Drapelul Roşu, martie 1979 (Anul 35, nr. 10603-10629)

1979-03-01 / nr. 10603

■I ANUL XXXVI NR. 10.603 ■ [UNK] JOI. 1 MARTIE 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI f STRĂLUCIT PROGRAM DE ÎNFLORIRE A AGRICULTURII PATRIEI Se împlinesc 30 de ani de la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949, moment important în transformarea socialistă a țării, care marcat trecerea de la mica­­ producție de mărfuri în a­­gricultură, întemeiată pe proprietatea individuală țărănimii, la marea proprie­a­tate socialistă, care avea să deschidă calea unor profun­de schimbări revoluționare în relațiile agrare, în mo­dul de viață și de exis­tență al țără­nimii, pătrunde­rii și afirmării progresului teh­nic, economic și social - cultural în viața sa­tului românesc. Uriașele mutații, de ordin calitativ, care au avut loc în modul de lucrare a pă­mântului, de dotare a agri­culturii, de implicare res­ponsabilă a oamenilor sate­lor în procesul productiv, de ridicare a potențialului și rolului acestui sector în ansamblul important econo­miei naționale, dovedesc, fără putință de tăgadă, jus­tețea politicii Partidului Co­munist Român, viabilitatea strălucitului program de dezvoltare multilaterală a agriculturii, de înflorire a patriei Așa cum arăta to­varășul Nicolae Ceaușescu, „Cooperativizarea agricultu­rii a constituit un îndelun­gat proces revoluționar, care a dus la schimbări funda­mentale în structura socială a satelor țării noastre, în caracterul relațiilor de pro­ducție din agricultură, în în­tregul mod de muncă și de viață al țărănimii. Odată cu încheierea cooperativizării s-a realizat generalizarea relațiilor de producție socia­liste, ceea ce a dus la crea­rea economiei social­e uni­tare în România". Potrivit concepției parti­dului, făurirea unei agricul­turi moderne, intensive, de înaltă productivitate s-a în­scris în ansamblul politicii sale ca o condiție esențială pentru creșterea puterii eco­nomice a țârii, în ansamblu, și înfăptuirea programului general de ridicare a nive­lului de trai al poporului. Acest proces complex s-a desfășurat pe multiple pla­nuri, fiecare an, fiecare eta­pă parcursă însemnînd treaptă curajos și sigur par­e cursă pe calea modernizării producției, dezvoltării pro­prietății de stat și coopera­tiste, a transformării unită­ților agricole în puternice centre productive, capabile să realizeze mari și variate cantități de produse agri­cole. Am asistat și asistăm, mai ales după Congresele IX, X și XI ale partidului, la o evolutivă transformare a producției agricole într-o variantă a activității indus­triale, proces care se va ac­centua următori, considerabil în anii Aceasta, se înțe­lege, ca urmare a dezvoltă­rii considerabile a indus­triei și a Întregii economii, asigurării mecanizării, inten­sificării chimizării, introdu­cerii pe scară largă a meto­delor și tehnologiilor de tip industrial, profilării, concen­trării și specializării pro­ducției agricole, aplicării cu­ceririlor științei celei mai avansate, specifice acestui sector vital pentru econo­mie, pentru existenta oame­nilor. Vorbind în retrospectiva celor trei de­cenii, progre­sele înregistra­te în agricultu­ra țării în an­samblu, și în cadrul aceste­ia, transformări­le adînci petrecute pe melea­gurile timișene marchează o linie ascendentă a progresu­lui, confirmă justețea orien­tărilor date de partid. Ci­frele sînt grăitoare prin na­tura lor ; faptele, realitățile vorbesc însă mai convingă­tor despre puterea crescîndă de rodire a pămîntului, des­pre hărnicia și pasiunea oa­menilor. Brațele obosite ale truditorilor de altădată de pe ogoare au fost înlocuite, în anii socialismului, numai la nivelul județului nostru, de aproape 8.000 tractoare fizice, peste 3.000 de combi­ne, aproape 3.000 semănători mecanice, circa 900 mașini pentru împrăștiat îngrășă­minte chimice și cu multe alte mașini și utilaje speci­fice. Ce va însemna agricul­tura timișeană in acest an, al patrulea al cincinalului revoluției tehnico-științifice? In condițiile unui an agricol normal, va însemna realiza­rea unei producții globale (Continuare In pag. a n-a» 30 DE ANI DE LA PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN 3-5 MARTIE 1949 i­s In pag. a­ll a I LUCRĂRI PRIORITARE ÎN LEGUMICULTURA mazărei care va fi destinată fabricii de conserve. O atenție deosebită se acordă calității patului germi­nativ în care va fi introdusă sămînța.­ ­ Tractoristul Iosif Bai pregătește, la C.A.P. din Biled, 11 condiții din cele mai propice pentru însămînțatul I 3 3 nuHUunnnunnuwunnunmumv î Unde sînt iernile de î­n altădată și unde satele • j îngropate pînă peste cap j­î sub zăpadă, anonime, ui­­­­­­tate, triste, așteptind­­ 5 într-o amară hibernare ,­­ soarele primăverii ? Vag, î­ș­îmi mai aduce amin­­­­­­te de vremuri trecute l ! cimpul. Dar nici el nu­­­­ mai e același­­, sub cerul iernii. Neclintit j pămîn­­t 5­tul, patetic, întins de la­­ ș un capăt la altul al zării, • î­­i se dezvăluie privirilor ; : optimist. Arătura de j­­ î­n «MM»—--»­».«»»«-----«-» 5 ; j ANOTIMP DINAMIC Internn din­­ toamnă liniară și ordo­­­­­­nează spațiile fără sfîr­­­­i­șit. Acolo unde sămînța s­a a fost așezată în culcuș i s­fertil la timpul său, se !S­i țes catifele delicate peste­­­­ care palma viatului, aler­ j­u­gind, își lasă discrete 1 5 urme.­­ 9­­ . Ochiul gospodarului — 1 ! al gospodarului proprie­­­­­­tar, producător și bene- 1 5­ficior — veghează in per­­­­­­manență fiecare schim­­i­­­bare și nevoie a ogoare­­­­­• lor, anotimpul nemai­­s , fiind al hibernării lince­­­ \­de, ci al activității dina­­­ •­mice, intens susținute de j : pregătirile pentru lucra­ [ ș rea primăverii. In ate­­­­­­lierele de mecanizare — î ; de-acum sectoare unice i t* 1 \ MIRCEA ȘERBANESCU j . (Continuare in pag. a IlI-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Deputații Consiliului popu­lar județean s-au întrunit ieri, în Aula Universității din Timișoara, în cea de-a XVII-a sesiune ordinară. La lucrările sesiunii au partici­pat numeroși invitați : mem­bri ai Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., ai Biroului executiv al Consi­liului județean al Unității Socialiste, Frontului deputați ai Marii Adunări Naționale cu circumscripțiile electorale pe teritoriul județului Timiș, cadre din aparatul Comite­tului județean de partid Comitetului executiv al Con­si­siliului popular județean, președinți și vicepreședinți ai comitetelor și birourilor e­­xecutive ale consiliilor popu­lare municipale, orășenești și comunale, conducători de în­treprinderi și instituții jude­țene, cadre din organele de procuratură, justiție și mi­liție, membri ai comisiilor de judecată, reprezentanți ai presei centrale și locale. Deschizind lucrările sesiu­nii, tovarășul Mihai Telescu, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comite­tului executiv al Consiliului popular județean, a informat deputații că, prin Decret prezidențial, tovarășul Iorda­­che Marin, secretar al Comi­tetului județean Timiș al P.C.R., a fost delegat pentru a îndeplini funcția de vice­președinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar județean. La primul punct al ordinii de zi tovarășul Ștefan Pârvu­­lescu, procurorul șef al Procu­raturii județene, a prezentat raportul asupra activității organelor procuraturii și ins­tanțelor judecătorești cu pri­vire la aplicarea legislației, apărarea intereselor statului și cetățenilor, a ordinei și li­­niștei publice și ridicarea conștiinței civice a cetățeni­lor. In continuare, tovarășul Pavel Maer, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a dat citire Răspunsului Con­siliului popular al județului Timiș la Chemarea la între­cerea socialistă pe 1979, a­­dresată de Consiliul popular al județului Brăila. Partici­panții la sesiune au ascultat apoi informarea cu privire la rezultatele recensămintu­­lui animalelor la 3 ian. 1979 prezentată de tovarășul Ioan Gheorghiu, director general al Direcției județene agrico­le și industriei alimentare. Tovarășul Tiberiu Cernescu, președintele Comisiei perma­nente juridică și administra­ție locală, a prezentat rapor­tul de avizare a proiectelor de hotărîre. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul numeroși deputați și invitați. Ei s-au referit la activitatea desfășurată, în această pe­rioadă, de organele de procu­ratură și instanțele forești — în spiritul judecă­hotărî­­rilor Congresului al XX-lea și Conferinței Naționale ale partidului, al planurilor de măsuri ale Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R. — pen­tru asigurarea unui climat de strictă legalitate, de pre­venire a oricăror manifestări antisociale. Relevînd însem­nătatea Hotârîrii adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977, vorbitorii au înfățișat acțiunile între­prinse pe linia creșterii ro­lului unităților socialiste, organizațiilor obștești, al ma­ni selor populare în respectarea legalității, sancționarea și reeducarea prin muncă persoanelor care comit aba­a­teri de la normele de con­viețuire socială și legile țârii. In același timp ei au făcut unele propuneri și recoman­dări menite să ducă la diver­sificarea formelor și îmbu­nătățirea conținutului muncii politice de masă, la sporirea preocupării organelor și or­ganizațiilor de partid, orga­nelor locale ale puterii de stat, a organizațiilor de masă și obștești pentru înfăptuirea programului de formare și dezvoltare a conștiinței juri­dice, de cunoaștere a­ legilor țării, în scopul sporirii con­tribuției la dezvoltarea eco­­nomico-socială a țării, întă­ririi spiritului de răspundere față de gospodărirea avuției obștești, formării unei opinii de masă împotriva oricăror încălcări ale legislației, de a­­părare a ordinei sociale, a proprietății socialiste, a drep­turilor și intereselor legitime ale cetățenilor. în intervențiile lor, parti­cipanții la discuții și-au ex­primat, de asemenea, hotărî­­rea de a-și intensifica efor­turile în organizarea cit mai bună a activității pentru (Continuare in pag­­a­n­a) Adunarea generală a oa­menilor muncii de la Institu­tul de proiectare Timișoara, desfășurată sub semnul res­ponsabilității politice și pro­fesionale a prestigiosului co­lectiv de arhitecți, ingineri, proiectanți și tehnicieni de aici, pentru înfăptuirea e­­xemplară a indicațiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la promovarea pe scară mai largă a progresului tehnic în construcții, s-a constituit într-un moment de referință, legat de îndeplinirea obiec­tivelor sarcinile planului pe 1978 și puse în fața insti­tutului în noul an. Documen­tele de analiză, supuse dez­baterii adunării generale, au relevat contribuția tuturor lucrătorilor din cadrul insti­tutului la materializarea pro­gramului de investiții al Consiliului popular județean Timiș. Astfel, planul de pro­iectare pe 1978 a fost depășit cu peste 9 la sută, în condi­țiile creșterii productivității muncii cu peste 7­000 lei pe proiectant mediu. Prin mun­ca de concepție și de proiec­tare a întregului colectiv și-au găsit aplicarea noi și eficiente soluții tehnico-con­structive care au condus ridicarea gradului de indus­la­trializare­a lucrărilor pe șantiere, la utilizarea pe scară mai largă a elemente­lor prefabricate și a altor materiale, iar pe baza îmbu­nătățirii calitative aduse proiectelor, ce vizează în special sistemele de izolație a spațiilor construite, consu­murile specifice s-au redus cu aproape 400 tone com­bustibili convenționali. Tot­odată, eficiența documenta­țiilor elaborate pe linia ridi­cării calității proiectelor și a soluțiilor de execuție s-a concretizat în realizarea u­­nei economii totale de peste 157 milioane lei, față de va­loarea prevăzută inițial la lucrările de construcții-mon­taj. Cu toate succesele remar­cabile înregistrate în 1978 în activitatea institutului se mai manifestă o serie de ne­ajunsuri în utilizarea efi­cientă a potențialului ști­ințific și tehnic de pro­iectare. Astfel, numai prin învoiri capacitatea secții­lor de proiectare a fost diminuată cu peste 33.000 ore, unele documentații se pre­dau spre avizare incomplete sau cu intîrzieri, nu toți șefii de lucrări urmăresc sistema­tic finalizarea proiectelor de execuție pe șantiere. Deși numărul proiectelor cotate cu calificative „foarte bine“ a crescut, au fost și cazuri cînd s-au prezentat spre a­­probare proiecte insuficient analizate din punct de vede­re tehnico-economic, ori cu consumuri exagerate de oțe. Eforturile conducerii institu­tului în vederea îmbunătăți­rii și permanentizării legătu­rilor de colaborare cu antre­prizele de construcții și be­neficiarii de proiect n-au condus, în toate situațiile, la rezolvarea operativă a obli­gațiilor reciproce, stipulate de legislația în vigoare și clauzele contractuale. De aici, o serie de intîrzieri în elaborarea și predarea, la termenele documentații stabilite, a unor de execuție, extinderea utilizării proiec­telor tip și refolosibile, re­facerea unor proiecte dato­rită schimbărilor intervenite ulterior în soluțiile stabilite inițial și modificarea valorii investițiilor, greutăți în ac­tivitatea economico-financia­­ră, cauzate de neonorarea la timp a plății facturilor sca­dente etc. Drept urmare, programul adoptat de adunarea genera­lă, ca și angajamentul asu­mat în întrecerea socialistă pe 1979, au evidențiat posi­bilitățile mari încă existente VICTOR MUREȘAN (Continuare In pag.­a­ni­a) Ritm și calitate, la cota maximei mobilizări! Adunarea generală a oamenilor muncii de la IPROTIM Timișoara

Next