Drapelul Roşu, martie 1979 (Anul 35, nr. 10603-10629)
1979-03-01 / nr. 10603
■I ANUL XXXVI NR. 10.603 ■ [UNK] JOI. 1 MARTIE 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI f STRĂLUCIT PROGRAM DE ÎNFLORIRE A AGRICULTURII PATRIEI Se împlinesc 30 de ani de la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949, moment important în transformarea socialistă a țării, care marcat trecerea de la mica producție de mărfuri în agricultură, întemeiată pe proprietatea individuală țărănimii, la marea proprieatate socialistă, care avea să deschidă calea unor profunde schimbări revoluționare în relațiile agrare, în modul de viață și de existență al țărănimii, pătrunderii și afirmării progresului tehnic, economic și social - cultural în viața satului românesc. Uriașele mutații, de ordin calitativ, care au avut loc în modul de lucrare a pământului, de dotare a agriculturii, de implicare responsabilă a oamenilor satelor în procesul productiv, de ridicare a potențialului și rolului acestui sector în ansamblul important economiei naționale, dovedesc, fără putință de tăgadă, justețea politicii Partidului Comunist Român, viabilitatea strălucitului program de dezvoltare multilaterală a agriculturii, de înflorire a patriei Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „Cooperativizarea agriculturii a constituit un îndelungat proces revoluționar, care a dus la schimbări fundamentale în structura socială a satelor țării noastre, în caracterul relațiilor de producție din agricultură, în întregul mod de muncă și de viață al țărănimii. Odată cu încheierea cooperativizării s-a realizat generalizarea relațiilor de producție socialiste, ceea ce a dus la crearea economiei sociale unitare în România". Potrivit concepției partidului, făurirea unei agriculturi moderne, intensive, de înaltă productivitate s-a înscris în ansamblul politicii sale ca o condiție esențială pentru creșterea puterii economice a țârii, în ansamblu, și înfăptuirea programului general de ridicare a nivelului de trai al poporului. Acest proces complex s-a desfășurat pe multiple planuri, fiecare an, fiecare etapă parcursă însemnînd treaptă curajos și sigur pare cursă pe calea modernizării producției, dezvoltării proprietății de stat și cooperatiste, a transformării unităților agricole în puternice centre productive, capabile să realizeze mari și variate cantități de produse agricole. Am asistat și asistăm, mai ales după Congresele IX, X și XI ale partidului, la o evolutivă transformare a producției agricole într-o variantă a activității industriale, proces care se va accentua următori, considerabil în anii Aceasta, se înțelege, ca urmare a dezvoltării considerabile a industriei și a Întregii economii, asigurării mecanizării, intensificării chimizării, introducerii pe scară largă a metodelor și tehnologiilor de tip industrial, profilării, concentrării și specializării producției agricole, aplicării cuceririlor științei celei mai avansate, specifice acestui sector vital pentru economie, pentru existenta oamenilor. Vorbind în retrospectiva celor trei decenii, progresele înregistrate în agricultura țării în ansamblu, și în cadrul acesteia, transformările adînci petrecute pe meleagurile timișene marchează o linie ascendentă a progresului, confirmă justețea orientărilor date de partid. Cifrele sînt grăitoare prin natura lor ; faptele, realitățile vorbesc însă mai convingător despre puterea crescîndă de rodire a pămîntului, despre hărnicia și pasiunea oamenilor. Brațele obosite ale truditorilor de altădată de pe ogoare au fost înlocuite, în anii socialismului, numai la nivelul județului nostru, de aproape 8.000 tractoare fizice, peste 3.000 de combine, aproape 3.000 semănători mecanice, circa 900 mașini pentru împrăștiat îngrășăminte chimice și cu multe alte mașini și utilaje specifice. Ce va însemna agricultura timișeană in acest an, al patrulea al cincinalului revoluției tehnico-științifice? In condițiile unui an agricol normal, va însemna realizarea unei producții globale (Continuare In pag. a n-a» 30 DE ANI DE LA PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN 3-5 MARTIE 1949 is In pag. all a I LUCRĂRI PRIORITARE ÎN LEGUMICULTURA mazărei care va fi destinată fabricii de conserve. O atenție deosebită se acordă calității patului germinativ în care va fi introdusă sămînța. Tractoristul Iosif Bai pregătește, la C.A.P. din Biled, 11 condiții din cele mai propice pentru însămînțatul I 3 3 nuHUunnnunnuwunnunmumv î Unde sînt iernile de în altădată și unde satele • j îngropate pînă peste cap jî sub zăpadă, anonime, uitate, triste, așteptind 5 într-o amară hibernare , soarele primăverii ? Vag, îșîmi mai aduce aminte de vremuri trecute l ! cimpul. Dar nici el nu mai e același, sub cerul iernii. Neclintit j pămînt 5tul, patetic, întins de la ș un capăt la altul al zării, • îi se dezvăluie privirilor ; : optimist. Arătura de j în «MM»—--»».«»»«-----«-» 5 ; j ANOTIMP DINAMIC Internn din toamnă liniară și ordonează spațiile fără sfîrișit. Acolo unde sămînța sa a fost așezată în culcuș i sfertil la timpul său, se !Si țes catifele delicate peste care palma viatului, aler jugind, își lasă discrete 1 5 urme. 9 . Ochiul gospodarului — 1 ! al gospodarului proprietar, producător și bene- 1 5ficior — veghează in permanență fiecare schimibare și nevoie a ogoare• lor, anotimpul nemais , fiind al hibernării lince \de, ci al activității dina •mice, intens susținute de j : pregătirile pentru lucra [ ș rea primăverii. In atelierele de mecanizare — î ; de-acum sectoare unice i t* 1 \ MIRCEA ȘERBANESCU j . (Continuare in pag. a IlI-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Deputații Consiliului popular județean s-au întrunit ieri, în Aula Universității din Timișoara, în cea de-a XVII-a sesiune ordinară. La lucrările sesiunii au participat numeroși invitați : membri ai Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., ai Biroului executiv al Consiliului județean al Unității Socialiste, Frontului deputați ai Marii Adunări Naționale cu circumscripțiile electorale pe teritoriul județului Timiș, cadre din aparatul Comitetului județean de partid Comitetului executiv al Consisiliului popular județean, președinți și vicepreședinți ai comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, conducători de întreprinderi și instituții județene, cadre din organele de procuratură, justiție și miliție, membri ai comisiilor de judecată, reprezentanți ai presei centrale și locale. Deschizind lucrările sesiunii, tovarășul Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a informat deputații că, prin Decret prezidențial, tovarășul Iordache Marin, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., a fost delegat pentru a îndeplini funcția de vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. La primul punct al ordinii de zi tovarășul Ștefan Pârvulescu, procurorul șef al Procuraturii județene, a prezentat raportul asupra activității organelor procuraturii și instanțelor judecătorești cu privire la aplicarea legislației, apărarea intereselor statului și cetățenilor, a ordinei și liniștei publice și ridicarea conștiinței civice a cetățenilor. In continuare, tovarășul Pavel Maer, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a dat citire Răspunsului Consiliului popular al județului Timiș la Chemarea la întrecerea socialistă pe 1979, adresată de Consiliul popular al județului Brăila. Participanții la sesiune au ascultat apoi informarea cu privire la rezultatele recensămintului animalelor la 3 ian. 1979 prezentată de tovarășul Ioan Gheorghiu, director general al Direcției județene agricole și industriei alimentare. Tovarășul Tiberiu Cernescu, președintele Comisiei permanente juridică și administrație locală, a prezentat raportul de avizare a proiectelor de hotărîre. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul numeroși deputați și invitați. Ei s-au referit la activitatea desfășurată, în această perioadă, de organele de procuratură și instanțele forești — în spiritul judecăhotărîrilor Congresului al XX-lea și Conferinței Naționale ale partidului, al planurilor de măsuri ale Comitetului județean Timiș al P.C.R. — pentru asigurarea unui climat de strictă legalitate, de prevenire a oricăror manifestări antisociale. Relevînd însemnătatea Hotârîrii adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977, vorbitorii au înfățișat acțiunile întreprinse pe linia creșterii rolului unităților socialiste, organizațiilor obștești, al mani selor populare în respectarea legalității, sancționarea și reeducarea prin muncă persoanelor care comit abaateri de la normele de conviețuire socială și legile țârii. In același timp ei au făcut unele propuneri și recomandări menite să ducă la diversificarea formelor și îmbunătățirea conținutului muncii politice de masă, la sporirea preocupării organelor și organizațiilor de partid, organelor locale ale puterii de stat, a organizațiilor de masă și obștești pentru înfăptuirea programului de formare și dezvoltare a conștiinței juridice, de cunoaștere a legilor țării, în scopul sporirii contribuției la dezvoltarea economico-socială a țării, întăririi spiritului de răspundere față de gospodărirea avuției obștești, formării unei opinii de masă împotriva oricăror încălcări ale legislației, de apărare a ordinei sociale, a proprietății socialiste, a drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor. în intervențiile lor, participanții la discuții și-au exprimat, de asemenea, hotărîrea de a-și intensifica eforturile în organizarea cit mai bună a activității pentru (Continuare in pagana) Adunarea generală a oamenilor muncii de la Institutul de proiectare Timișoara, desfășurată sub semnul responsabilității politice și profesionale a prestigiosului colectiv de arhitecți, ingineri, proiectanți și tehnicieni de aici, pentru înfăptuirea exemplară a indicațiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la promovarea pe scară mai largă a progresului tehnic în construcții, s-a constituit într-un moment de referință, legat de îndeplinirea obiectivelor sarcinile planului pe 1978 și puse în fața institutului în noul an. Documentele de analiză, supuse dezbaterii adunării generale, au relevat contribuția tuturor lucrătorilor din cadrul institutului la materializarea programului de investiții al Consiliului popular județean Timiș. Astfel, planul de proiectare pe 1978 a fost depășit cu peste 9 la sută, în condițiile creșterii productivității muncii cu peste 7000 lei pe proiectant mediu. Prin munca de concepție și de proiectare a întregului colectiv și-au găsit aplicarea noi și eficiente soluții tehnico-constructive care au condus ridicarea gradului de induslatrializarea lucrărilor pe șantiere, la utilizarea pe scară mai largă a elementelor prefabricate și a altor materiale, iar pe baza îmbunătățirii calitative aduse proiectelor, ce vizează în special sistemele de izolație a spațiilor construite, consumurile specifice s-au redus cu aproape 400 tone combustibili convenționali. Totodată, eficiența documentațiilor elaborate pe linia ridicării calității proiectelor și a soluțiilor de execuție s-a concretizat în realizarea unei economii totale de peste 157 milioane lei, față de valoarea prevăzută inițial la lucrările de construcții-montaj. Cu toate succesele remarcabile înregistrate în 1978 în activitatea institutului se mai manifestă o serie de neajunsuri în utilizarea eficientă a potențialului științific și tehnic de proiectare. Astfel, numai prin învoiri capacitatea secțiilor de proiectare a fost diminuată cu peste 33.000 ore, unele documentații se predau spre avizare incomplete sau cu intîrzieri, nu toți șefii de lucrări urmăresc sistematic finalizarea proiectelor de execuție pe șantiere. Deși numărul proiectelor cotate cu calificative „foarte bine“ a crescut, au fost și cazuri cînd s-au prezentat spre aprobare proiecte insuficient analizate din punct de vedere tehnico-economic, ori cu consumuri exagerate de oțe. Eforturile conducerii institutului în vederea îmbunătățirii și permanentizării legăturilor de colaborare cu antreprizele de construcții și beneficiarii de proiect n-au condus, în toate situațiile, la rezolvarea operativă a obligațiilor reciproce, stipulate de legislația în vigoare și clauzele contractuale. De aici, o serie de intîrzieri în elaborarea și predarea, la termenele documentații stabilite, a unor de execuție, extinderea utilizării proiectelor tip și refolosibile, refacerea unor proiecte datorită schimbărilor intervenite ulterior în soluțiile stabilite inițial și modificarea valorii investițiilor, greutăți în activitatea economico-financiară, cauzate de neonorarea la timp a plății facturilor scadente etc. Drept urmare, programul adoptat de adunarea generală, ca și angajamentul asumat în întrecerea socialistă pe 1979, au evidențiat posibilitățile mari încă existente VICTOR MUREȘAN (Continuare In pag.ania) Ritm și calitate, la cota maximei mobilizări! Adunarea generală a oamenilor muncii de la IPROTIM Timișoara