Drapelul Roşu, iunie 1979 (Anul 35, nr. 10681-10706)
1979-06-01 / nr. 10681
r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN , ANUL XXXVI NR. 10.681 ■ VINERI, 1 IUNIE 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI 1 IUNIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI CHIPUL FERICIT AL VLĂSTARELOR PATRIEI Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la testările organizate în manitara noastră în cadrul Anului internațional al copilului a stimulat noi și grăitoare mărturii ale atenției permanente pe care partidul și statul nostru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu o acordă copiilor patriei, viitoarei generații de constructori ai socialismului și comunismului. De la bun început, trebuie să subliniem că și în județul Timiș cei 63.000 pionieri și 26.600 șoimi ai patriei — români, mari, maghiari, sîrbi și gerde alte naționalități — se bucură de o grijă statornică, materializată, numai în anii acestui cincinal, prin 210 săli noi de clasă, 3.500 locuri în internatele școlare, 1.660 locuri în creșe și grădinițe, care, completing o puternică bază materială existentă, asigură cele mai bune condiții de viață și învățătură, de muncă și educație, de creștere viguroasă și dezvoltare armonioasă. Alături de un valoros corp didactic, căruia îi este încredințată înalta misiune de formare multilaterală a copiilor, prin însușirea unor temeinice cunoștințe teoretice și practice, organizațiile pionierilor și ale șoimilor patriei, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, desfășoară o vastă activitate de educație patriotică și revoluționară, menită să contribuie la cunoașterea și prețuirealor de luptă pentru condițilibertate și progres ale poporului, ale clasei muncitoare, ale partidului comunist, ca și prof. CORNELIU PlRVU, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor (Conf. in pag. a II-a) Porumbel, porumbel, prins la gleznă cu inel, dacă știi, fă bine, spune, cine-n aripe ți-a scris alb răvaș de tainic vis ca să te trimită-n lume ? Floare albă — duh curat de prunc binecuvintat, porumbel — bulgăr de stea — pripășit în palma mea, ce-mi tot spui de o poveste c-un copil ce nu mai este ? Zboară — acum — lumină-rază Somnul șoimilor vegheazăinele visarea trează ca să crească Feți-frumoși cum crescum din moșistrămoși. Porumbel — lumină vie, peste munți și mări — solie, varsă-ți taina sfînta mumii peste toți copiii lumii. Și, de nu ți-o fi prea greu, nu uita răvașul meu — arc intens de-azur — imens cheie-ți aripilor sens s ca să-l porți pe lume- 3 lin. \ Cu ram verde de măslin ! 3 TRAIAN DORGOȘAN \ . .................... ..................VI In pag. a 1l-a • ACTIVITATEA ! POLITICA DE MASA, STIMULENT AL METODELOR ȘI I INIȚIATIVELOR VALOROASE I O DESLUȘIND, PE ȘANTIER,1 j FRUMUSEȚEA I SI PROFESIEI DE CONSTRUCTOR 1 Ne aflăm în plin An international al copilului, manifestare la scara planetei, inițiată de U.N.E.S.C.O. și desfășurată in toate țările de către organismele culturale respective, in condițiile unor semnificații care depășesc vîrsta propriu-zisă a copilăriei, problematica proprie acesteia. Indreptîndu-ne atenția asupra copilului, ne arătăm de fapt atenți, grijulii, receptivi, la viitorul nostru, al omenirii, încercînd să prin puritatea înțelegem copilăriei perspectiva marilor probleme ale frămîntatei noastre lumi. In acest context, literatura specializată capătă alte dimensiuni, încărcată de o responsabilitate care nu poate fi numai estetică. Evident, literatura pentru cei mici acoperă un complex de sarcini importante care-i revin, ea nu poate fi numai distracție gratuită și nici numai un simplu joc al fanteziei și culorilor, exigențele ei fiind la fel de înalte și de autentice ca și in cazul literaturii pentru„cei mari“. Specificul e altul, insă, uneori cu trăsături deosebite de la o vîrstă la alta, invățind deopotrivă de la basm și de la clasici, dar descoperind și modalități noi, o varietate încă mai mare desfășurată pe întinsele dimensiuni ale umanismului revoluționar. Fiind prima treaptă a contribuției literaturii la formarea omului nou, literatura pentru cei mici de la noi din țară cu ÎNSEMNĂRI prinde și această deosebit de importantă funcție, pe care arta noastră temporană in general câno dezvoltă apoi in toate domeniile ei. La Timișoara se adaugă și semnificația că literatura pentru vîrstele mici se realizează in toate limbile în care se scrie și se citește în această parte de țară, firesc fiind să fie așa, cu observația că, scriind în limbi diferite, Anavi Adam, Nikolaus Berteanger, George Bulic, Dorel Drăgulescu, Hans Kehrer, Ivo Muncian, Neboișa Popovici, Vasile Versavia, Damian Ureche, Valentina Dima, Preda exprimă Elisabeta idealuri etice și estetice comune, proprii acestui timp și acestui popor. Versurile și narațiunile in proză ale autorilor citați, ale altor autori, transpun în forme specifice pentru cei mici, literaturii comandamentele majore ale l MIRCEA ȘERBANESCU (Conf. in pag. all-a) Semnificații majore \ TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A EFECTUAT O VIZITĂ DE LUCRU în cîteva mari unități industriale și la unele obiective sociale din Capitală Secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a efectuat, în cursul dimineții de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unități industriale și unele obiective sociale din Capitală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de tovarășii Ilie Verdeț, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană și Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică, aprofundată a modului în care se înfăptuiesc hotărîrile Congresului al XI-lea și ale Conferinței Naționale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare și, în mod deosebit, a subramurilor ei de vîrf. în cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu noi colective ae Capitalei, moment muncă ale semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu specialiștii, cu făuritorii bunurilor materiale în probleme esențiale ale activității economico-sociale, ale creșterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a valorificării resurselor și materiale, pentru umane îndeplinirea și depășirea indicatorilor cantitativi și calitativi ai planului pe 1979 — an hotărîtor al cincinalului — precum și pentru realizarea cu succes a lor de perspectivă proiecteprivind extinderea unor sectoare purtătoare de progres, capabile să asigure înaintarea fermă a economiei românești pe calea modernizării ei neîntrerupte. Pe întregul parcurs al vi(Cont. in pag. a IV-a) (Conf. în pag. a IlI-a) PRĂȘITUL PORUMBULUI NU SUPORTĂ NICI O INTIRZIERE! La cooperativele agricole din Consiliul unic agroindustrial Făget se impune perfecționarea organizării muncii pentru recuperarea grabnică a rămînerilor în urmă întreținerea la timp a culturilor hotărăște nivelul viitoarei recolte. In marea majoritate a satelor timișene, întreaga forță mecanică și manuală participă, din zori și pînă în noapte, la prășitul porumbului și al altor culturi. Totuși, se înregistrează unele rămîneri în urmă, în special în zona colinară din estul județului. La cooperativele agricole din Consiliul unic agroindustrial Făget, de pildă, s-au însămînțat 2.285 hectare cu porumb pentru boabe, dar pînă aseară prima mecanică s-a efectuat prașilă abia pe 50 la sută din suprafață, ceea ce este foarte pentru perioada în care puțin ne găsim. Intr-un stadiu mai avansat se prezintă mecanizate ing. A. RACHITOVAN fii Cornel Franțescu și Francisc Vargiaș, din secția condusă de Ion Făraș, C.A.P. Temerești, au care, la întreținut mecanic 115 hectare din cele 144 hectare existente în cultură. De asemenea, se remarcă activitatea tractoriștilor Tănase Scînteie și Ion Bumba, de la secția din Fîrdea j ei au prășit 120 hectare, iar Ionel Andrășescu, Iosif Saintescu și Tiberiu Anghel, de la secția care servește C.A.P. Curtea, 165 de hectare. In rămîneri în urmă se schimb, înregistrează la cooperativele agricole de la Făget, Bătești, Răchita, Margina. Analizînd ritmul zilnic la La întreprinderea agricolă de stat Cenci, porumbul întreținut la timp se dezvoltă viguros. (î ° î ° • PROBICSEK)