Drapelul Roşu, august 1978 (Anul 34, nr. 10423-10448)

1978-08-01 / nr. 10423

ANUL XXXV NR. 10.423 MARTI, 1 AUGUST 1978 4 PAGINI, 30 BANI Realizări de seama in cinstea marii noastre sărbători ORELE DENSE ALE CONSTRUCTORILOR Lotul 112 (Șantierul 11 al Grupului 1 — T.C.M.T.), care înalță noile cămine ale Institutului politehnic „Traian Vuia", un redutabil colectiv fruntaș în întrecerea socialistă Cu casca albă pa creștet, stropită de mortar proaspăt, de sub care se preling mări­u­gele de sudoare, subingine­­rul Petru Regep, „coordona­torul lucrărilor interioare", aleargă de la un etaj la al­tul : „Hai, băieți, zor ! Spre seară avem adunarea gene­rală a oamenilor muncii, să-l dedicăm o zi record, așa cum ne-am propus..­­ De fapt, recordul nu se referă nimeri la ziua de as­tăzi, ci la o mai largă pers­pectivă, susține comunistul Tudor Eneșul, șeful lotului. Receptind îndemnurile Birou­lui Comitetului județean de partid, trustul nostru s-a an­gajat să devanseze simțitor terminarea acestor obiective. Angajamentul ne onorează și, comuniști fiind, nu ne pu­tem îngădui să rămînă doar vorbă. Așa că, la C-1, cu 870 de locuri, avind termen scadent la 31 august, facem ultimele finisări, deci un de­­vans de­ o lună, înainte de 23 August va fi gata și C-2. începutul noului an universi­tar va găsi, suplimentar, „la cheie” și un al treilea cămin, prevăzut inițial pentru 31­­ au­gust 1979, după care, conti­­nuind fluxul, vom ridica încă în acest an structura și la C-4, obiectiv figurind, tot ini­țial, in planul pentru 1980. Discuțiile purtate și cu alți constructori de frunte de pe „platforma căminelor" ne-au demonstrat că ritmurile aces­tea inalte de execuție nu au venit din senin, ci ele sunt rodul unor valoroase restruc­turări tehnico-organizatorice, cu obirșie in măsurile direc­­ționate de conducerea parti­dului privind perfecționarea mecanismului economico-fi­­nanciar și re conducerii accentuarea au­­și autogestiu­­nii muncitorești. Consemnăm, dintr-un mai lung șir, una care „deține pondere" : spo­rirea Industrializării structuri­lor prin realizarea „aproape integrală" a acestora cu ele­mente prefabricate. „In susținerea acestui de­mers, precizează Tudor Enă­­șuț, deosebită însemnătate prezintă sprijinul din partea conducerii trustului in ame­najarea unui micropoligon de prefabricate chiar aici, in imediata apropiere a locului de montaj". Explicațiile fie și sumare, ne edifică asupra multiplelor avantaje pe care le prezintă micropoligonul: creșterea GAVRIL MALAI (Continuare in pag. a­n-a PRIN AUTOUTILARE După inginerul cum ne informează Gheorghe Flucșă, șeful secției sculărie, proto­tipuri și autoutilări de la întreprinderea mecanică Ti­mișoara, recent, în cadrul a­­cestui compartiment de pro­ducție s-a încheiat fabricația primului lot de 16 automaca­rale „Hidrom“, de 16 tone forță, mașini moderne, cu un înalt randament productiv, realizate în colaborare cu firma poloneză ,,Butnar“. De asemenea, specialiștii din a­­ceastă secție au în prezent, pe masa de lucru, o viitoare premieră industrială româ­nească, concepută, proiecta­tă și executată prin autouti­­laje. Este vorba de instala­ția automată de alicare și grunduri profile, ce va avea o productivitate deosebit de înaltă. LA SCHELA DE EXTRACȚIE TIMIȘOARA : 9394 TONE DE TIMEI SUPLIMENTAR Hotărit să întîmpine marea noastră sărbătoare națională de la 23 August cu noi suc­cese în întrecerea socialistă, colectivul petroliștilor de la Schela de extracție Timișoa­ra a obținut, luni ale anului, în primele 7 importante realizări economice. Bilanțul la zi consemnează că pe ba­­za folosirii la întreaga capa­citate a mijloacelor tehnice din dotare și printr-o mai bună organizare a muncii, pînă la 31 iulie a.c. s-a obți­nut suplimentar o producție globală în valoare de peste 3,3 milioane lei și o produc­ție marfă de 1,1 milioane lei. Ca urmare a acestor succese petroliștii timișeni au reușit să extragă, peste prevederile planului de producție, 9.394 tone de țiței și peste 28.240.000 Nmc gaze utilizate. Realizările amintite au fost posibile datorită creșterii substanțiale a productivită­ții muncii, indicator la care s-a obținut un spor de 3.876 lei pe lucrător. Din rîndul fruntașilor în produc­ție, amintim pe­­ muncitorii Mihai Săvescu, Dorel Străuț, Valeria Măcean, loan Cer­nea, Ilie Viriș, loan Costea, precum și pe maiștrii Grigo­­re Trante și Ioan Scinteie. ^\u\\\v­\uu\vw\uuvuv«\ovmuv\vu\\ ; I ÎN INTERIORUL­ 5 . ----------------------------------------. î ZIARULUI: I------------------! * • DIN ACTIVITATEA­­ ORGANIZAȚIILOR­­ DE PARTID \ • FIECARE LEU ECONOMISIT SPOREȘTE VALOAREA NOU CREATĂ \ • VALENȚELE RECREATIVE ȘI EDUCATIVE ALE TURISMULUI­­ :­­ Whumnwiwmmnuimmmmyu, 5 ; TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN JUDEȚUL TULCEA Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și-a încheiat duminică, 30 iulie, vi­zita de lucru în județul Tulcea. Secretarul general al partidului a fost însoțit în a­­ceastă vizită de tovarășa Elena Ceaușescu, de tovarășii Manea Mănescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Paul Niculescu, Virgil Trofin, Teodor Com­an, Richard Winter. Populația localităților afla­te de o parte și de alta a brațului Sulina, străbătut de nava prezidențială „Mihai Viteazul“ de la Crișan la Isaccea, a întîmpinat tre­cerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Elena Ceaușescu, a celorlalți tova­răși din conducerea de partid și de stat cu urale și ovații, expresie a sentimentelor de dragoste și stimă, de recu­noștință profundă pe care le nutresc cei ce muncesc și trăiesc pe aceste meleaguri față de partid și secretarul său general, pentru grija sta­tornică de a asigura județu­lui Tulcea o dezvoltare eco­­nomico-socială rapidă. Nava prezidențială și-a continuat apoi drumul pînă la Isaccea. La coborîrea pe cheiul portului, în ovațiile lo­cuitorilor orașului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu au fost sa­lutați cu deosebit respect de reprezentanții organelor lo­­­­cale de partid și de stat. O gardă militară, alcătuită­­ din marinari, membri ai gărzilor patriotice și ai for­mațiunilor de pregătire a ti­neretului pentru patriei, a prezentat apărarea onorul. S-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Secretarul general al parti­­­­dului a fost invitat apoi in­­ fața machetelor de sistema­tizare a orașului Isaccea,a prevăzut să devină în viito­rii ani un centru industrial-­­ agrar. Analizând machetele expu­­­­se, concepția avută în vede­­­­re de edilii orașului, tovară­­ș­­ui Nicolae Ceaușescu a ce­­­­rut revizuirea și îmbunătă­țirea amplasamentului vi­­­­itoarelor construcții de lo­­­­cuințe, astfel încît să se poa­tă folosi avantajele vecină­tății cu Dunărea. In acest­ scop, s-a indicat ca noile blocuri să fie ridicate la partea sudică a orașului. T­ov­a­r­ă­ș­u­l Nicolae Ceaușescu și-a luat apoi ră­mas bun de la membrii Co­mitetului județean de partid, de la ceilalți reprezentanți, ai organelor locale de partid și de stat. In uralele și mulțimii, tovarășul aplauzele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elori­a Ceaușescu s-au urcat în eli­copterul prezidențial, în­­dreptîndu-se spre stațiunea Neptun. La cooperativa agricolă de la Stamora Română, elibera­rea operativă a terenului de paie permite mecanizato­rilor să execute, într-un ritm susținut, arăturile de vară. (Foto : E. ROBICSEK) Odată cu Încheierea sece­rișului la grîu, cooperativele agricole din județul nostru, avind sprijinul nemijlocit al comandamentelor locale, se preocupă cu răspunderea cuvenită și de livrarea ulti­melor cantități de produse destinate fondului central al statului. Acolo unde acțiunea de livrare a fost temeinic or­ganizată, unde produsele au fost trimise direct din lanuri la bazele de recepție, respec­­tîndu-se întru totul graficele de afluire, rezultatele nu s-au lăsat așteptate, bune Din evidențele întreprinderii ju­dețene de specialitate rezul­tă că, prin grija deosebită a conducerilor de unități și a specialiștilor, prin preocupa­rea consiliilor populare, uni­tățile de pe raza Consiliului intercooperatist Sacoșu Tur­cesc se găsesc în fruntea a­­cestei acțiuni de mare im­portanță economică. Coope­rativa din Beriin a livrat u­­nele cantități suplimentare de grîu, iar cele din Vucova și Otvești au livrat potrivit balanței. La rîndul lor, co­operatorii din Stamora Ro­mână au predat bazei de re­cepție, pînă tn ziua de 30 iulie, 779 tone de grîu din cele 813 prevăzute. Și coope­ratorii din Uliuc mai aveau de livrat, pînă la acea dată, doar 9 tone de grîu. Ca de fiecare dată și în acest an cooperatorii din Lenauheim, Lovrin, Gottlob, Comloșu Mic și Comloșu Mare s-au străduit să livreze statului produse de calitate superioară. Aici, s-a pus un accent deosebit pe organiza­rea judicioasă a transportu­lui, folosindu-se în acest scop, la întreaga capacitate, atît autocamioanele, cu­ tractoarele cu remorci. Tran­s­­sportul s-a făcut în flux con­tinuu de la ora 6 dimineața și pînă la 22 seara. Lucruri bune despre felul în care a fost organizată acțiunea de livrare a griului la fondul central pot fi spuse și despre cooperativele agricole de producție din Periam și Pe­­sac. Nu peste tot însă, urgenta­rea predării produselor la bazele de recepție a consti­tuit și constituie o problemă de importanță majoră. Nu­mai așa se explică faptul de ce pe raza consiliilor inter­cooperatiste Orțișoara și Banloc se manifestă serioase rămîneri în urmă. Pînă în ziua de 30 iulie, bunăoară, cooperativa din Carani mai avea o restanță de 140 tone de grîu, iar cea din Seceani — 196 tone. Potrivit situații­lor centralizate la întreprin­derea județeană de valorifi­care a cerealelor, cooperati­va din Partoș mai are de li­vrat statului în contul tractelor nu mai puțin con­de 1S6 tone de grîu, iar cea din Banloc — 284 tone. în aceste zile este absolut necesar ca peste tot unde există rămîneri în urmă să se urgenteze livrarea griului în bazele de recepție. Acest lucru poate fi făcut cu ma­ximum de operativitate cu atît mai mult cu cit, datori­tă încheierii secerișului, la magazii nu se mai creează gîtuiri și aglomerații, iar o seamă de mijloace de tran­sport au fost descongestiona­te. Este însă necesar ca și în această perioadă să se urmă­rească respectarea întocmai a graficelor de afluire astfel ca de la 6 dimineața și pînă la 22 seara la fiecare bază de recepție să existe un ritm susținut de preluare și în­­m­agazinare. B. 81 RZ SA URGENTAM LIVRAREA PRODUSELOR LA BAZELE DE RECEPȚIE • Consiliile intercooperatiste Sacoșu Turcesc, Lovrin și Periam — în fruntea acțiunii de livrare • La Orțișoara și Banloc trebuie pus un accent mai mare pe organizarea transporturilor I J«W%VUW«i»WV­%«VM«UUV\­V­UV*a Intensă [­­ activitate vn ] I legumicultura j Í în aceste zile, la ferma­­ nr. 4, legumicolă, a între­­­­prinderii agricole d­e stat 5 de la Șag întîlnim o masi­­­­vă mobilizare de forțe u­­­­mane. Se lucrează, de di­­­­mineața și pînă seara tîr­­­­ziu, la recoltatul tomatelor­­ timpurii, morcovilor, al al­­­­­­tor legume. Pregătind temeinic pro­­­­ducția acestui an și efec­­­­tuînd toate lucrările _ la­­­­ timp și la un înalt nivel £ 5 calitativ, personalul mun­­if­i­citor culege acum roadele­­­­ activității depuse. De pil­­di­­­dă, la varza timpurie s-au­­­­ livrat 210 tone, adică cu­­ \ 10 tone peste prevederile | \ de plan. Și la ceapă, re­­­­­­colta este superioară cu 11 \ 5 tone, iar la dovlecei s-au j j produs în plus 10.000 kg. ! ! După cum ne informează \ \ inginerul Mihai Jurchescu, 1 | șeful fermei, pînă teri s-au 3 | mai recoltat 120 tone roșii j î timpurii, 50 tone morcovi, ji £ 7 tone fasole verde, acti­­vi­­­vitatea fiind în plină des­­tr­­­fă­șura­re. De asemenea, se­n ș acordă o atenție deose­­­­­­bită întreținerii culturi­­­­i lor succesive de legume, £­­ plantate sau însămînțate­­ £ în vară, pentru a obține £ £ în toamnă încă o recoltă £ £ bună, contribuind astfel la j £ mai buna aprovizionare a­­­l populației cu produse­­ t­­ agroalimentare. i

Next