Inspectoratul școlarudețean (Continuare în pag. a II a)