Drapelul Roşu, februarie 1979 (Anul 35, nr. 10579-10602)

1979-02-01 / nr. 10579

■ ANUL XXXVI NR. 10.579 ■ JOI, 1 FEBRUARIE 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI PRODUCȚIA NETĂ - ACȚIUNI, EFICIENȚĂ ORICE CHELTUIALA - MINUȚIOS FUNDAMENTATĂ Concluzii după primul semestru de aplicare a noilor indicatori economico­­financiari in unitățile chimice și constructoare de mașini timișene Aplicarea noului sistem de autoconducere și auto­­gestiune a unităților econo­mice reclamă, din partea tuturor colectivelor de mun­că, acțiuni susținute pentru economisirea materiilor pri­me și materialelor, energiei și combustibililor. Scăderea cheltuielilor de această na­tură, așa cum se știe, in­fluențează pozitiv valoarea nou creată, contribuie la li­mitarea efortului valutar, datorat importului unor materii prime și materiale, absolut necesare economiei naționale. După 6 luni de la intro­ducerea noilor indicatori e­­conomici se pot trage unele concluzii asupra direcțiilor prioritare ce trebuie urma­te, pe acest tărîm, de către unitățile chimice și con­structoare de mașini timișe­ne. Așa cum se poate cons­tata din bilanțurile pe anul 1978, încheiate nu de mult, majoritatea întreprinderilor de acest profil : „Azur“, Detergenți, „Electrobanat“, „Electrometal“, I.A.E.M. altele — au obținut rezulta­­i­te bune atît la valoarea pro­ducției nete cît și la reduce­rea cheltuielilor. Alte uni­tăți, ca de exemplu „Elec­tromotor“, deși au realizat indicatorii principali — va­loarea producției nete și producția fizică — nu s-au încadrat în cheltuielile pla­nificate, mai ales datorită depășirii costurilor mate­riale. Din analiza datelor bilan­­țiere se poate deduce faptul că pe prim planul activită­ții unităților fruntașe a stat introducerea de tehnologii avansate, în­tărirea gospodăririi rațio­nale a materiilor prime și materialelor, între altele prin utilizarea fișelor-limită de consum, căutarea soluției optime înaintea efectuării oricărei cheltuieli. Este semnificativ în acest sens că eficiența măsurilor tehnice­­organizatorice vizînd redu­cerea normelor de consum a totalizat, la marile uni­tăți, intre 17 și 32 milioane lei. O atenție mai mare s-a acordat realizării indicato­rilor calitativi, corelării principalelor sarcini de plan, dat fiind că orice pe acest tărîm poate „fisură“ avea efecte negative. In perioada analizată s-au semnalat, totodată, o serie de lipsuri, unele întreprin­deri ca I.M.T., tal" etc. depășind „Tehnome­­volumul O noua premieră industrială “ , realizată la Întreprinderea­­ „Electrotimiș“ — agregatul­­ de strunjit scuturi pentru­­ motoare electrice. In imagi­­ne : șeful de echipă Roland­­ Kanya, lăcătușul Petre Un­­­­gur și controlorul de căli­ă­­r­ie Gheorghe Ghirman­u fac­e o ultimă verificare­ ! cheltuielilor planificate. Al­tele au obținut rezultate nesatisfăcătoare la consu­mul unor materii prime, chiar dacă efectele acesto­ra, prin economii realizate la totalul cheltuielilor, au fost atenuate. Cauza princi­pală a neîncadrării în chel­tuielile planificate o consti­tuie depășirea normelor de consum, dovadă că procese­le tehnologice nu sunt, în toate cazurile, bine fun­damentate. Este drept, nu o dată unitățile sunt nevoite, din cauza lipsurilor aprovi­zionării tehnico-materiale, N. CIMPEANU (Continuare in pag. a III-a) Produse noi, cu înaltă rentabilitate Pe baza indicațiilor conducerii de partid și de stat privind valorificarea cit mai deplină a materi­ilor prime înglobate in produsele fabricate, co­­lectivu­l oamenilor mun­cii de la întreprinderea „Electromotor“ din Timi­șoara și­ a preocupările în intensificat direcția înnoirii și modernizării producției. In ultima perioadă de timp, datori­tă eforturilor depuse de specialiștii unității, pro­filul de fabricație al în­treprinderii „Electromo­tor“ s-a îmbogățit cu gamă de noi produse cum o sunt: motoare electrice speciale, servomotorul pentru automatizări, mo­toare cu frână, echipa­ment pentru zootehnie și alte diverse instalații, la care indicele de valorifi­care a metalului este net superior. De pil­dă, dacă la motoarele e­­lectrice obișnuite indicele de valorificare a metalu­lui lei/kg este cuprins în­tre 35-90 lei, la noile pro­duse care încorporează la un nivel superior iscu­sința și inteligența crea­toare proprie, precum un volum sporit de mun­și­nă vie, indicele respectiv a crescut în mod substan­­țial. El reprezintă 220 lei/kg la motorul cu fri­nă (M.F.I.) , 443 lei/kg la ventilatorul pentru pre­parat aer (V.P.A.) ; 494 lei/kg la pompa de lapte; 1.220 lei/kg la mașinile e­­lectronice de echilibrat; 1.553 lei/kg la servomoto­rul pentru acționări (S.A. 1). mumummnu ÎN INTERIORUL I ZIARULUI: ȘEDINȚA BIROULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI NAȚIONAL AL AGRICULTURII PLENARA CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR PERFECȚIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE IN PAS CU CERINȚELE ECONOMIEI „PRIMĂVARA“ MECANIZA­TORILOR Timișoara universitară Inteligența tehnică, în sprijinul producției Activitatea complexă le­gată de integrarea învăță­­mîntului cu cercetarea producția cuprinde, la Insti­ti­tutul politehnic „Traian Vuia“, obiective de cerceta­­re-proiectare contractuală, realizarea de prototipuri modele experimentale,­­ cer­și cetare fundamentală, ducție pentru realizarea pro­be produse destinate pieții, mo­dele experimentale, prototi­puri și instalații pentru au­­todotare, servicii etc., reali­zate în cadrul unităților proprii de producție, in în­treprinderi, pe șantierele de construcții, în catedre. Studenții Facultății de construcții au desfășurat ac­tivități specifice meseriei de constructor pe șantierele din Timișoara și Craiova: șantierele naționale ale f­­la­neretului Canalul Dunăre — Marea Neagră, Nedeea — Măceșu și Rovinari, cei de la facultățile de electroteh­nică, mecanică și mecanică agricolă au participat la rea­lizarea producției de serie, a modelelor experimentale și prototipurilor, la lucrările de autodotare în cadrul sec­ției de prototipuri și micro­­producție (S.P.M.), studenții anilor I-III de la Facultatea de tehnologie chimică, în unitățile integrate din ca­drul întreprinderilor „Azur" și I.T.T. O pondere însem­nată în activitatea producti­vă a ocupat-o activitatea de autodotare, realizarea de modele experimentale și prototipuri în catedre și co­lective de cercetare; un număr mare de studenți din anii terminali a fost cuprins, alături de cadrele didactice, la realizarea acestor obiec­tive. Secția de prototipuri și microproducție cu profil mecanic și electric a reușit, printr-o mai bună organiza­re a activității să realizeze în 1978 produse și Subansam­­ble preluate din planurile de producție ale unor între­prinderi din Timișoara, pro­duse de concepție proprie destinate vînzării (planșetă de desen, panou logic, volt­­metru electronic etc.), dar și un mare număr de produse omologate anterior: mașini de șlefuit probe metalogra­­fice, aparat pentru determi­narea forței critice de flam­­baj, traductor inductiv de deplasare. In anul 1978 s-au realizat, în această unitate, 10 produse noi, unele menite să înlăture importul cu o re­ducere de efort valutar de 3,7 milioane lei , s-au reali­zat economii importante de materiale și energie, apli­­cîndu-se tehnologii noi, cu efect pozitiv asupra calității unor produse. Au fost reali­zate, de asemenea, 20 de prototipuri. Cel de al patrulea an al cincinalului nico-științifice, revoluției teh­­ni­calității superioare, impune reconsi­derarea sarcinilor de plan în vederea realizării produc­ției fizice în această structu­ră sortimentală, la valoarea conf. dr. ing. GH. CREȚU, secretarul comitetului de partid al Institutului politehnic „Traian Vuia“ Timișoara (Continuare in pag. a IX-a) APORT TINERESC Mobilizați de organizațiile U.T.C., tinerii muncitori din unitățile economice de pe cuprinsul județului aduc o valoroasă contribuție la rea­lizarea sarcinilor pe 1979 și a noilor de plan­mente în întrecerea angaja­socia­listă. Printre argumente se înscriu și cele aproximativ 15 acțiuni de muncă patrio­tică, în sprijinul producției, inițiate de uteciștii din mu­nicipiul Timișoara în ulti­ma decadă a primei luni a anului. La acestea au luat parte peste 1.500 de tineri muncitori, valoarea produc­ției suplimentare realizate astfel însumînd peste 150.000 lei. S-au evidențiat organi­zațiile U.T.C. de la I.M.T., Tehnometal, T.C.M.T., Der­­matina, „13 Decembrie“, „Banatul“ și de la alte în­treprinderi. In anul 1978 de la Peciu Nou cooperatorii au reușit ca și in condiții climatice mai vitrege, să obțină pro­ducții mari. La porumb, de exemplu, s-a ajuns la 5.717 kg, grîu — 4.303 kg, orz — 4.260 kg, floarea-soarelui — 1.700 kg și sfeclă de zahăr la peste 30 de tone de fiecare hectar cultivat cu aceste plante. Așa după cum ne in­formă tovarășul Marin A­­postol, inginerul șef al co­operativei agricole, explica­ția acestor succese constă in conjugarea eforturilor co­operatorilor și mecanizatori­lor, în sprijinul deosebit pe care tractoriștii din secția condusă de tovarășul Petru Pohl au înțeles să-l dea co­operativei deservite în rea­lizarea obiectivelor econo­mice stabilite. Demn de men­ționat este faptul că, odată cu sporirea producției, me­canizatorii acestei secții au reușit să economisească și însemnate cantități de car­buranți. Planul de venituri al secției a fost depășit cu 11 la sută, iar economia de motorină se cifrează la 31.000 lei. Toți mecanizatorii sunt localnici. Unii dintre ei ca Ion Tarta și Ion Stănes­­cu, au o vechime de peste 20 de ani in stațiune. Fie­care in parte urmărește, cu pricepere și hărnicie, nu numai folosirea la putere maximă a tractoarelor mașinilor agricole, ci și în­și cadrarea lucrărilor în epoca optimă. Pentru aceasta s-a acționat din plin, de dimi­neața și pînă seara tîrziu în schimburi prelungite, iar, a­­tunci cînd a fost cazul, chiar și în zilele de duminică.­­ In timpul transporturi­lor fiecare tractor a acționat cite două remorci. Chiar și in condiții mai grele de sol nu s-a admis folosirea decit a unui singur tractor la un plug. Alimentarea cu moto­rină și alte materiale s-a fă­cut afară în cîmp, astfel că tractoriștii au putut să evite deplasările în gol și timpii morți — ne spunea tovară­șul Nicolae Ionescu, secreta­rul comitetului de partid din C.A.P. Așa se și explică fap­tul că secția care lucrează in cooperativa noastră a înche­iat ogoarele de toamnă încă înainte de 1 decembrie și că acum se lucrează efectiv la fertilizarea cu îngrășăminte organice și minerale — a condu­s dînsul. Și alte secții de pe raza S.M.A. Peciu Nou, urmînd exemplul celei a lui Petru Pohl, printre care cea de la Cruceni, condusă de tovară­șul Alexandru Vid­a, au reu­șit să se încadreze în consu­murile prevăzute. Bilanțul anului trecut a fost încheiat la secția din Cruceni cu o economie la cheltuielile to­tale de 112.000 lei. Numai la capitolul reparații, prin re­­condiționări de piese și prin buna întreținere a agrega­telor, economia atinge suma de 100.000 lei. Nu același lu­cru îl putem spune însă des­pre secția lui Liviu Gher­­dan, din Giulvăz, care și-a depășit planul de cheltuieli cu 28 la sută și unde s-a fă­cut o mare risipă de moto­rină. Și secția din Sînmar­­tinu Sîrbesc și-a depășit cheltuielile materiale cu 16 la sută, fapt ce demonstrea­ză cu prisosință că mecani­zatorii de aici nu s-au pre­­­ocupat cu toată răspunde­rea de prevenirea cheltuieli­lor inutile, de economisirea carburanților și lubrifianți­­lor printr-o mai bună ex­ploatare a tractoarelor, prin eliminarea scurgerilor, prin Încadrarea fiecărei operații în limitele epocii optime. De aici concluzia că, tovarășii din conducerea stațiunii și în primul rînd comitetul sindicatului trebuie să se preocupe, încă de pe acum, de generalizarea experien­ței înaintate, de urmărirea îndeaproape a felului în ca­re fiecare secție se încadrea­ză în marea bătălie de redu­cere a cheltuielilor mate­riale, de înlăturare a risipei. B. BURE Energie electrică A combustibilul, go­podărite cu­­everitate! Exemplul fruntașilor să fie larg extins Însemnări din activitatea S.M.A. Peciu Nou

Next