Drapelul Roşu, iunie 1974 (Anul 30, nr. 9134-9159)
1974-06-19 / nr. 9149
• 2 • ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT 1 * (Urmare din pag. I) cretul pentru modificarea Decretului nr. 179/ 1962 privind impozitul pe veniturile cooperativelor și ale celorlalte nizații cooperatiste, orgade consum și meșteșugărești, precum și ale întreprinderilor și organizațiilor economice ale organizațiilor obștești, în continuare, ministrul afacerilor externe, George Macovescu, a prezentat spre ratificare Consiliului de Stat Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Socialistă România și Republica Costa Tratatul de prietenie Rica, și cooperare între Republica Socialistă România și Republica Argentina, Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Socialistă România și Republica Guineea, Acordul General de colaborare între Republica Socialistă România și Republica Arabă Libiană și Acordul general de colaborare între Republica Socialistă România și Republica Africa Centrală. Consiliul de Stat, în unanimitate, a ratificat tratatele și acordurile generale menționate. A luat cuvîntul ședințele Republicii PreSocialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Consiliul de Stat a ratificat, de asemenea, Convenția științifică și de cooperare intre guvernul tehnologică Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Argentina. Acordul de colaborare culturală, științifică și în domeniul informațiilor între guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Arabe Libiene; Convenția privind înființarea Uniunii economice internaționale pentru producerea utilajelor tehnologice pentru industria textilă „Intertextilmaș“: Convenția consulară intre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Convenția consulară dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale, precum și de Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a aprobat programul privind controlul ce va fi efectuat, prin permanente de comisiile specializate ale Marii Adunări Naționale, în semestrul 11/1974. în continuare, au fost rezolvate unele probleme ale activității curente. Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu (Urmare din pag. 1) Libiana și Republica Africa Centrală se înscriu în spiritul aceleiași politici de extindere, a colaborării multilaterale pe baza acelorași principii; ele se înscriu totodată, ca un moment important al întăririi colaborării în lupta împotriva politicii imperialiste, colonialiste și neocolonialiste, pentru relații bazate pe noile principii care se afirmă cu putere pe plan internațional. Ratificarea acordurilor generale de colaborare cu țările respective demonstrează, de asemenea, voința unanimă a poporului român de a înfăptui prevederile acestor acorduri care corespund intereselor popoarelor respective și constituie un aport la înfăptuirea politicii de colaborare și de pace in lume. Aș dori ca și de aci, de la ședința Consiliului de Stat, să adresez popoarelor prietene din țările cu care am încheiat tratatele de prietenie și acordurile generale de cooperare pe care le-am ratificat astăzi, salutul nostru, al poporului român, cele mai bune urări de prosperitate și bunăstare, de solidaritate cu lupta pentru dezvoltarea economico-socială independentă, pentru o politică de colaborare în întreaga lume. (Aplauze). Toți locuitorii satelor la întreținerea culturilor (Urmare din pag. I) de la I.A.E.M., Ion Acatincăi, Alexandru Kadar și alții au simțit de datoria lor să prășească în acord global loturi complete de porumb, floareasoarelui și sfeclă de zahăr (Alexandru Kadar și-a luat chiar o porție și jumătate), alți colegi de ai lor nici n-au trecut măcar pe la cooperativă Printre aceștia se află Ion Raicu, Nicolae Mesmmer, Nicolae Iovan, Cristina Kreuzer etc. Chiar și unii cooperatori, printre care și Angela Nișcu n-au ieșit deloc La prășit Deși este membră a cooperativei agricole din localitate, Ecaterina Schneider dă un prost exemplu în ceea ce privește participarea, in timpul liber, la prășitul porumbului și a altor culturi pentru a le salva de pericolul îmburuienării. Din constatările noastre rezultă că doar jumătate din forța activă a cooperativei din Săcălaz este antrenată la lucrările agricole de sezon. Din această pricină, la cele 321 hectare de porumb prașila I manuală s-a făcut de abia pe circa 270 de hectare, în timp ce unii sunt pe terminate cu prașila a doua, alții n-au dat nici măcar o singură dată cu sapa. Aceste defecțiuni reflectă în bună măsură și slaba activitate de mobilizare a comitetului comunal de partid și a consiliului popular comunal. Tot la această unitate se manifestă și o slabă coordonare și exploatare a forțelor mecanice la prășit. Se impune deci luarea unor măsuri pentru ca toți locuitorii satului să participe efectiv la întreținerea culturilor și striusul nutrețurilor. eîncrederea... (Urmare din pag. 1) l-au cîștigat, prin intervenția lor activă, aportul comunistelor Maria Vîrvescu, Ina Bugar, Maria Popa, Ștefa- Elisabeta Kovács, Elena Vîlcea, Irina Weinauch și al altora a fost substanțial în formarea unei severe și prompte opinii colective împotriva actelor de indisciplină, ajutând efectiv tinerele muncitoare, puse în greutățile discuție, să învingă de care se loveau. Desigur au fost folosite alte forme educative. Un eficicient semn de încredere s-a dovedit acela că unor muncitoare „certate ca disciplina“ li s-a încredințat mai frecvent serviciul zilnic pe schimb, tocmai pentru a răspunde de disciplină, de calitate, de ordine, de gospodărirea judicioasă a materiilor prime. Tactica a prins: Nu le-a fost indiferent. „Dacă tragi la răspundere trebuie să fii tu cea mai bună" — li se spunea uneori cu subînțeles. Și majoritatea au tras singure concluzia care se cuvenea, rîvnind din răsputeri să ajungă in rîndul celor mai bune. Marea încredere în puterea de devenire a schimbului „B‘" a fost însă chemarea aceea la întrecere, pornită tocmai de aici, cu o proaspătă rîvnă colectivă spre ascensiune. Eugenia Huțuleac, Silvia Ciulică, Elena Pomoje sunt doar cîteva dintre „muncitoarele slăbuțe“ de atunci, statornice acum pe locuri de frunte. De altfel, întregul schimb își consolidează detașat, lună de lună, locul de frunte în întrecere. r — DRAPELUL ROȘU 9.149 PROGRAM DENS, ATRACTIV Sâmbătă și duminică, sala Clubului C.F.R. din Timișoara a găzduit spectacolul reprezentativ brigăzilor de agitație reallecționate in etapa județeană a concursului republican al formațiilor artistice de amatori, închinat evenimentelor din anul jubiliar 1974. Au participat 22 de brigăzi, aparținînd unor comitete sindicale din cooperația meșteșugărească (sîmbătă) și așezăminte culturale (duminică), care au dovedit, încă o dată, viabilitatea acestui îndrăgit gen artistic, de mare eficiență în activitatea de propagandă, atunci cînd textele sînt elaborate atent, dens, printr-o idee regizorală atractivă. Au întrunit condițiile de conținut și artistice pentru a reprezenta județul nostru la faza finală a concursului republican (Oradea, 14 iulie) brigăzile de agitație de la Electromotor, I.T. Lugoj, 12 BRIGĂZITICE IN FAZA ARTISREPUBLICANA Banatul, Bumbacul, Direcția județeană comercială, Oficiul județean de turism, cooperativa Dinamo — din partea sindicatelor și meșteșugărești; cooperației Coștei, Ciacova, Ghiroda, Becicherecu Mic și Știuca — din partea așezămintelor culturale. Pînă la întrecerea finală mai sînt doar cîteva săptămîni, dar toate aceste echipe vor putea acumula o pregătire și mai bună, pe baza dărilor juriului, recomana reprezenta la un pentru înalt nivel arta amatoare timișeană, activitatea cultural-educativă de masă, cu atâtea rezultate fructuoase în obișnuitele manifestări. Se pune, astfel, punct final unei manifestări de largă participare în județul nostru, care a antrenat un mare număr de artiști amatori, textieri și instructori Firește, activitatea brigăzilor nu va evoluțiile cunoaște repaos,lor continuînd la locurile de muncă, in mijlocul celor prin care și pentru care există. Pe scenă, una dintre formațiile care au cîștigat întrecerea — IT. Lugoj CONSEMNĂRI 0 Romantismul poeziei lui Eminescu și analiza literară a romanului „Răscoala“ de Liviu Rebreanu, au fost subiectele (la alegere) date la prima probă (română, scris), a examenului de bacalaureat, începută serii Ing. Marius Popovici semnează cele 32 de lucrări din expoziția fotografică „Instantanee ’74“, deschisă recent la „Art-Club“, al IPROTIM . Ansamblul „Timișul“, al Casei de cultură din Timișoara, a prezentat un reușit spectacol folcloric la Casa de cultură studenților , cum nu au lipsit Ana Paca atiuș, Tiberiu Ceia sau Petrică Moise, nu au lipsit nici aplauzele călduroase . In excelente condiții grafice (coperta) și fonice (înregistrările), Electrecordul a lansat pe piață un nou disc al grupului timișorean Phoenix , rar, dar binel 0 „Curente în teatrul contemporan“ au fost prezentate de actorul Gheorghe Leahu in intilnirea cu artiștii amatori lugojeni (T. B.). Concert omagial Concertul susținut recent in sala Liceului de muzică, de către corul Filarmonicii de stat din Arad, a marcat un eveniment in mișcarea corală — sărbătorirea eminentului compozitor, pedagog și dirijor D. D. Botez, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață. De la catedră, de la pupitrul dirijoral sau de la masa de creație, distinsul muzician, cel care a devenit decanul întregii cîntări corale românești, a slujit cu abnegație, devotament și sîrguință decenii de a rîndul ideea promovării unei muzici ce aparține și se adresează deopotrivă maselor largi cit și celor specializați în acest domeniu. Mereu în mijlocul celor ce cîntă in cor, de la cele mai îndepărtate reuniuni corale ale căminelor culturale pînă la impunătoarele formații profesioniste, iscusința maestrului a fost aceeași și rezultatele, măiestrite, în ambele cazuri. Și aceasta deoarece de-a lungul întregii sale cariere, artistul și-a păstrat neclintită dragostea pentru cîntecul românesc. Concertul medalion ne-a relevat întreaga activitate a lui D. D. Botez prin cuvintele vorbitorilor, dar a avut ca scop principal prezentarea unui mănunchi din creațiile sale corale scrise în decursul anilor, începind cu cîntecele de masă, prelucrările, miniaurile și pînă la poemul coral. DAMIAN VULPE Conservarea furajelor (Urmare din pag. I) depozitarea corespunzătoare nutrețurilor. Astfel, aproape înatreaga producție de trifoliene și graminee, realizată de la coasa X, o avem sub formă de siloz. De pildă, pînă la data de 12 iunie s-au produs 600 tone semisiloz din lucerna și 1.700 tone siloz format din lucernă un amestec cu masă verde de pe pajiștile cultivate. La recoltatul furajelor se acționează zilnic cu trei combine E-280, cinci combine C.S.U. și 45 de remorci cu spraînălțătoare. De asemenea, pentru a nu pierde nimic din nutreț în timpul transportului, la înălțătoarele din spate ale remorcilor s-au adus unele îmbunătățiri: în condiții normale, la recoltat și depozitat avem un ritm zilnic de 400—420 tone. Merită să scot în evidență aportul depus de mecanizatorii noștri pentru a folosi La maximum atît fiecare oră și clipă bună de lucru în cîmp, cit și utilajele la întreaga lor capacitate. De pildă, tractoriștii Ilie Trifa și Gavrilă Bochiș, de la combinele de recoltat furaje, lucrează dimineața de la ora 5 și pînă seara tîrziu, cînd se lasă întunericul. De asemenea, la transport, Viorel Olaru, Dumitru Bogoi, Pavel Aniței, acționind cu cîte două remorci deodată, realizează zilnic, fiecare, peste 30 tone, adică cu cîte 12 tone mai mult față de norma prevăzută. Producția medie de masă verde este bună, 21.000 kg la hectar din prima recoltă, existnd perspectiva depășirii substanțiale a prevederilor anuale de plan ; 30.000 kg/hectar. Respectînd indicațiile Biroului Comitetului județean de partid, noi am realizat cantități mari de siloz și semisiloz, fără a avea nici o pierdere de foraj. In schimb, finul s-ar fi stricat întrucît lunile mai și iunie din acest an s-au dovedit a fi cu precipitații abundente. In ceea ce privește stadiul la adunatul furajelor pot aminti că la lucernă acțiunea este aproape încheiată, la graminee perene mai sunt de recoltat 39 hectare, iar la ghizdel vom începe în zilele următoare, continuind a lnsiloza întreaga producție.