Drapelul Roşu, iunie 1974 (Anul 30, nr. 9134-9159)

1974-06-19 / nr. 9149

• 2 • ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT 1 * (Urmare din pag. I) cretul pentru modifica­rea Decretului nr. 179/ 1962 privind impozitul pe veniturile cooperativelor și ale celorlalte nizații cooperatiste, orga­de consum și meșteșugărești, precum și ale întreprin­derilor și organizațiilor economice ale organiza­țiilor obștești, în continuare, minis­trul afacerilor externe, George Macovescu, a pre­zentat spre ratificare Consiliului de Stat­­ Tra­tatul de prietenie și co­operare între Republica Socialistă România și Republica Costa Tratatul de prietenie Rica, și cooperare între Repu­blica Socialistă Româ­nia și Republica Argenti­na, Tratatul de prietenie și cooperare între Repu­blica Socialistă România și Republica Guineea, Acordul General de co­laborare între Republica Socialistă România și Republica Arabă Libiană și Acordul general de colaborare între Repu­blica Socialistă România și Republica Africa Cen­trală. Consiliul de Stat, în unanimitate, a ratificat tratatele și acordurile ge­nerale menționate. A luat cuvîntul ședințele Republicii Pre­So­cialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Consiliul de Stat a ratificat, de asemenea, Convenția științifică și de cooperare intre guvernul tehnologică Republi­cii Socialiste România și guvernul Republicii Argentina. Acordul de colaborare culturală, ști­ințifică și în domeniul in­formațiilor între guver­nul Republicii Socia­liste România și guver­nul Republicii Arabe Li­biene; Convenția privind înființarea Uniunii eco­nomice internaționale pentru producerea uti­lajelor tehnologice pen­tru industria textilă „In­­tertextilmaș“: Convenția consulară intre Repu­blica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Convenția consulară din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungară. Toate decretele adop­tate au fost în prealabil examinate și avizate fa­vorabil de comisiile per­manente de specialitate ale Marii Adunări Na­ționale, precum și de Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a aprobat programul pri­vind controlul ce va fi efectuat, prin permanente de comisiile speciali­zate ale Marii Adunări Naționale, în semestrul 11/1974. în continuare, au fost rezolvate unele probleme ale activității curente. Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu (Urmare din pag. 1) Libiana și Republica Africa Centrală se înscriu în spiritul aceleiași politici de extindere, a colaborării multilaterale pe baza acelorași principii; ele se înscriu totodată, ca un moment important al în­tăririi colaborării în lupta împotriva politicii im­perialiste, colonialiste și neocolonialiste, pentru re­lații bazate pe noile principii care se afirmă cu pu­tere pe plan internațional. Ratificarea acordurilor generale de colaborare cu țările respective demonstrează, de asemenea, voința unanimă a poporului român de a înfăptui prevederile acestor acorduri care corespund inte­reselor popoarelor respective și constituie un aport la înfăptuirea politicii de colaborare și de pace in lume. Aș dori ca și de aci, de la ședința Consiliului de Stat, să adresez popoarelor prietene din țările cu care am încheiat tratatele de prietenie și acor­durile generale de cooperare pe care le-am rati­ficat astăzi, salutul nostru, al poporului român, cele mai bune urări de prosperitate și bunăstare, de solidaritate cu lupta pentru dezvoltarea eco­­nomico-socială independentă, pentru o politică de colaborare în întreaga lume. (Aplauze). Toți locuitorii satelor la întreținerea culturilor (Urmare din pag. I) de la I.A.E.M., Ion Acatincăi, Alexandru Kadar și alții au simțit de datoria lor să pră­șească în acord global loturi complete de porumb, floarea­­soarelui și sfeclă de zahăr (Alexandru Kadar și-a luat chiar o porție și jumătate), alți colegi de ai lor nici n-au tre­cut măcar pe la cooperativă Printre aceștia se află Ion Rai­­cu, Nicolae Mesmmer, Nicolae Iovan, Cristina Kreuzer etc. Chiar și unii cooperatori, prin­tre care și Angela Nișcu n-au ieșit deloc La prășit Deși este membră a cooperativei agricole din localitate, Ecaterina Schnei­­der dă un prost exemplu în ceea ce privește participarea, in timpul liber, la prășitul po­rumbului și a altor culturi pen­tru a le salva de pericolul îm­­buruienării. Din constatările noastre re­zultă că doar jumătate din for­ța activă a cooperativei din Să­­călaz este antrenată la lucrările agricole de sezon. Din această pricină, la cele 321 hectare de porumb prașila I manuală s-a făcut de abia pe circa 270 de hectare, în timp ce unii sunt pe terminate cu prașila a doua, alții n-au dat nici măcar o sin­gură dată cu sapa. Aceste de­fecțiuni reflectă în bună măsu­ră și slaba activitate de mobi­lizare a comitetului comunal de partid și a consiliului popular comunal. Tot la această unitate se manifestă și o slabă coor­donare și exploatare a forțelor mecanice la prășit. Se impune deci luarea unor măsuri pen­tru ca toți locuitorii satului să participe efectiv la întreținerea culturilor și striusul nutrețuri­lor. eîncrederea... (Urmare din pag. 1) l-au cîștigat, prin intervenția lor activă, aportul comunis­telor Maria Vîrvescu, Ina Bugar, Maria Popa, Ștefa- Eli­­sabeta Kovács, Elena Vîlcea, Irina Weinauch și al altora a fost substanțial în formarea unei severe și prompte opi­nii colective împotriva acte­lor de indisciplină, ajutând e­­fectiv tinerele muncitoare, puse în greutățile discuție, să învingă de care se loveau. Desigur au fost folosite alte forme educative. Un efi­ci­cient semn de încredere s-a dovedit acela că unor munci­toare „certate ca disciplina“ li s-a încredințat mai frecvent serviciul zilnic pe schimb, tocmai pentru a răspunde de disciplină, de calitate, de or­dine, de gospodărirea judi­cioasă a materiilor prime. Tactica a prins: Nu le-a fost indiferent. „Dacă tragi la răspundere trebuie să fii tu cea mai bună" — li se spunea uneori cu subînțeles. Și majo­ritatea au tras singure con­cluzia care se cuvenea, rîv­­nind din răsputeri să ajungă in rîndul celor mai bune. Marea încredere în puterea de devenire a schimbului „B‘" a fost însă chemarea aceea la întrecere, pornită tocmai de aici, cu o proaspătă rîvnă co­lectivă spre ascensiune. Eu­genia Huțuleac, Silvia Ciuli­­că, Elena Pomoje sunt doar cî­teva dintre „muncitoarele slă­buțe“ de atunci, statornice acum pe locuri de frunte. De altfel, întregul schimb își con­solidează detașat, lună de lu­nă, locul de frunte în între­cere. r — DRAPELUL ROȘU 9.149 PROGRAM DENS, ATRACTIV Sâmbătă și duminică, sala Clubului C.F.R. din Timișoara a găzduit spec­tacolul reprezentativ brigăzilor de agitație re­al­lecționate in etapa jude­țeană a concursului re­publican al formațiilor artistice de amatori, în­chinat evenimentelor din anul jubiliar 1974. Au participat 22 de brigăzi, aparținînd unor comitete sindicale din cooperația meșteșugărească (sîmbă­­tă) și așezăminte cultura­le (duminică), care au do­vedit, încă o dată, viabi­litatea acestui îndrăgit gen artistic, de mare e­­ficiență în activitatea de propagandă, atunci cînd textele sînt elaborate a­­tent, dens, printr-o idee regizorală atractivă. Au întrunit condițiile de conținut și artistice pentru a reprezenta jude­țul nostru la faza finală a concursului republican (Oradea, 14 iulie) brigă­zile de agitație de la­­ Electromotor, I.T. Lugoj, 12 BRIGĂZI­TICE IN FAZA ARTIS­REPU­BLICANA Banatul, Bumbacul, Di­recția județeană comer­cială, Oficiul județean de turism, cooperativa Dina­mo — din partea sindi­catelor și meșteșugărești; cooperației Coștei, Ciacova, Ghiroda, Beci­­cherecu Mic și Știuca — din partea așezămintelor culturale. Pînă la întrecerea fina­lă mai sînt doar cîteva săptămîni, dar toate aces­te echipe vor putea acu­mula o pregătire și mai bună, pe baza dărilor juriului, recoman­a reprezenta la un pentru înalt nivel arta amatoare ti­­mișeană, activitatea cul­­tural-educativă de masă, cu atâtea rezultate fruc­tuoase în obișnuitele ma­nifestări. Se pune, astfel, punct final unei manifes­tări de largă participare în județul nostru, care a antrenat un mare număr de artiști amatori, tex­tieri și instructori Fireș­te, activitatea brigăzilor nu va evoluțiile cunoaște repaos,­lor continuînd la locurile de muncă, in mijlocul celor prin care și pentru care există. Pe scenă, una dintre formațiile care au cîștigat întrecerea — I­­T. Lugoj CONSEMNĂRI 0 Romantismul poeziei lui Eminescu și analiza literară a romanului „Răscoa­la“ de Liviu Rebreanu, au fost su­biectele (la alegere) date la prima probă (română, scris), a examenului de bacalaureat, începută seri­i Ing. Marius Popovici semnează cele 32 de lu­crări din expoziția fotografică „In­stantanee ’74“, deschisă recent la „Art-Club“, al IPROTIM . An­samblul „Timișul“, al Casei de cultură din Timișoara, a prezentat un reușit spectacol folcloric la Casa de cultură studenților , cum nu au lipsit Ana Paca­ a­tiuș, Tiberiu Ceia sau Petrică Moise, nu au lipsit nici aplauzele călduroase . In excelente condiții grafice (coperta) și fonice (înregistrările), Electrecordul a lansat pe piață un nou disc al grupului timișorean Phoenix , rar, dar bine­l 0 „Curente în teatrul contemporan“ au fost prezentate de actorul Gheorghe Lea­­hu in intilnirea cu artiștii amatori lugo­jeni (T. B.). Concert omagial Concertul susținut recent in sala Liceului de muzică, de către corul Filarmonicii de stat din Arad, a marcat un eveniment in mișcarea co­rală — sărbătorirea eminentului compozitor, pedagog și dirijor D. D. Botez, cu ocazia împli­nirii a 70 de ani de viață. De la catedră, de la pupitrul dirijoral sau de la masa de creație, distinsul muzician, cel care a devenit decanul întregii cîntări corale românești, a slujit cu ab­negație, devotament și sîrguință decenii de a rîndul ideea promovării unei muzici ce aparține și se adresează deopotrivă maselor largi cit și celor specializați în acest domeniu. Mereu în mijlocul celor ce cîntă in cor, de la cele mai îndepărtate reuniuni corale ale căminelor cul­turale pînă la impunătoarele formații profesio­niste, iscusința maestrului a fost aceeași și re­zultatele, măiestrite, în ambele cazuri. Și aceasta deoarece de-a lungul întregii sale cariere, artis­tul și-a păstrat neclintită dragostea pentru cîn­­tecul românesc. Concertul medalion ne-a relevat întreaga ac­tivitate a lui D. D. Botez prin cuvintele vorbi­torilor, dar a avut ca scop principal prezentarea unui mănunchi din creațiile sale corale scrise în decursul anilor, începind cu cîntecele de masă, prelucrările, miniaurile și pînă la poemul coral. DAMIAN VULPE Conservarea furajelor (Urmare din pag. I) depozitarea corespunzătoare nutrețurilor. Astfel, aproape în­a­treaga producție de trifoliene și graminee, realizată de la coasa X, o avem sub formă de siloz. De pildă, pînă la data de 12 iu­nie s-au produs 600 tone semi­­siloz din lucerna și 1.700 tone siloz format din lucernă un a­­mestec cu masă verde de pe pajiștile cultivate. La recoltatul furajelor se ac­ționează zilnic cu trei combine E-280, cinci combine C.S.U. și 45 de remorci cu spraînălțătoa­­re. De asemenea, pentru a nu pierde nimic din nutreț în tim­pul transportului, la înălțătoa­rele din spate ale remorcilor s-au adus unele îmbunătățiri: în condiții normale, la recoltat și depozitat avem un ritm zilnic de 400—420 tone. Merită să scot în evidență a­­portul depus de mecanizatorii noștri pentru a folosi La maxi­mum atît fiecare oră și clipă bună de lucru în cîmp, cit și utilajele la întreaga lor capaci­tate. De pildă, tractoriștii Ilie Trifa și Gavrilă Bochiș, de la combinele de recoltat furaje, lucrează dimineața de la ora 5 și pînă seara tîrziu, cînd se la­să întunericul. De asemenea, la transport, Viorel Olaru, Dumi­tru Bogoi, Pavel Aniței, acțio­­nind cu cîte două remorci deo­dată, realizează zilnic, fiecare, peste 30 tone, adică cu cîte 12 tone mai mult față de norma prevăzută. Producția medie de masă verde este bună, 21.000 kg la hectar din prima recoltă, exis­­tnd perspectiva depășirii sub­stanțiale a prevederilor anuale de plan ; 30.000 kg/hectar. Res­­pectînd indicațiile Biroului Co­mitetului județean de partid, noi am realizat cantități mari de siloz și semisiloz, fără a avea nici o pierdere de foraj. In schimb, finul s-ar fi stricat în­­trucît lunile mai și iunie din acest an s-au dovedit a fi cu precipitații abundente. In ceea ce privește stadiul la adunatul furajelor pot aminti că la lucernă acțiunea este a­­proape încheiată, la graminee perene mai sunt de recoltat 39 hectare, iar la ghizdel vom în­cepe în zilele următoare, con­­tinuind a lnsiloza întreaga pro­ducție.

Next