Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)

1974-05-04 / nr. 9111

♦ V Anul XXXI nr. 9.111 $ Simbătă, 4 mai 0 4 pagini. 30 bani In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc solemnitatea inminarii unor înalte distincții Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Republicii Socialiste Ro­mânia, vineri la amiază a avut loc solemnitatea decorării, prin Decret Prezidențial, a unui mare număr de muncitori, ingineri, țărani co­operatori, specialiști, cadre de con­ducere, activiști de partid stat, pentru merite deosebite și de la muncă și pentru contribuția adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre or­ganizațiile județene de partid, con­siliile populare județene, între­prinderi și institute de cercetare și proiectare în anul 1973. La solemnitate, care s-a desfășu­rat la Palatul Republicii, au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Elena Ceaușescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Con­stantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Magdalena F­ili­­paș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț,­­ Ion Pățan, Gheorghe Oprea, vice­­prim-ministru al guvernului, Con­stantin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat, Ioan Ursu, preșe­dintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. înaltele distincții ale Republicii Socialiste România au fost înmî­­nate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Rezultatele obținute de cei deco­rați se înscriu în efortul general al clasei muncitoare, țărănimii, in­telectualității, al tuturor oameni­lor muncii, fără deosebire de na­ționalitate, care, sub conducerea înțeleaptă, clarvăzătoare, a Parti­dului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, îndepli­nesc cu abnegație hotărîrile Con­gresului al X-lea și ale Conferin­ței Naționale ale partidului, întîm­­pină cu noi și însemnate victorii cele două mari evenimente ale a­­nului — a XXX-a aniversare a eli­berării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al P.C.R. In cuvinte calde a mulțumit Cos­­tache Trotuș, director general Combinatului siderurgic Hunedo­­a­­ra, care a spus ! Vreau să folosesc acest prilej pentru a vă asigura stimate tova­rășe Nicolae Ceaușescu că siderur­­giștii hunedoreni sînt ferm hotăriți să nu-și precupețească nici un e­­­­fort pentru a se situa, ca și în anii precedenți, în rîndul unităților fruntașe în lupta pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce le revin. Vă informăm că am început bine și activitatea din acest an. In pri­mele 4 luni, am depășit sarcinile de plan cu 28.000 tone oțel, peste 14.000 tone laminate, fiind realizați și depășiți toți indicatorii planifi­cați. Aceasta ne permite, tovarășe secretar general, să întîmpinăm și noi, alături de întregul popor, cele două mari evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului — cu noi și importante succese : depășirea însemnată a planului și angajamentelor pe acest an, devan­sarea realizării cincinalului. Exprimînd conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu, sentimente de profundă gratitudine pentru distincția acor­dată, pentru interesul manifestat față de dezvoltarea cercetării ro­mânești, Iuliu Moldovan, director adjunct științific la Institutul cercetări chimice — ICECHIM, de a spus : Munca de cercetare, deși s-a a­­preciat în urma întrecerii pe 1973 ca fiind satisfăcătoare, noi, cerce­tătorii și muncitorii din cadrul ICECHIM, considerăm că activita­tea trebuie încă să se îmbunătă­țească, atît in ceea ce privește sti­lul de muncă, cit și eficiența cer­cetării propriu-zise. Socotim că angajamentele luate pentru anul acesta, pentru 1974, reprezintă doar limita inferioară a puterii noastre de rezolvare a problemelor și cre­dem că esența lucrărilor noastre de cercetare trebuie să o constituie eficiența, intrarea in producția in­dustrială a tuturor obiectivelor pe cnre ni le-am propus. In numele cercetătorilor exprim angajamentul ferm de a realiza sarcinile ce ne revin, de a soluționa problemele de cercetare la cel mai înalt nivel, la (Continuaț t în pag.­a II a) Stimați tovarăși. Aș dori să vă adresez celor care au­ fost distinși tuturor astăzi cu ordine ale Republicii Socialiste România cele mai calde felicitări în numele Comitetului Central, al conducerii de stat, al meu personal și să vă urez noi succese in activita­tea dumneavoastră. (Aplauze pu­ternice). Doresc să adresez, de asemenea, felicitări celorlalți tovarăși vor fi­ distinși în aceste zile care cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Distincțiile a­­cordate constituie de fapt aprecie­rea rezultatelor obținute în 1973. Aș dori însă să folosesc acest pri­lej pentru a adresa calde felicitări tuturor oamenilor muncii, cu pri­lejul zilei de 1 Mai, și pentru re­zultatele obținute în îndeplinirea planului pe anul 1974 pînă la a­­ceastă dată. (Vii aplauze). Rezultatele pe cei trei ani ai cinci­nalului, precum și rezultatele obți­nute pe primele patru luni ale aces­tui an — planul este realizat în con­­dițiuni bune, obținîndu-se, față de anul trecut o producție mai mare cu circa 15 la sută — ne dau de­plina încredere că și în acest an sarcinile planului vor fi realizate în bune condițiuni, asigurîndu-se realizarea cincinalului și a angaja­mentelor oamenilor muncii privind îndeplinirea obiectivelor sale îna­inte de termen. (Aplauze puter­nice). Nu aș putea să nu adresez încă o dată felicitări oamenilor muncii din București, organizației de par­tid, care au realizat și planul pe primele patru luni ale acestui an cu o depășire de circa 400 milioa­ne lei, creînd astfel condițiuni pentru realizarea înainte de ter­men a sarcinilor de plan pe acest an și înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate. (Aplauze în­delungate). Fără îndoială, succesele obținute în dezvoltarea economiei noastre naționale se datoresc abnegației cu care muncitorii, țăranii, intelectu­alii, toți oamenii muncii, fără de­osebire de naționalitate, înfăptui­­­esc politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului popor. (Vii aplauze). Rezultatele pe care le dobindim în dezvoltarea economică se reflec­tă nemijlocit în creșterea bunăstă­rii materiale și spirituale a între­gului popor, creează condiții ca prevederile planului cincinal cu privire la creșterea veniturilor oa­menilor muncii să fie nu numai realizate, ci chiar depășite în mod substanțial. Se adeverește deci, încă o dată, că stă în mîinile noas­tre, ale tuturor, ale întregului nos­tru popor, posibilitatea de a în­făptui programul elaborat de Con­gresul al X-lea și Conferința Na­țională în vederea făuririi societă­ții socialiste multilateral dezvolta­te, ridicării României pe noi trep­te de civilizație materială și spiri­tuală, asigurării unui nivel de viață tot mai ridicat, tot mai demn poporului nostru, a înfloririi continue a patriei noastre libere și independente. (Aplauze puternice). Am sărbătorit cu două zile în urmă 1 Mai. Ne-am reamintit cu acest prilej că, exact cu 35 de ani în urmă — sînt aici cîțiva tovarăși care au participat la sărbătoarea de atunci — 1 Mai 1939 s-a trans­format într-o puternică manifesta­re împotriva fascismului și războ­iului, numărîndu-se printre puți­nele manifestări din Europa care au avut lo­c în condițiile cînd fas­cismul era în ofensivă, după München. Poporul român, sub con­ducerea comuniștilor, în alianță cu socialiștii, cu alte forțe democrate și-a exprimat voința de a face totul pentru a împiedica ascensi­unea fascismului, instaurarea dic­taturii fasciste în România. A fost o dovadă a maturității clasei mun­citoare, a posibilităților de care dispunea atunci poporul forțele sale revoluționare și nostru, pro­gresiste de a organiza cu succes lupta împotriva războiului și fas­cismului. Aș dori să menționez că, în general, în anii 1939-1940 clasa muncitoare din România a desfășu­rat un șir de greve și alte ample acțiuni care au dobîndit un pro­nunțat caracter politic, fiind orien­tate atît în direcția apărării inte­reselor maselor populare, cit împotriva dictaturii regale, a răz­­b­boiului și a fascismului. Toate a­­ceste manifestări exprimau hotărî­­rea fermă cu care, în perioada de după Acordul de la München, po­porul român se ridica, declarân­­du-se gata să lupte cu arma în mină împotriva pericolului fascist. Este bine să subliniem acum, în acest an, că,sărbătorim trei decenii de la eliberarea de sub jugul fas­­­cist, că actul de la 23 August nu a venit din cer, ci a fost rezultatul luptelor îndelungate ale poporului român, a faptului că partidul co­munist, în alianță cu partidul so­cialist, cu celelalte forțe revoluți­onare și patriotice s-a aflat tot timpul în fruntea luptei d­e apă­rare a intereselor vitale ale Între­gii națiuni. (Aplauze puternice). Iată de ce ziua de 1 Mai din acest an a avut o semnificație mul­tiplă: Am sărbătorit victoria obți­nută în înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a pa­triei noastre. Am sărbătorit lupta din trecut — un moment important (Continuare in dag a II-a) IN PAG­­INII 9 Pe portativul compozitorilor cîntul cu mesaj contemporan # Teatrul de amatori — un dialog permanent cu actualitatea Ü Condiții optime pentru a produce mai multă lună # Sport „Alpinet“ Primăvară, tinerețe, armonii de linii și culori în parcul timișorean ECONOMII DE MATERIE PRIMĂ la­ întrecerea socialistă desfășu­rată amplu și dinamic în toate­­ secțiile și sectoarele de producție ale unităților economice timișene rezultatele continuă traseul as­cendent al eficienței economice și competitivității. Astfel, la între­prinderea de piele și mănuși Ti­mișoara, prin raționalizarea con­sumurilor de materie primă, îm­­bunătățindu-se continuu procesele și procedeele tehnologice s-a reu­șit ca in primele 4 luni ale acestui an să se obțină o economie de peste 1.700 mp piei ovine și a­­proape 700 mp piei porcine. In pa­ralel cu aceste economii, colecti­vele de muncitori, ingineri și teh­nicieni de aici au introdus în fa­bricație un nou sortiment de mă­nuși sportive. De asemenea, s-au elaborat tehnologii noi pentru pre­lucrarea pieilor importate din ță­rile Africii. REALIZĂRI DE PRESTIGIU Lucrătorii de la I.S.C.I.P. Bereg­­său, unitate recent decorată cu Ordinul Muncii clasa I, antrenați în marea întrecere socialistă, au reușit să întimpine ziua de 1 Mai cu realizări deosebite. Astfel, pe primele 4 luni s-au obținut plan 10.257 purcei înțărcați, peste De asemenea, printr-o bună îngrijire și furajare a animalelor s-au reali­zat însemnate sporuri în greutate, depășindu-se în medie cu cite 45 grame prevederile de plan la tine­retul porcin și cu 46 grame­­ la porcii grași. Totodată, s-a redus consumul de nutrețuri la kilogra­mul de carne cu 420 grame, la ti­neret, și 201 grame la porcii grași. In final, pînă la­ 1 mai s-au livrat în plus 1.810 tone carne. Cu cele mai bune rezultate se prezintă ferma nr. 2, condusă de Dominic Müller, urmată de ferma nr. 1, ing. Gheorghe Șerban, și nr. 3, condusă de medicul veterinar Mi­hai Filip, iar îngrijitorii Gheorghe Hangan, Mihai Scafaru, Alexan­drina Luță, Maria Seleși, Jiva Co­șar, Maria Rohr sunt cîțiva din muncitorii care s-au evidențiat in întrecerea socialistă. Documentele Congresului al X- lea și ale Conferinței Naționale ale P.C.R. au trasat importante sarcini vizînd ansamblul măsurilor de perfecționare a conducerii econo­miei, printre care se înscrie și îm­bunătățirea sistemului indicatorilor social-economici. In acest context, Plenara comună a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și So­ciale a României din noiembrie 1973 a h­otărît introdu­cerea, începînd cu acest an, a unui nou indicator de plan în industria republicană : pro­ducția netă. Acest indicator întregeș­te pe alți doi — producția globală și marfă — fiin­­du-le, totodată, su­perior prin aceea că nu se rezumă la măsurarea cantita­tivă a producției, ci oferă o imagine asupra eficienței activității unită­ții respective. Calculată ca diferen­ță între valoarea producției glo­bale și cheltuielile materiale, efec­tuate pentru obținerea acesteia, producția netă depinde atît de ni­velul producției globale cît și de cuantumul cheltuielilor efectuate, sintetizind astfel efectele activității economice a întreprinderii. Un sondaj făcut pe primul tri­mestru al anului scoate în evidență modul în care s-a acționat pentru realizarea acestui indicator. Astfel, sarcinile de pian la producția glo­bală au fost îndeplinite în propor­ție de 100,7 la sută. Majoritatea în­treprinderilor din industria timi­­șeană au demarat bine cu toate greutățile intîmpinate în această perioadă, mai ales din cauza lipsu­rilor aprovizionării tehnico-mate­­riale. Printre factorii cu acțiune generală asupra gradului de reali­zare a indicator s-a înscris și modificarea față de prevederi a structurii sortimentelor. Aceasta influențează nivelul producției ne­te pe două căi : prin creșterea sau micșorarea volumului producției globale și prin modificarea chel­tuielilor materiale de producție în comparație cu planul. In primul trimestru al anului curent, modifi­carea față de plan a structurii pro­ducției a influențat nivelul pro­ducției nete pe ambele căi. Astfel, schimbarea față de plan a sorti­mentelor a dus la sporirea produc­ției globale în prețuri curente cu 1,6 la sută ; în schimb, cheltuielile materiale au crescut cu 0,5 la sută, ceea ce înseamnă că modificarea sortimentelor a influențat nivelul producției nete cu 1,1 la sută. Consider că se pot atribui cali­ficative bune acelor întreprinderi care, pe lângă faptul că au depășit planul producției globale, au obți­nut depășiri și mai însemnate producția netă. In categoria aces­ta­tor unități intră : 6 Martie, Electro­motor, Bumbacul, Filatura de mă­tase naturală Lugoj, Ambalajul me­talic, întreprinderea de reparații auto, Industria laptelui, Fabrica de bere și altele, care, luînd măsuri tehnico-organizatorice de un bun nivel, au reușit să obțină rezultate însemnate atît pe linia realizării unui volum mai mare de producție, cit și în direcția atingerii unei efi­ciențe ridicate. Nu același lucru se poate afirma, însă, despre alte întreprinderi care deși au realizat planul la produc­ția globală, nu s-au încadrat în costurile materiale planificate ceea ce a avut ca prim efect neîndepli­­nirea planului la producția netă, ca­zul unităților Sol­ventul, 1 Iunie, I.T.T., Fabrica de ciorapi, Industria linii, fabricile de încălțăminte Ba­natul și Jimbo­­lia, întreprinderea poligrafică și alte­le. Depășirea cos­turilor materiale planificate se da­torează, în princi­pal, neîncadrării în normele de con­sumuri specifice de materiale. La I.T.T. de exemplu, costurile au fost influențate, ca urmare a depășirii normelor de consum, cu 231.000 lei la filatura cardată, cu 210.000 lei la filatura de vigoare și cu 429.000 lei la țesă­­torie, întreprinderea de încălțămin­te Banatul a depășit normele de consum la piele pentru fete cu CONSTANTIN ZORLENTIAN șef serviciu industrie din Direcția județeană de statistică (Urmare din pag. a III-a) PRODUCȚIA NETĂ, INDICATOR AL EFICIENTEI ECONOMICE G Factori cu influență favorabilă . Depășirea prevederilor la cheltuielile materiale a afectat nivelul realizărilor PRIN TEHNOLOGII ADECVATE­­LA PRODUCȚII MARI DE SOIA ® ÎNCHEIEREA GRABNICĂ A SEMĂNATULUI PE TOATE SUPRAFEȚELE PLANIFICATE - O NECESITATE OBIECTIVĂ O EXPERIENȚA I.A.S. GRABAȚI ÎN REALIZAREA UNOR RECOLTE RECORD Întreprinderile agricole de stat din județul nostru și­ au prevăzut să însămînțez­e în această primăvară cu soia o suprafață de 22.500 hectare. Pînă în ziua de­­ 3 mai cele 30 unități cultivatoare aveau însă­­mînțate doar 11.000 de hectare. Intrucît respectarea epocii optime de însămînțare constituie un factor esențial în realizarea unor producții mari este absolut necesar ca în aceste zile să se încheie peste tot semănatul. Printre unitățile care au cumulat o bogată experiență în cultura soiei se numără și I.A.S. Grabați. De aceea, am socotit util să redăm în cele ce urmează cîteva din măsurile aplicate aici pentru ca și în anul 1974 să se obțină recolte mari. Anul trecut întreprinderea noas­tră a avut cultivată cu soia o su­prafață de 735 de hectare. Prin a­­plicarea unor tehnologii adecvate am obținut o producție medie de 2.506 kg soia la hectar, cu un preț de cost redus cu 558 lei la tonă față de cel planificat. Pentru aces­te rezultate unitatea noastră a fost decorată cu Ordinul Muncii clasa I. Inginerul Dumitru Creangă, fermei a IV-a, care a obținut șeful producție medie de 2.815 kg soia o ia hectar, va pleca într-o excursie de studii drept recompensă pentru rezultatele excepționale. In cele ce urmează aș vrea să mă opresc doar la unele tehnologii pe care noi le considerăm esențiale in lupta pentru recolte mari. Dat fiind faptul că am și însămînțat deja cele 1.075 de hectare mă voi referi la măsurile pe care conducerea u­­nității și fiecare fermă în parte le-au aplicat pe terenurile cultivate cu această importantă cultură le­guminoasă. Am amplasat soia după grîu și porumb, pe terenuri bogate în hu­mus și în elemente fertilizante. Prin dozele de îngrășăminte aplicate am căutat să asigurăm un echilibru cât mai normal între elementele nu­tritive. Experiența noastră a dove­dit cu prisosință că soia dă bune rezultate numai atunci cînd este cultivată pe un agrofond superior și cînd toate lucrările prevăzute se fac în termeni optimi. Un rol ho­­tărîtor îl are extinderea mecani­zării. Aș vrea să menționez că la noi în unitate mecanizarea la a­­ceastă plantă a ajuns la un procent de 98 la sută. Cele două soiuri — Amsoy și Wayne — le-am însămînțat într-un teren bine nivelat, fapt ce ne-a permis și ne permite o recoltare fără pierderi. Semănatul l-am fă­cut atunci cînd în sol s-a menți­nut constantă o temperatură de 10 grade Celsius și vremea a fost în curs de încălzire. In funcție de gradul de aprovizionare al solului cu apă am reglat adîncimea de se­mănat, aceasta fiind cuprinsă între 4—3 cm. Am asigurat o desime de 480—520 plante la metru pătrat. O dată cu semănatul am făcut în mod obligatoriu și ierbicidarea întregii suprafețe folosind în acest scop Treflanul. Am dat în medie cîte 5 litri de soluție la hectar, specialiș­tii noștri urmărind ca această o­­perație să se facă cit mai corect. Cu toate că am aplicat ierbicidarea, cultura va mai fi întreținută prin privit manual pentru smulge­ri­rea rapiței. La adunarea festivă prilejuită de decernarea Ordinului Muncii, lu­crătorii întreprinderii noastre s-au angajat să respecte intrutotul teh­nologiile prescrise și să munceas­că în așa fel ca producția pe care o vom obține să fie mai mare cu cel puțin 100 kg la hectar față de cea planificată. In acest scop ei au pregătit pentru soia un bun pat germinativ și au încheiat semăna­tul la 28 aprilie. Acum, pe 50 la sută din suprafa­ță plantele au răsărit, ceea ce nu creează certitudinea că angajamen­tul luat privind obținerea unor re­colte mari va putea fi nu numai realizat, ci și depășit. Consider nor­mal să amintesc că din experiența noastră a rezultat că orice zi în­târziată peste perioada optimă de însămînțare duce în mod nemijlo­cit la prelungirea perioadei de ve­getație și la scăderi de recoltă. De aceea, se recomandă unităților care au rămas în urmă la această lu­crare, să o încheie cit mai degrabă și să acorde atenția cuvenită res­pectării întocmai a tehnologiilor specifice acestei importante cul­turi. ing. ARISTOTEL BLENDER directorul I.A.S. Grabați ATELIERUL-ȘCOALĂ, SPAȚIU DE GÎNDIRE ȘI CONCEPȚIE ........i­­mmtammmmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm———■—— Produse cît mai complexe: etapă firesc superioară în pregătirea tehnico-productivă a elevilor Atelierul-școală trebuie să devi­nă locul de confruntare a ceea ce îi oferim noi elevului, cu solicită­rile producției. Pentru ca acest deziderat să devină realitate, mun­ca din atelier nu trebuie privită simplist, ca o activitate meșteșu­gărească, ca o disciplină oarecare din orar, ci ca o posibilitate larga acordată inventivității și creativi­tății elevilor. In județul nostru, atelierele au fost înființate in spații care dife­ră de la o școală la alta. Astfel, au luat ființă ateliere prin trans­formarea unor săli de clasă (școli­le generale nr. 6 și 8 din Timișoa­ra) sau în spații special destinate, în noi construcții (Școala genera­lă nr. 15, Liceul 1 Timișoara, Li­ceul Gutâia, Liceul „C. Bredicea­­nu“ Lugoj, Școala generală Lovrin etc.), prin amenajări în subsoluri considerate neutilizabile (Liceul „C.D. Loga“, N. Lenau“, Școala generală nr. 5 din Timișoara, Li­ceul „C. Brediceanu“ Lugoj) sau în diferite clădiri anexă (Școala generală Jimbolia, Școala genera­lă nr. 1 Lugoj etc.) Odată realizat acest cadru de lucru, se trece la amenajarea sa în directă concor­danță cu funcționalitatea pe care i-l preconizăm , ne preocupă, evi­dent și condițiile de lucru pe care le asigurăm tinerilor. Microclima­tul de atelier, adică, iluminatul natural, ventilația, vibrațiile, au o influență deosebită asupra dispo­ziției de muncă și a randamentu­lui elevilor. Componenta esențială, poate cea mai importantă în orga­nizarea și funcționalitatea atelie­­rului-școală, o reprezintă dotarea cu truse individuale de scule, ins­trumente de măsură și control, u­­tilaje necesare formării și conso­lidării deprinderilor practice. In acest sens, bune rezultate s-au ob­ținut în cadrul atelierelor de tîm­­plărie de la Liceul „N. Lenau“ și Școala generală nr. 16­ din Timi­șoara, atelierele de electrotehnică de la liceele nr. 1, „N. Lenau“, „C.D. Loga“ din Timișoara, „C. Brediceanu" din Lugoj, atelierele de confecții de la școlile generale nr. 5, 6 și 8 din Timișoara, atelie­rul de confecționat nasturi de la Școala generală din Jimbolia, cei­ de mașini-unelte de la Școala ge­nerală nr. 19 din Timișoara etc. Structura spațiului în care funcți­onează atelierul-școală trebuie să permită organizarea complexă a ac­tivității de pregătire tehnico-pro­­ductivă. Ordonarea bancurilor de lucru și a utilajelor respectă atât limitele spațiului, cit și cerințele didactice, exigențele estetice. Ini­țierea în tehnologiile de bază ale lucrărilor specifice meseriilor în care se pregătesc elevii a stat în atenția majorității maiștrilor in­structori, asigurîndu-se muncă individuale sau locuri de colective pentru unele exerciții preliminare de familiarizare a elevilor cu ace­le deprinderi care nu se regăsesc în tehnologia produselor în execu­ție, dar sunt absolut necesare pen­tru meseria respectivă. Prin amenajarea atelierelor de la Liceul „C.D. Loga“ (patronata de I.M.T. și I.T.T.), Liceul nr 1 (patronate de I.A.E.M. și Electro­­banat), Școala generală nr. 19 (pa­tronate de U.J.C.M. și „6 Martie“) s-au asigurat locuri de muncă pentru instruirea în flux tehnolo­gic, elevii luînd cunoștință, astfel, de forme superioare de organizare a producției. Elevul trebuie să în­vețe să cunoască­ regimul de lucru optim al mașinilor-unelte, să folo­sească corect sculele, uneltele și aparatele de măsură, să înlăture la timp defecțiunile ivite la scule și mașini. Profilarea activităților de atelier vizează colaborarea strînsă cu unitatea economică ca­re o patronează, nevoile de forță de muncă, ale acesteia, imperati­vele impuse de dezvoltarea social­­economică , a localității în care funcționează școala. Trebuie aduse îmbunătățiri me­todicii desfășurării instruirii prac­tice în atelierele-școală, trecîndu­­se de la sistemul practicat in une­le școli (cum ar fi școlile genera­le nr. 10 și 18 Timișoara, Liceul Jimbolia etc.) de executare, pe pe­rioade îndelungate, a unui produs sau numai a unei operații, la exe­cutarea unor produse complexe care să asigure un mai mare nu­măr de operații, realizarea unor repere tipice profilului în care se pregătesc elevii. In acest ultim sens, evidențiem Școala generală Jimbolia, școlile generale nr. 21 și 22 Timișoara, Școala generală nr. 4 Lugoj etc. ing. CORNEL MOLDOVAN inspector la Inspectoratul școlar­­udețean (Continuare în pag. a II a)

Next