Drapelul Roşu, februarie 1979 (Anul 35, nr. 10579-10602)
1979-02-01 / nr. 10579
■ ANUL XXXVI NR. 10.579 ■ JOI, 1 FEBRUARIE 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI PRODUCȚIA NETĂ - ACȚIUNI, EFICIENȚĂ ORICE CHELTUIALA - MINUȚIOS FUNDAMENTATĂ Concluzii după primul semestru de aplicare a noilor indicatori economicofinanciari in unitățile chimice și constructoare de mașini timișene Aplicarea noului sistem de autoconducere și autogestiune a unităților economice reclamă, din partea tuturor colectivelor de muncă, acțiuni susținute pentru economisirea materiilor prime și materialelor, energiei și combustibililor. Scăderea cheltuielilor de această natură, așa cum se știe, influențează pozitiv valoarea nou creată, contribuie la limitarea efortului valutar, datorat importului unor materii prime și materiale, absolut necesare economiei naționale. După 6 luni de la introducerea noilor indicatori economici se pot trage unele concluzii asupra direcțiilor prioritare ce trebuie urmate, pe acest tărîm, de către unitățile chimice și constructoare de mașini timișene. Așa cum se poate constata din bilanțurile pe anul 1978, încheiate nu de mult, majoritatea întreprinderilor de acest profil : „Azur“, Detergenți, „Electrobanat“, „Electrometal“, I.A.E.M. altele — au obținut rezultaite bune atît la valoarea producției nete cît și la reducerea cheltuielilor. Alte unități, ca de exemplu „Electromotor“, deși au realizat indicatorii principali — valoarea producției nete și producția fizică — nu s-au încadrat în cheltuielile planificate, mai ales datorită depășirii costurilor materiale. Din analiza datelor bilanțiere se poate deduce faptul că pe prim planul activității unităților fruntașe a stat introducerea de tehnologii avansate, întărirea gospodăririi raționale a materiilor prime și materialelor, între altele prin utilizarea fișelor-limită de consum, căutarea soluției optime înaintea efectuării oricărei cheltuieli. Este semnificativ în acest sens că eficiența măsurilor tehniceorganizatorice vizînd reducerea normelor de consum a totalizat, la marile unități, intre 17 și 32 milioane lei. O atenție mai mare s-a acordat realizării indicatorilor calitativi, corelării principalelor sarcini de plan, dat fiind că orice pe acest tărîm poate „fisură“ avea efecte negative. In perioada analizată s-au semnalat, totodată, o serie de lipsuri, unele întreprinderi ca I.M.T., tal" etc. depășind „Tehnomevolumul O noua premieră industrială “ , realizată la Întreprinderea „Electrotimiș“ — agregatul de strunjit scuturi pentru motoare electrice. In imagine : șeful de echipă Roland Kanya, lăcătușul Petre Ungur și controlorul de căliărie Gheorghe Ghirmanu face o ultimă verificare ! cheltuielilor planificate. Altele au obținut rezultate nesatisfăcătoare la consumul unor materii prime, chiar dacă efectele acestora, prin economii realizate la totalul cheltuielilor, au fost atenuate. Cauza principală a neîncadrării în cheltuielile planificate o constituie depășirea normelor de consum, dovadă că procesele tehnologice nu sunt, în toate cazurile, bine fundamentate. Este drept, nu o dată unitățile sunt nevoite, din cauza lipsurilor aprovizionării tehnico-materiale, N. CIMPEANU (Continuare in pag. a III-a) Produse noi, cu înaltă rentabilitate Pe baza indicațiilor conducerii de partid și de stat privind valorificarea cit mai deplină a materiilor prime înglobate in produsele fabricate, colectivul oamenilor muncii de la întreprinderea „Electromotor“ din Timișoara și a preocupările în intensificat direcția înnoirii și modernizării producției. In ultima perioadă de timp, datorită eforturilor depuse de specialiștii unității, profilul de fabricație al întreprinderii „Electromotor“ s-a îmbogățit cu gamă de noi produse cum o sunt: motoare electrice speciale, servomotorul pentru automatizări, motoare cu frână, echipament pentru zootehnie și alte diverse instalații, la care indicele de valorificare a metalului este net superior. De pildă, dacă la motoarele electrice obișnuite indicele de valorificare a metalului lei/kg este cuprins între 35-90 lei, la noile produse care încorporează la un nivel superior iscusința și inteligența creatoare proprie, precum un volum sporit de munșină vie, indicele respectiv a crescut în mod substanțial. El reprezintă 220 lei/kg la motorul cu frină (M.F.I.) , 443 lei/kg la ventilatorul pentru preparat aer (V.P.A.) ; 494 lei/kg la pompa de lapte; 1.220 lei/kg la mașinile electronice de echilibrat; 1.553 lei/kg la servomotorul pentru acționări (S.A. 1). mumummnu ÎN INTERIORUL I ZIARULUI: ȘEDINȚA BIROULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI NAȚIONAL AL AGRICULTURII PLENARA CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR PERFECȚIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE IN PAS CU CERINȚELE ECONOMIEI „PRIMĂVARA“ MECANIZATORILOR Timișoara universitară Inteligența tehnică, în sprijinul producției Activitatea complexă legată de integrarea învățămîntului cu cercetarea producția cuprinde, la Instititutul politehnic „Traian Vuia“, obiective de cercetare-proiectare contractuală, realizarea de prototipuri modele experimentale, cerși cetare fundamentală, ducție pentru realizarea probe produse destinate pieții, modele experimentale, prototipuri și instalații pentru autodotare, servicii etc., realizate în cadrul unităților proprii de producție, in întreprinderi, pe șantierele de construcții, în catedre. Studenții Facultății de construcții au desfășurat activități specifice meseriei de constructor pe șantierele din Timișoara și Craiova: șantierele naționale ale flaneretului Canalul Dunăre — Marea Neagră, Nedeea — Măceșu și Rovinari, cei de la facultățile de electrotehnică, mecanică și mecanică agricolă au participat la realizarea producției de serie, a modelelor experimentale și prototipurilor, la lucrările de autodotare în cadrul secției de prototipuri și microproducție (S.P.M.), studenții anilor I-III de la Facultatea de tehnologie chimică, în unitățile integrate din cadrul întreprinderilor „Azur" și I.T.T. O pondere însemnată în activitatea productivă a ocupat-o activitatea de autodotare, realizarea de modele experimentale și prototipuri în catedre și colective de cercetare; un număr mare de studenți din anii terminali a fost cuprins, alături de cadrele didactice, la realizarea acestor obiective. Secția de prototipuri și microproducție cu profil mecanic și electric a reușit, printr-o mai bună organizare a activității să realizeze în 1978 produse și Subansamble preluate din planurile de producție ale unor întreprinderi din Timișoara, produse de concepție proprie destinate vînzării (planșetă de desen, panou logic, voltmetru electronic etc.), dar și un mare număr de produse omologate anterior: mașini de șlefuit probe metalografice, aparat pentru determinarea forței critice de flambaj, traductor inductiv de deplasare. In anul 1978 s-au realizat, în această unitate, 10 produse noi, unele menite să înlăture importul cu o reducere de efort valutar de 3,7 milioane lei , s-au realizat economii importante de materiale și energie, aplicîndu-se tehnologii noi, cu efect pozitiv asupra calității unor produse. Au fost realizate, de asemenea, 20 de prototipuri. Cel de al patrulea an al cincinalului nico-științifice, revoluției tehnicalității superioare, impune reconsiderarea sarcinilor de plan în vederea realizării producției fizice în această structură sortimentală, la valoarea conf. dr. ing. GH. CREȚU, secretarul comitetului de partid al Institutului politehnic „Traian Vuia“ Timișoara (Continuare in pag. a IX-a) APORT TINERESC Mobilizați de organizațiile U.T.C., tinerii muncitori din unitățile economice de pe cuprinsul județului aduc o valoroasă contribuție la realizarea sarcinilor pe 1979 și a noilor de planmente în întrecerea angajasocialistă. Printre argumente se înscriu și cele aproximativ 15 acțiuni de muncă patriotică, în sprijinul producției, inițiate de uteciștii din municipiul Timișoara în ultima decadă a primei luni a anului. La acestea au luat parte peste 1.500 de tineri muncitori, valoarea producției suplimentare realizate astfel însumînd peste 150.000 lei. S-au evidențiat organizațiile U.T.C. de la I.M.T., Tehnometal, T.C.M.T., Dermatina, „13 Decembrie“, „Banatul“ și de la alte întreprinderi. In anul 1978 de la Peciu Nou cooperatorii au reușit ca și in condiții climatice mai vitrege, să obțină producții mari. La porumb, de exemplu, s-a ajuns la 5.717 kg, grîu — 4.303 kg, orz — 4.260 kg, floarea-soarelui — 1.700 kg și sfeclă de zahăr la peste 30 de tone de fiecare hectar cultivat cu aceste plante. Așa după cum ne informă tovarășul Marin Apostol, inginerul șef al cooperativei agricole, explicația acestor succese constă in conjugarea eforturilor cooperatorilor și mecanizatorilor, în sprijinul deosebit pe care tractoriștii din secția condusă de tovarășul Petru Pohl au înțeles să-l dea cooperativei deservite în realizarea obiectivelor economice stabilite. Demn de menționat este faptul că, odată cu sporirea producției, mecanizatorii acestei secții au reușit să economisească și însemnate cantități de carburanți. Planul de venituri al secției a fost depășit cu 11 la sută, iar economia de motorină se cifrează la 31.000 lei. Toți mecanizatorii sunt localnici. Unii dintre ei ca Ion Tarta și Ion Stănescu, au o vechime de peste 20 de ani in stațiune. Fiecare in parte urmărește, cu pricepere și hărnicie, nu numai folosirea la putere maximă a tractoarelor mașinilor agricole, ci și înși cadrarea lucrărilor în epoca optimă. Pentru aceasta s-a acționat din plin, de dimineața și pînă seara tîrziu în schimburi prelungite, iar, atunci cînd a fost cazul, chiar și în zilele de duminică. In timpul transporturilor fiecare tractor a acționat cite două remorci. Chiar și in condiții mai grele de sol nu s-a admis folosirea decit a unui singur tractor la un plug. Alimentarea cu motorină și alte materiale s-a făcut afară în cîmp, astfel că tractoriștii au putut să evite deplasările în gol și timpii morți — ne spunea tovarășul Nicolae Ionescu, secretarul comitetului de partid din C.A.P. Așa se și explică faptul că secția care lucrează in cooperativa noastră a încheiat ogoarele de toamnă încă înainte de 1 decembrie și că acum se lucrează efectiv la fertilizarea cu îngrășăminte organice și minerale — a condus dînsul. Și alte secții de pe raza S.M.A. Peciu Nou, urmînd exemplul celei a lui Petru Pohl, printre care cea de la Cruceni, condusă de tovarășul Alexandru Vida, au reușit să se încadreze în consumurile prevăzute. Bilanțul anului trecut a fost încheiat la secția din Cruceni cu o economie la cheltuielile totale de 112.000 lei. Numai la capitolul reparații, prin recondiționări de piese și prin buna întreținere a agregatelor, economia atinge suma de 100.000 lei. Nu același lucru îl putem spune însă despre secția lui Liviu Gherdan, din Giulvăz, care și-a depășit planul de cheltuieli cu 28 la sută și unde s-a făcut o mare risipă de motorină. Și secția din Sînmartinu Sîrbesc și-a depășit cheltuielile materiale cu 16 la sută, fapt ce demonstrează cu prisosință că mecanizatorii de aici nu s-au preocupat cu toată răspunderea de prevenirea cheltuielilor inutile, de economisirea carburanților și lubrifianților printr-o mai bună exploatare a tractoarelor, prin eliminarea scurgerilor, prin Încadrarea fiecărei operații în limitele epocii optime. De aici concluzia că, tovarășii din conducerea stațiunii și în primul rînd comitetul sindicatului trebuie să se preocupe, încă de pe acum, de generalizarea experienței înaintate, de urmărirea îndeaproape a felului în care fiecare secție se încadrează în marea bătălie de reducere a cheltuielilor materiale, de înlăturare a risipei. B. BURE Energie electrică A combustibilul, gopodărite cueveritate! Exemplul fruntașilor să fie larg extins Însemnări din activitatea S.M.A. Peciu Nou