Drapelul Roşu, iunie 1979 (Anul 35, nr. 10681-10706)

1979-06-01 / nr. 10681

r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN , ANUL XXXVI NR. 10.681 ■ VINERI, 1 IUNIE 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI 1 IUNIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI CHIPUL FERICIT AL VLĂSTARELOR PATRIEI Hotărîrea Comitetului Po­­litic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la testările organizate în mani­ta­ra noastră în cadrul Anului internațional al copilului a stimulat noi și grăitoare mărturii ale atenției perma­nente pe care partidul și statul nostru, personal to­varășul Nicolae Ceaușescu o acordă copiilor patriei, vi­itoarei generații de construc­tori ai socialismului și co­munismului. De la bun în­ceput, trebuie să subliniem că și în județul Timiș cei 63.000 pionieri și 26.600 șoimi ai patriei — români, mari, maghiari, sîrbi și ger­de alte naționalități — se bucu­ră de o grijă statornică, ma­terializată, numai în anii a­­cestui cincinal, prin 210 săli noi de clasă, 3.500 locuri în internatele școlare, 1.660 locuri în creșe și grădinițe, care, completing o puterni­că bază materială existentă, asigură cele mai bune con­diții de viață și învățătură, de muncă și educație, de creștere viguroasă și dez­voltare armonioasă. Alături de un valoros corp didactic, căruia îi este în­credințată înalta misiune de formare multilaterală a co­piilor, prin însușirea unor temeinice cunoștințe teore­tice și practice, organizați­ile pionierilor și ale șoimi­lor patriei, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, desfășoară o vas­tă activitate de educație pa­triotică și revoluționară, me­nită să contribuie la cunoaș­terea și prețuirea­­lor de luptă pentru condiți­liber­tate și progres ale poporului, ale clasei muncitoare, ale partidului comunist, ca și prof. CORNELIU PlRVU, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor (Conf. in pag. a II-a) Porumbel, porumbel, prins la gleznă cu inel, dacă știi, fă bine, spune, cine-n aripe ți-a scris alb răvaș de tainic vis ca să te trimită-n lume ? Floare albă — duh curat de prunc binecuvintat, porumbel — bulgăr de stea — pripășit în palma mea, ce-mi tot spui de o poveste c-un copil ce nu mai este ? Zboară — acum — lumină-rază Somnul șoimilor veghează­­ine­le visarea trează ca să crească Feți-frumoși cum crescum din moși­­strămoși. Porumbel — lumină vie, peste munți și mări — solie, varsă-ți taina sfînt­a mumii peste toți copiii lumii. Și, de nu ți-o fi prea greu, nu uita răvașul meu — arc intens de-azur — imens cheie-ți aripilor sens s ca să-l porți pe lume- 3 lin. \ Cu ram verde de măslin ! 3 TRAIAN DORGOȘAN \ . .................... ..................VI In pag. a 1l-a • ACTIVITATEA ! POLITICA DE MASA, STIMULENT AL­­ METODELOR ȘI I INIȚIATIVELOR­­ VALOROASE I O DESLUȘIND, PE ȘANTIER,1 j FRUMUSEȚEA I S­I PROFESIEI DE­­ CONSTRUCTOR 1 Ne aflăm în plin An international al copi­lului, manifestare la scara planetei, inițiată de U.N.E.S.C.O. și desfășu­rată in toate țările de către organismele cultu­rale respective, in con­dițiile unor semnificații care depășesc vîrsta pro­­priu-zisă a copilăriei, problematica proprie a­­cesteia. Indreptîndu-ne a­­tenția asupra copilului, ne arătăm de fapt atenți, grijulii, receptivi, la vii­torul nostru, al omenirii, încercînd să prin puritatea înțelegem copilăriei perspectiva marilor pro­bleme ale frămîntatei noastre lumi. In acest context, literatura spe­cializată capătă alte di­mensiuni, încărcată de o responsabilitate care nu poate fi numai estetică. Evident, literatura pen­tru cei mici acoperă un complex de sarcini im­portante care-i revin, ea nu poate fi numai dis­tracție gratuită și nici numai un simplu joc al fanteziei și culorilor, exi­gențele ei fiind la fel de înalte și de autentice ca și in cazul literaturii pentru­„cei mari“. Speci­ficul e altul, insă, uneori cu trăsături deosebite de la o vîrstă la alta, invă­­țind deopotrivă de la basm și de la clasici, dar descoperind și modalități noi, o varietate încă mai mare desfășurată pe în­tinsele dimensiuni ale umanismului revoluțio­nar. Fiind prima treaptă a contribuției literaturii la formarea omului nou, literatura pentru cei mici de la noi din țară cu­ ÎNSEMNĂRI prinde și această deosebit de importantă funcție, pe care arta noastră temporană in general cân­o dezvoltă apoi in toate domeniile ei. La Timișoara se adau­gă și semnificația că li­teratura pentru vîrstele mici se realizează in toa­te limbile în care se scrie și se citește în a­­ceastă parte de țară, fi­resc fiind să fie așa, cu observația că, scriind în limbi diferite, Anavi Adam, Nikolaus Berte­an­ger, George Bulic, Dorel Drăgulescu, Hans Kehrer, Ivo Muncian, Neboișa Popovici, Vasile Versa­­via, Damian Ureche, Va­lentina Dima, Preda exprimă Elisabeta idealuri etice și estetice comune, proprii acestui timp și a­­cestui popor. Versurile și narațiunile in proză ale autorilor citați, ale altor autori, transpun în for­me specifice pentru cei mici, literaturii coman­damentele majore ale l­­ MIRCEA ȘERBANESCU (Conf. in pag. a­ll-a) Semnificații majore \ TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A EFECTUAT O VIZITĂ DE LUCRU în cîteva mari unități­­ industriale și la unele obiective sociale din Capitală Secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a efectuat, în cursul dimineții de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unități industriale și unele obiective sociale din Capitală. To­varășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de tovarășii Ilie Verdeț, Gheorghe Oprea, Gh­eorghe Pană și Nicolae Con­stantin. Vizita a prilejuit o anali­ză rodnică, aprofundată a modului în care se înfăp­tuiesc hotărîrile Congresu­lui al XI-lea și ale Conferin­ței Naționale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea indus­triei pe trepte calitativ su­perioare și, în mod deosebit, a subramurilor ei de vîrf. în cadrul acestei noi în­­tîlniri de lucru a secretaru­lui general al partidului cu noi colective ae Capitalei, moment muncă ale semnifi­cativ al permanentului dia­log purtat de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu spe­cialiștii, cu făuritorii bunu­rilor materiale în probleme esențiale ale activității eco­­nomico-sociale, ale crește­rii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte pri­vind căile practice menite să imprime o mai bună orien­tare a eforturilor, a valo­rificării resurselor și materiale, pentru umane înde­plinirea și depășirea indica­torilor cantitativi și calita­tivi ai planului pe 1979 — an hotărîtor al cincinalului — precum și pentru realiza­rea cu succes a lor de perspectivă proiecte­privind extinderea unor sectoare purtătoare de progres, ca­pabile să asigure înaintarea fermă a economiei româ­nești pe calea modernizării ei neîntrerupte. Pe întregul parcurs al vi­(Cont. in pag. a IV-a) (Conf. în pag. a IlI-a) PRĂȘITUL PORUMBULUI NU SUPORTĂ NICI O INTIRZIERE! La cooperativele agricole din Consiliul unic agroindustrial Făget se impune perfecționarea organizării muncii pentru recuperarea grabnică a rămînerilor în urmă întreținerea la timp a culturilor hotărăște nivelul viitoarei recolte. In marea majoritate a satelor timișe­­ne, întreaga forță mecani­că și manuală participă, din zori și pînă în noapte, la prășitul porumbului și al al­tor culturi. Totuși, se înre­gistrează unele rămîneri în urmă, în special în zona co­­linară din estul județului. La cooperativele agricole din Consiliul unic agroin­dustrial Făget, de pildă, s-au însămînțat 2.285 hectare cu porumb pentru boabe, dar pînă aseară prima mecanică s-a efectuat prașilă abia pe 50 la sută din suprafață, ceea ce este foarte pentru perioada în care puțin ne găsim. Intr-un stadiu mai avan­sat se prezintă mecanizate­ ing. A. RACHITOVAN fii Cornel Franțescu și Fran­­cisc Vargiaș, din secția con­dusă de Ion Făraș, C.A.P. Temerești, au care, la între­ținut mecanic 115 hectare din cele 144 hectare existente în cultură. De asemenea, se remarcă activitatea tracto­riștilor Tănase Scînteie și Ion Bumba, de la secția din Fîrdea j ei au prășit 120 hectare, iar Ionel Andrășes­­cu, Iosif Saintescu și Tibe­­riu Anghel, de la secția ca­re servește C.A.P. Curtea, 165 de hectare. In rămîneri în urmă se schimb, înre­gistrează la cooperativele a­­gricole de la Făget, Bătești, Răchita, Margina. Analizînd ritmul zilnic la La întreprinderea agricolă de stat Cenci, porumbul întreținut la timp se dez­voltă viguros. (î ° î ° • P­­ROBICSEK)

Next