Drapelul Roşu, aprilie 1977 (Anul 33, nr. 10009-10034)

1977-04-01 / nr. 10009

SĂ OBȚINEM SUCCESE TOT MAI MARI IN ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR SI A ANGAJAMENTELOR asumate In Întrecerea socialistă! Comuniștii, in fruntea luptei pentru realizarea exemplară a cincinalului S-au scurs peste 3 săptămîni de la cutremurul care ne-a pricinuit mari pierderi ma­teriale și umane. Cataclis­mul nu a înfrînt însă voința încercatei noastre națiuni. In zonele direct afectate ca și pe întreg cuprinsul pa­triei, oamenii muncii, în­a­unte cu comuniștii, s-au ridicat în deplină unitate la lupta pentru recuperarea pa­gubelor, pentru reconstruc­ția țării. „Stă în putința noastră, a întregului popor, condus de partid, sublinia secretarul general al parti­dului — tovarășul Nicolae Ceaușescu — să depășească, ca de atîtea ori de-a lun­gul anilor, aceste momente grele, să asigure mersul ferm înainte al întregii noastre societăți pe calea socialismu­lui, a bunăstării și progresu­lui“. Fapte eroice de muncă vin să confirme aprecierile. Răspunzând apelului Comite­tului Central al partidului, al Comitetului Politic Executiv, al tovarășului Nicolae Ceaușescu — omul care a vegheat zi și noapte și a condus activitatea în zonele și locurile cele mai greu în­cercate — organele și organi­zațiile de partid, activiștii de partid și de stat, ai organi­zațiilor de masă și obștești, militarii, gărzile patriotice, tineretul au luptat cu abne­gație, cu dăruire și neînfri­care pentru ducerea la în­deplinire a hotărîrilor sta­bilite, pentru soluționarea problemelor atît de complexe și dificile create de seism. In zilele imediat următoare dezastrului, din toate colțu­rile țării au pornit spre Ca­pitală și spre alte zone ca­lamitate, ajutoare dintre cele mai diferite pentru ali­narea durerilor și reintrarea vieții pe făgașul normal. U­­riașa solidaritate socialistă a poporului nostru s-a mate­rializat și se materializează, spre admirația întregii lumi, în concentrarea eforturilor și energiilor creatoare, spre în­lăturarea rănilor vizibile încă, pentru continua întări­re a economiei naționale, în județul Timiș, ca în toate celelalte județe ale ță­rii, organele și organizațiile de partid acționează, în a­­ceastă perioadă de mare so­licitudine ca posturi înainta­te de comandă ale bătăliei pentru reconstrucție. Urmînd exemplul însuflețitor al co­muniștilor, toți cei ce mun­cesc pe aceste meleaguri străbune — români, mari, maghiari, sîrbi și ger­de alte naționalități — lucrează neobosit, în schimburi pre­lungite, în zile și săptămîni record, pentru sporirea pro­ducției industriale și agrare, pentru o contribuție mai mare la recuperarea pierde­rilor, la îndeplinirea integra­lă a planului pe 1977, a cin­cinalului. Consemnăm în a­­cest sens inițiativa, cu ade­vărat patriotică, a construc­torilor timișeni care s-au an­gajat să realizeze, peste plan, 500 de apartamente în Capi­tală, ca și hotărîrea colecti­velor de la Institutul de proiectări și Facultatea de construcții a Institutului a politehnic „Traian Vuia“ de elabora documentațiile pentru dezvoltarea întreprin­derii „Republica“, în cadrul proiectului de reconstrucție a acestui obiectiv. Pline de (Continuare in pag.­a vn-a) Vestea s-a răspîndit rapid . T.C.M.T. a detașat în Capi­tală un șantier independent, numit „București". Dulgheri, lăcătuși-montori, fierari, be­­toniști și finisori vor construi, în acest an, pe bv. Armata Poporului, blocuri cu 7 și 10 etaje, însumînd 500 de a­­partamente. A spune insă numai atit, ar fi incomplet.. . ... La mijlocul săptăminii trecute s-a bătut primul ță­ruș, așa incit, intervalul de timp rămas pină cind noul cartier bucureștean va fi ter­minat in toate detaliile sale, măsoară - socotind și dumi­nicile - 282 de zile. Construc­torii sunt aceiași pe care ii cunoaștem de pe șantierele :,Circumvalațiunii", „Tipogra­filor", „Șagului", „Stadion" din microraioanele Lugojului ori pe care ii știm mai de mult, de cind și in noua Orșova ori la Moldova Nouă se dă­ MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a III-a) Diana Aundeanu este o muncitoare tinără și harnică care lucrează cu multă abnegație într-una din secțiile de pro­ducție ale întreprinderii Electrobanat. Ea contribuie la realizarea unor producții de înalt nivel calitativ. Cei care au răspuns primii... Pe șantierul timișorean de locuințe „București“ a fost dat startul celor 500 de apartamente J * \\nuw\ntH wuwrwwt muwmrwwww . Deta, asemenea , localităților patriei, tuturor , cu­ ; ;­noaște o perioadă de as­­­­­­censiune urbanistică fără ; i precedent. Fotografia de­­ , mai sus, realizată în a­­­­­­ceste zile în orașul de­­­­ lângă fruntariile țării, în­ : ,­fățișează unul din ■ moașele blocuri date fru­­­ în­­ folosință recent. r In pag. a ll-a î --------------—— — 5 \ 5 S­I FIECARE TERMA ZOOTEHNICĂ! I ca EFECTIVE ȘI PRODUCȚIIgi | PESTE SARCINII! PLANIFICATE I • ■ vw ~­­ $ masurile bine gindite, ÎȘI arata­­ ROADELE s­i ? In întîmpinarea Congresului țărănimii din Republica Socialistă România Ordine, disciplină și bună organizare a muncii Prin activitatea țăranilor cooperatori și a mecanizato­rilor, C­ A.P. Checea obține, de cițiva ani, rezultate eco­nomice superioare. Avem 2.863 hectare, in general cernoziom lăcoviștit care, in anotimpurile cu ploi stătea multă vreme sub ape. Situa­ția s-a schimbat radical oda­tă cu finalizarea lucrărilor la sistemul de desecare ; dacă in urmă cu 6-7 ani terenurile noastre aproape că nici nu puteau fi lucrate primăvara, in 1974 am realizat o pro­ducție medie de 6.376 kg po­rumb boabe la hectar, pen­tru ca in următorii doi ani a­­ceasta să sporească la 6.429 kg, respectiv 7.562 kg. Drept răsplată, cooperativa a fost distinsă cu inaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste" și, pentru a doua oară cu Me­dalia de aur „Secera și Ciocanul". In cele patru ferme - două vegetale și două zootehnice - oamenii muncesc organizați­­a 10 echipe mixte de coope­­ratori și mecanizatori, detal­­­area indicatorilor de plan pe formații, cunoașterea nsușirea conștientă a acesto­­­i ■a de către fiecare membru al echipelor (grupate pe străzi și familii) oferă posibi­­ltatea urmăririi, in cadrul in­­recerii socialiste, a unor o­­biective concrete, de unde și angajamentele de depășire substanțială a producțiilor planificate. Firesc, in toiul întrecerii se rase valoroase inițiative, pe care comitetul de partid, or­ganizațiile de bază și consi­­lul de conducere le stimulea­ză. Anul trecut, bunăoară, e­­chipa condusă de Ilie Iui­­seantu și-a sporit angaja­mentul cu 120 tone de po­rumb boabe, ceea ce a stîr­­nit o adevărată emulație în tot satul, obiective asemănă­toare propunindu-și apoi și celelalte formații de lucru. Rezultatul: angajamentul ini­țial a fost sporit, la nivel de cooperativă, cu 483 tone po­rumb boabe. Obiectivul pro­pus a fost nu numai îndepli­nit, ci și depășit, sporuri con­cludente fiind consemnate și la sfecla de zahăr, cartofi, griu etc. In felul acesta co­operativa a putut să valori­fice peste prevederi 983 tone porumb boabe, 1.472 tone sfeclă de zahăr, 410 tone car­tofi etc. întrecerea a fost cîș­­tigată de ferma condusă de Suboni Neta, secretarul comi­tetului de partid pe coopera­tivă, iar dintre echipele evi­dențiate le reamintesc pe cele conduse de comuniștii Ioan Popovici și Etelia Krozo. Acordăm atenție deosebită organizării activității pină in cele mai mici amănunte, asi­­gurind participarea dis-.de­­dimineață a cooperatorilor la munca timpului. Sunt stabilite programe precise de lucru, orare pentru transportul oa­menilor la timp, statornicin­­du-se astfel un climat de or­dine și disciplină. Cazurile de întirziere la lucru sunt tot mai rare. Suntem­ ferm hotăriți ca, in cinstea apropiatului Congres al țărănimii, să obținem noi rezultate de valoare, să con­tribuim cu forțe sporite la re­cuperarea daunelor suferite de economia națională. Ras­­punzind in fapte chemării ce ne-a fost adresată de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, de la înalta tribună a recen­tei ședințe comune a C.C. al P.C.R., Marii Adunări Națio­nale, Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și So­ciale și activului central de partid și de stat ne propu­nem să realizăm în 1977, peste plan, următoarele pro­ducții : 500 tone griu, 800 to­ne porumb boabe, 600 tone cartofi și 3.000 tone sfeclă de zahăr, ing. TACHE IOVA, președintele Cooperativei agricole de producție Checea Anul 1877, cu puternicele sale manifestări de solidari­tate națională a tuturor ro­mânilor , a constituit mo­mentul unei viguroase afir­mări a forței maselor popu­lare, a spiritului lor de sa­crificiu și de abnegație, în sprijinirea efortului întregii națiuni pentru cucerirea in­dependenței de stat a Româ­niei. Documentele vremii a­­testă gama largă a formelor pe care le-a cunoscut spriji­nul acordat de românii bă­nățeni, fraților de peste Car­­pați, în lupta eroică împo­triva dușmanilor. Țărani meseriași, lucrători și vite­­i­lectuali, toate categoriile so­ciale ale populației româ­nești din această parte a ță­rii s-au străduit să-și aducă contribuția materială și mo­rală la eroica bătălie purta­tă de dorobanții noștri pe cîmpurile de luptă din Bul­garia. Cucerirea independenței de stat a țării a întărit în­crederea tuturor fiilor na­țiunii în viitorul lor luminos, in­capacitatea lor de a birui obstacolele care le mai stă­teau în cale. Românii bănă­țeni au înțeles că și ei vor scutura într-o zi, cu sprijinul fraților deveniți liberi, in­dependenți, jugul dominației străine. In acest sens se poa­te afirma că gloriosul an 1877 a pregătit Unirea cea mare din 1918. In amintirile sale, Caius Brediceanu redă atmosfera de solidaritate și entuziasm național care domnea în rândurile români­­lor bănățeni în anii imediat următori dobîndirii neatîr­­nării. „In Banat se citeau cu nesaț toate cărțile despre războiul independenței și ti­nerii cunoșteau toate episoa­dele acestei epopei ... Cîn­­tările naționale ... umpleau o parte însemnată din pro­gramul zilnic al școalei noas­tre..........Ca un glob de aur una strălucea“, „Hora Grivi­­ței", „Mama lui Ștefan cel Mare“ răsunau cu putere din drepturile copiilor“. Avîntul care a cuprins ma­­sele românești s-a reflectat n Banat și în rezultatele campaniei electorale din a­nul 1878 cînd au fost aleși 13 deputați români pentru par­lament. La 5/17 martie 1880 și-a făcut apariția, la Timi­șoara, gazeta „Luminătorul“ care a jucat un rol însemnat în dezvoltarea mișcării na­ționale românești, în perioa­da anilor 1880-1894 ; condusă de publicistul Pavel Rotariu, aceasta a fost primul ziar po­litic românesc din Banat. La conferința generală de la Si­biu, din 12-14 mai 1881, s-au unificat Partidul național român din Banat cu cel din Transilvania, ceea ce a întă­rit capacitatea de luptă mișcării de eliberare. Lupta­­ de eliberare națională dezvoltat tot mai mult, s-a In cursul anului 1884 s-a orga­nizat aniversarea centenaru­lui răscoalei lui Horia, Cloș­ca și Crișan iar în anul 1885 a început editarea, la Timi­șoara, de către Theodor V. Păcățian, a revistei patrio­tice „Timișiana“. Un însem­nat rol cultural și politic l-a îndeplinit și revista literară „Romanische Revue“, redac­tată în limba germană, în anii 1885-1894 de dr. Corne­­liu Diaconovici, eminent om de cultură român din Banat. Elaborarea Memorandu­mului către împărat, în care s-au expus revendicările ro­mânilor din monarhia aus­­tro-ungară. în anul 1892, iar apoi procesul memorandiști­­lor din 1894, au avut un larg ecou internațional. La 24 WILLIAM MARIN doctor în istorie (Continuare în pag. a II-a) VIGUROASĂ AFIRMARE A FORȚEI MASELOR POPULARE

Next