Drapelul Roşu, iunie 1978 (Anul 34, nr. 10371-10396)

1978-06-01 / nr. 10371

«I ANUL XXXV NR. 10.371 în JOI, 1 IUNIE 1978 BI 4 PAGINI, 30 BANI OAMENII MUNCII TIMIȘENI IȘI REAFIRMĂ ADEZIUNEA DEPLINĂ FAȚĂ DE POLITICA INTERNĂ ȘI EXTERNĂ A PARTIDULUI ȘI STATULUI NOSTRU, PUSĂ ÎN SLUJBA PĂCII ȘI SECURITĂȚII INTERNAȚIONALE TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România | BUCUREȘTI la numele celor peste nouăzeci de mii de comuniști, ai sutelor de mii de locuitori ai județului nostru — ro­mâni, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, alături de toți cetățenii României, Comitetul județean Timiș al P.C.R. Își exprimă marea bucurie prilejuită de reîntoarcerea dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Elena Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat din istorica vizită, des­fășurată cu strălucire, într-o seamă de țări ale continen­tului asiatic. „ Este un motiv de supremă mîndrie și satisfacție pen­tru noi, cei ce trăim și muncim In județul Timiș, să fim contemporani și, prin munca noastră zilnică, participanți la acest timp istoric plin de măreție din viața milenară a poporului român, cînd numele patriei noastre socialis­te se afirmă cu vigoare ca un simbol al colaborării și păcii în întreaga lume. Suntem­ ferici­t să vedem zilnic că neistovita dumneavoastră energie creatoare și neîn­trecuta dumneavoastră capacitate de a gindi și călăuzi destinele României socialiste în lumea contemporană atrage stima și prețuirea popoarelor, că principiile poli­ticii externe promovate de partidul nostru, în frunte cu dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, se verifică cu atîta succes pe arena internațională. România socialistă acționează consecvent pentru dezvoltarea prie­teniei și colaborării cu toate țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu țările nealiniate, cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de orînduire socială, militează cu fermitate pentru securitate și colaborare, pentru dez­armare și, în primul rînd, dezarmare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltării și realizarea unei noi ordini economice Internaționale, pentru afirmarea principiilor noi de relații între state și edificarea unei lumi mai bune și mai drepte. Istorica vizită pe care ați întreprins-o în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Co­reeană, Republica Socialistă Vietnam, Republica Demo­crată Populară Laos și Kampuchia Democrată, convorbi­­ri% și rezultatele rodnice ale convorbirilor pe care le-au­ avut fac încă o dată dovada marii prețuiri de care se bucură în lume numele patriei noastre, numele conducă­torului ei iubit. Vă asigurăm, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, că dovezile de respect și admirație cu care aui fost în­­timpinat in țările Asiei, au amplificat în fiecare dintre noi, in fiecare locuitor al județului Timiș, sentimentul de mîndrie patriotică, sentimentul dragostei celei mai adinei față de dumneavoastră, că această înălțătoare bucurie pe care o trăim, prilejuită de marile împliniri ale poporului nostru, atît pe plan intern, cit și pe plan international, se vor răsfrînge nemijlocit în munca noas­tră zilnică plină de dăruire consacrată înfăptuirii măre­țelor obiective stabilite de cel de-al XI-lea Congres și de Conferința Națională ale Partidului Comunist Român. Din telegramele și mesa­jele adresate de colective ale oamenilor muncii din unități economice, institu­ții, organizații de masă și obștești, tovarășului Nicolae Ceaușescu Prin mesaje și telegrame, co­lectivele de muncă timișene își exprimă sentimentul și satisfacției, adeziunea bucuriei una­nimă și entuziastă față de re­zultatele remarcabile cu care s-a încheiat noua solie de pa­ce, vizita întreprinsă de to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidu­lui, președintele Republicii Socialiste România. Împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, in țări prietene din Asia. „Expresie elocventă a efor­tului statornic al partidului și statului nostru, pentru întări­rea continuă a prieteniei și frăției cu toate țările socialiste — se subliniază în telegrama colectivului oamenilor muncii de la întreprinderea mecanică din Timișoara — vizita a re­liefat încă o dată, cu toată tă­ria, înalta apreciere de care se bucură România socialistă pe toate meridianele globului, ca urmare a politicii sale ex­terne principiale și juste, al cărei arhitect și promotor sun­­teți dumneavoastră, mult iubi­te tovarășe Nicolae Ceaușescu. Apreciind cu mîndrie patrioti­că rezultatele deosebit de fruc­tuoase ale vizitei, ne exprimăm totala noastră adeziune față de politica externă a partidului și statului pe care o coordonați cu înțelepciune și ne angajăm să muncim cu întreaga noastră capacitate, cu pasiune revolu­ționară, pentru înfăptuirea ne­abătută a sarcinilor ce ne re­vin în ampla operă de edifi­care a socialismului multilate­ral dezvoltat și a comunismu­lui pe pămîntul României“. (Continuare în pag. a iv-a) COMITETUL JUDEȚEAN TIMIȘ iI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ...-------— In pag. a IV-a Momente cu profunde semnificații pentru relațiile de prietenie, solidaritate și colaborare .A\VVVUVWmVU\«\\X­ UUUH\WV[UU*i ] TEHNOLOGII­­ MODERNE, I | CU ÎNALTA­I 1­1­I EFICIENȚA La „Electromotor“, un mobilizator angajament pentru­­ depășirea planului | producției fizice £ ? 1 Colectivul de muncă al­­­­ întreprinderii „Electromo­­­­­­tor", care s-a angajat sa í i răspundă cu înaltă con­­­ o știință comunistă șî res­­­­­­ponsabilitate chemării la­­­­ întrecere lansată de între-­­ 1 prinderea „1 Mai" din 5 j Ploiești, a realizat impor­­­­­­tante depășiri la princi­­­­­­palii indicatori ai planu­­l­­­lui. In cele cinci luni,­­­­ muncitorii, inginerii și teh­­­­­­nicienii de aici au înde­­­­­­plinit aproape 5 din angajamentul jumătate 1 anual i 2 — peste 50 MW motoare J ^ electrice de 0,25 kW și­­ I mai mari — asumat la J î producția fizică, obținînd, ^ Í totodată, importante eco­­­ i­nomii de materiale, metal, î­n energie electrică și com­­­­m­­­bustibili. In vederea obținerii în­­­­ continuare a unor pro­­­­o­ducții peste sarcinile de 5 I plan stabilite și a unui­­ £ beneficiu suplimentar a­ £ £­nual de 2 milioane lei, £ S personalul muncitor de la £ 1 „Electromotor" a materia­ £ £ lizat, sau materializează , £ în prezent, o serie de pro­­­­­­bleme legate de reorga­­­­­­nizarea fluxurilor tehnolo- £ £­gice la bobinarea statea- £ £ relor, introducerea stan- £ £ durilor de verificarea izo- £ 5 lației bobinajului, anali- £­­­zarea procedeelor tehno- £ ? logice de polizare, presa­­­­­­re și finisare la reperul­­ £ „umăr“, în vederea scă­­f­­­derii defectelor sub 1 la­­ 5 sută etc. ttUWU\tt\WV\\W­\W­«UW\MW\\VU\Vv (Continuare in pag. a in­ a) 1 IUNIE - ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI PREZENTUL ȘI VIITORUL PATRIEI Astăzi, 1 Iunie, copiii patriei noastre, asemenea tuturor co­piilor lumii, trăiesc bucuria zi­lei care le este consacrată — semn al prețuirii pe care omul o acordă vlăstarelor sale, viito­rului umanității, în România socialistă, copiii se bucură de ocrotirea partidului și statului nostru, de dragostea părinteas­că pe care le-o poartă primul cetățean al țării, secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, din a că­rui inițiativă, de altfel, s-a con­stituit Organizația .,Șoimii pa­triei“ care, grupînd copiii pre­școlari de 4-6 ani și școlarii din clasa I, are ca scop esen­țial educarea revoluționară patriotică a celei mai tinere ge­­t­­erații. Concretizând la nivelul Jude­țului Timiș, este elocvent fap­tul că 93 la sută din totalul co­piilor de 3-5 ani și 97,4 la su­tă din cei între 5 și 6 ani sînt cuprinși în larga rețea de uni­tăți preșcolare, în creșe și gră­dinițe î­­n cele 380 de grădi­nițe urmează procesul educa­tiv, de petrecere armonioasă a programului instructiv aproape 25.000 de copii, din care 17.000 sînt șoimi ai patriei, ca și 10.000 în clasele I, astfel că prin comisiile comunale, oră­șenești și municipale de îndru­mare a activității Organizației „Șoimii patriei“ sînt cuprinși 26.130 de copii. Numai în cin­cinalul 1976-1980, se vor con­strui creșe și grădinițe­­,cu pes­te 7.000 de locuri. Pentru ei și pentru creșterea lor viguroasă, pentru educarea lor multilate­rală, prin forme specifice vîrs­­tei, sunt asigurate cele mai bu­ne condiții, se perfecționează continuu modalitățile de dez­voltare a orizontului cunoaște­rii, deprinderile practice, de muncă, încă în anul 1973, Plenara din 18-19 iunie, tova­la­rășul Nicolae Ceaușescu, sub­­liniind funcția educativă a gră­diniței și înscriind locul ei e­­sențial în sistemul de învăța­prof. AURICA ILIOIU, vicepreședintă a Consiliului județean al Organizației pionierilor, președinta Comisiei Județene pentru îndrumarea activității Organizației „Șoimii patriei“ ADUNAREA EVOCATOARE DE LA LUGOJ dedicată împlinirii a 130 de ani de la Revoluția burghezo­­democratică din 1848 și a trei decenii de la naționalizarea principalelor mijloace de producție Lugojul, frumoasa așezare de pe Timiș, a îmbrăcat ieri straie de sărbătoare. La vre­mea prînzului, numeroși ce­tățeni, cei mai mulți ieșiți din schimbul de dimineață, s-au îndreptat spre centrul orașului pentru a participa la adunarea evocatoare, găz­duită de Casa de cultură a sindicatelor, dedicată aniver­sării a 130 de ani de la Re­voluția burghezo-democrati­­că din 1848 și a trei decenii de la naționalizarea de către clasa muncitoare, condusă de partid, a principalelor mijloace de producție. în sală se aflau reprezen­tanți ai organelor județene și locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, numeroși cetățeni — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — din Lugoj și din localită­țile învecinate, nepoți și strănepoți ai celor care, în urmă cu 130 de ani, In acea zi de iunie 1848, și-au dat întîlnire într-un număr im­presionant pe cîmpul de sub „Dealul viilor“, denumit de atunci „Cîmpul Libertății“. Cei circa 15.000 de cetățeni adunați pe acest loc, la în­demnul și sub conducerea lui Eftimie Murgu și al al­tor fruntași revoluționari pașoptiști, cereau rînduieli sociale mai drepte, sloboze­nie din seculara robie. Ei doreau și militau pentru ca românii sǎ fie liberi și egali în drepturi cu celelalte na­țiuni. Idealurile formulate, înscrise cu litere de foc pe steagul revoluționar, purtate în suflete și în inimi de toți cei ce doreau o țară liberă, fără stăpîni și asupritori, au devenit realități, așa cum avea să confirme istoria, în condiții sociale noi, prin lupta și voința întregului popor român sub conducerea Partidului Comunist Român, exponent al năzuințelor de veacuri ale maselor popu­lare. Adunarea de la Casa de cultură a fost deschisă de tovarășul Victor Mureșan, prim-secretar al Comite­tului municipal Lugoj al P.C.R., președintele Consi­liului popular municipal. Despre semnificația eveni­mentelor sărbătorite a vor­bit tovarășul Mihai Telescu, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Ti­miș al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului popular județean. Ară­­tând că Revoluția burghezo­­democratică din Țările Ro­mâne, de la 1848, reprezintă un moment de referință în etapele de dezvoltare a na­țiunii române, ale luptei po­porului nostru pentru drep­tate socială și unitate națio­nală, pentru libertate și in­dependență, vorbitorul a re­liefat caracterul unitar al (Continuare in pag­­a­n­a) „Precum florile-n grădină“... Citim și recitim documente programatice din care ema­nă, cu limpezimea luminii, permanent nobila grijă conducerii partidului și sta­a­tului nostru pentru creșterea și educarea sănătoasă a ce­lei mai tinere generații a patriei. Apoi avem cotidian sub priviri imaginea reală a acestui consecvent demers, imagine care se amplifică, mereu cu noi împliniri, in fiecare oraș, în fiecare co­mună. Intrăm cu firească emoție intr-un asemenea așezămînt in care, fără vreo exagerare, copiii cresc „precum florile-n grădină“ cum se exprima ci­neva, pentru că, realmente, aici la reputata grădiniță de la „Industria lunii­’, metafora iți însoțește fiecare pas. Mai întii in decorul exterior din fața clădirii - frumosul parc înzestrat cu aparate de gim­nastică și jocuri in aer liber, cu teren pentru minifotbal și minibaschet, un colț al celor mai mici grădinari in care ei înșiși au sădit cireși, și vișini, și caiși, și pruni, și magnolia. Dar, și dincolo de acest de­cor, chiar de la prima treap­tă a scării ce te poartă spre interior, grădina de basm cu florile ei vii e o realitate. C. MALAI (Continuare In pag.­a­ni­a)

Next