Drapelul Roşu, decembrie 1979 (Anul 35, nr. 10836-10862)

1979-12-01 / nr. 10836

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■I ANUL XXXVI NR. 10.836 ■ SÎMBÂTA, 1 DECEMBRIE 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI Fabrica de placaje și furnire Deta, unitate a întreprin­derii de prelucrare a lemnului Timișoara. In fotografie, muncitoarele fruntașe Ana Draga, Elisabeta Kühner și Ecaterina Toth. Să facem totul pentru infăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al Xll-lea al P.C.R. Pâr­ghiile financiare pot fi mai bine utilizate Analiză asupra posibili­tăților gospodăririi mai eficiente a resurselor în­credințate întreprinde­rilor. Lucrările Congresului al Xll-lea al partidului au e­­vidențiat rolul crescind al noului mecanism economico­­financiar în creșterea efi­cienței activității economi­ce. Constînd în esență în realizarea producției nete și a celei fizice, în condiții de creștere a productivității muncii, a perfecționării teh­nologiilor, a asimilării de produse cu însușiri calitati­ve competitive, noul meca­nism presupune, totodată, întărirea autogestiunii și au­­toconducerii muncitorești prin acoperirea tuturor chel­tuielilor de producție și de circulație din veniturile proprii ale întreprinderilor. Pe baza insuficiențelor con­statate in funcționarea sis­temului, s-a precizat obliga­ția organelor financiar-ban­­care să exercite un control mai exigent asupra­rii întreprinderilor, în gestiu­așa fel încît, cu minimum de resurse materiale, financia­re și de forță de muncă, să se asigure rezultate cît mai bune. Aceste probleme, ale dimensiunilor lor pe plan local, au format tema discu­țiilor purtate cu tovarășul Marin Mateescu, adjunct la Sucursala director țeană Timiș a Băncii jude­Na­ționale a R.S.R. .Prin intermediul cre­ditelor pe care le acordă u­­nităților economice, declarat interlocutorul, ne­a­ganele bancare intervin pr­in activitatea acestora, dînd-o sau, în cazul stima­­unor greutăți, ajutîndu-le să-și redreseze situația. Consider că un rol hotărîtor îl joa­că bugetele de venituri și cheltuieli, instrumente me­nite să dimensioneze corect "încasările, plățile, creditele necesare, vărsămintele la buget, constituirea fondu­rilor proprii, deci ansamblul de operații întreg care să fundamenteze din punct de vedere financiar activi­tatea unităților, întocmite pe baza unor indicatori de eficiență mobilizatori, ur­mărite cu strășnicie în tim­pul execuției, ele devin un ghid infailibil pentru o ac­tivitate economică sănătoa­să. Chiar dacă noastre bancare au organele acordat un sprijin substanțial în întocmirea bugetelor,­buie să recunoaștem că tre­nu în toate cazurile s-a ajuns la rezultate mulțumitoare, la o concordanță între preve­deri și execuție. N. CIMFERNEJ (Conf. in pag­a Ill-a) PRIN ORGANIZAREA SUPERIOARĂ A PRODUCȚIEI Directivele aprobate la Congresul al Xll-lea al par­tidului constituie pentru co­muniști, pentru toți oamenii muncii de la întreprinderea „Arta textilă“ — Timișoara un amplu și însuflețitor în­demn pentru a-și dedica în­treaga putere creatoare în­deplinirii și depășirii sarci­nilor de plan. In perioada scursă de la începutul anu­lui — după cum preciza e­­conomista Lucreția Frisch, șefa serviciului plan, ampli­ficarea întrecerii socialiste a fost posibilă prin organiza­rea judicioasă a producției și a muncii, valorificarea resurselor interne, scurtarea ciclului de fabricație, spe­cializarea liniilor tehnologice pe sortimente și modele, policalificarea și ridicarea nivelului profesional al per­sonalului cît și prin promovarea și extinde­rea unor inițiative va­loroase. Sporurile de pro­ducție înscrise în cronica întrecerii sunt de peste milioane lei la producția ne­3­tă, cca 11 milioane lei producția globală și 9 mili­la­oane lei la producția marfă, în timp ce producția fizică a fost depășită cu aproxima­tiv 90.000 mp țesături tip bumbac stofă mobilă. De precizat, totodată, că econo­miile de fire sintetice se a­­propie de 10 tone. leti au început, în județul Timiș „Zilele prieteniei și culturii Republicii­­ Democrate Germane î în Republica Socialistă­­ România“ Cu ocazia inaugurării, în județul Timiș, a prieteniei și culturii „Zilelor R.D. Germane în R.S. România", la Comitetul județean Timiș al P.C.R. a fost primită, ieri dimineață, delegația Consi­liului de cultură al Regiunii Gela, condusă de tovarășul Hans Käthe. La primire au fost prezenți tovarășii : Ior­­dache Marin, secretar al Co­mitetului județean Timiș al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului popular județean, Nikolaus Bertvanger, pre­ședintele Consiliului jude­țean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate ger­mană, Augusta Anca, preșe­dintele Comitetului pentru cultură și educație so­cialistă a județului Timiș. Tot în cursul zilei de ieri, delegația a fost primită la Comitetul județean Timiș pentru cultură și educație socialistă. Aseară, teatrul o­­rașului Gela a prezentat, la Timișoara, spectacolul „Vi­ziunile Simonei Machard“ de Brecht; la spectacol au participat și reprezentanți ai Ambasadei R.D. Germa­ne la București. ★ „Zilele prieteniei și cul­turii R.D. Germane România“ prilejuiesc în R.S. orga­nizarea, în perioada 30 no­iembrie — 9 decembrie 1979, a unor importante manifes­tări cultural-artistice susți­nute de formații reprezenta­tive ale Regiunii Gela, ur­­mînd a se desfășura în mu­nicipiile Timișoara și Lugoj, într-un însemnat număr de (Conf. in pag. a IV-a) Intr-un articol din vara a­­cestui an, se analiza situația din fermele zootehnice ale cooperativelor agricole de la Peciu Nou și Diniaș, re­­ieșind producțiile mici de la prima unitate și cauzele care au condus la obținerea unor rezultate sub posibili­tăți. Revenim la Peciu Nou după o perioadă de 3 luni pentru a urmări evoluția ac­tivității la ferma de taurine și stadiul îndeplinirii preve­derilor de plan la producția de lapte. Spre surprinderea noastră, constatăm că se mențin aceleași deficiențe semnalate și in luna august. — Nici acum nu avem șef de fermă — ne spunea to­varășul Ioan Lenard, preșe­dintele cooperativei agrico­le de la Peciu Nou. Direcția generală agricolă a dat de­cizie pentru un inginer a­­gronom, care va veni peste citeva zile. Sunt loturi de vaci fără îngrijitori. Sper că in luna decembrie asigurăm necesarul de lucră­tori pentru ferma zootehni­că. Furaje avem suficiente, dar producția de lapte este in scădere ... După cum se vede, consi­liul de conducere al coope­rativei agricole cunoaște cauzele principale care di­minuează­­ producția de lap­te, dar nu acționează ener­gic pentru remedierea defi­ciențelor și îmbunătățirea activității din ferma de creș­tere a taurinelor. Nu este suficient să afirmăm că a­­vem nutrețuri îndestulătoa­re, ci trebuie luate măsuri pentru prepararea lor in mod corespunzător. De pil­dă, ni se spune că rația zil­nică a unei vaci de lapte cuprinde 25-30 kg tăiței de sfeclă de zahăr și semisiloz de lucernă, 2 kg ciocălăi măcinați, 1 kg tărițe, pre­cum și coceni tocați, din cimp, la discreție. Cu totul alta ar fi situația dacă tuleii s-ar defibra și amesteca cu melasă in cadrul bucătăriei furajere. Bilanțul la începutul lunii noiembrie ne arată că pro­ducția medie de lapte a a­juns la numai 977 litri, ceea ce reprezintă 53 la sută din sarcinile de plan pe primele 10 luni. De asemenea, la fondul de stat, țăranii co­operatori au rămas datori cu 3.806 kl lapte. Și, in loc să obțină o primă de sti­mulare, ca vecinii lor și alte unități fruntașe, la sfîrșitul anului se va înregistra o ne-realizare de aproximativ 1,5 milioane lei. Considerăm că actuala producție zilnică de lapte se poate ușor dubla. Pentru a­­ceasta, cu sprijinul comite­tului comunal de partid și al organizației de partid, consiliul de conducere al cooperativei va trebui ca, in cel mai scurt timp să asigure din localitate toți îngrijitorii necesari, conco­mitent cu îmbunătățirea condițiilor de muncă. De a­­semenea, bucătăria furaseră să fie grabnic pusă în func­țiune, transportindu-se întreaga cantitate de meta­și­nă de la fabrica de zahăr. Un sprijin mai concret se așteaptă și din partea con­siliului unic agroindustrial în privința intensificării rit­mului lucrărilor de investi­ții, pentru darea in folosință a adăpostului existent in fa­ză finală de construcție, gră­birea terminării centrului de muls mecanic, acordarea asistenței tehnice necesare, in așa fel incit și la coope­rativa agricolă de la Peciu Nou producția de lapte să crească, pe măsura posibili­tăților și a condițiilor asi­gurate. ing. A. RACHITOVAN Condiții identice și totuși rezultate diferite La C.A.P. Peciu Nou se impun măsuri urgente, energice, pentru îmbunătățirea activității din sectorul de creștere a taurinelor (Conf. in pag a 111-a) REALEGEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ÎNALTA FUNCȚIE DE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI, MOTIV DE MÎNDRIE ȘI ÎNSUFLEȚIRE A ÎNTREGULUI POPOR in pag.­a H­a 1 DECEMBRIE 1918 - UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMANIA Unitatea națională, năzuință seculară a poporului nostru Coordonată și permanentă fundamentală a istoriei României, lupta pentru uni­tate și independență națio­nală a constituit seculară a celor mai năzuința înain­tate forțe ale întregului popor român. Unitatea de limbă, cultură, de viață e­­conomică și spirituală a de­finit istoria societății ro­mânești încă de la începu­turile sale. Plămădit pe o a­­rie geografică întinsă, pe temelia unității etnice și lingvistice a geto-dacilor, poporul român s-a dezvol­tat și afirmat în decursul veacurilor ca un popor u­­nitar, cu o limbă și factură psihică unitară. Conștiința comunității de neam, pătrun­să adinc în porului, românii straturile po­au păs­trat-o nealterată în pofida vitregiei vremurilor. Această credință a stat la temelia legăturilor permanente, pe plan economic, politic cultural, între Țările Româ­­i­ne, a favorizat statornicia și dezvoltarea unor strînse relații de colaborare și în­trajutorare în lupta pentru apărarea gliei strămoșești. La cumpăna veacurilor XVI-XVII, năzuința firească, obiectivă a românilor spre unitate politică s-a u­zat, e drept, pentru conc­e­puțin timp, în marele act înfăptuit de Mihai Viteazul. Unirea politică din 1600 a lăsat în­să urme adinei în conștiința poporului, constituind un a­­devărat simbol, un testament politic pentru toate gene­rațiile ce au urmat. O ple­iadă de renumiți cronicari moldoveni și munteni ca și corifeii Școlii Ardelene au contribuit la conștiinței unității dezvoltarea poporu­lui român. Sub impulsul pu­ternic al transformărilor so­­cial-economice petrecute în societatea românească oda­tă cu apariția și dezvolta­rea capitalismului, a avut loc un proces de afirmare a conștiinței naționale, reflec­tată în cristalizarea unei gîndiri social-politice națio­nale moderne și rare. Deosebit de revoluția­puternic s-a conturat năzuința de in­dependență și unitate na­țională a poporului român în timpul Revoluției din 1821, condusă de Tudor Vla­­dimirescu, și, mai ales, în Revoluția din 1848, viguroasă expresie de afirmare a idea­lurilor fundamentale ale so­cietății românești. Unirea de la 1859 și cre­area statului român mo­dern, cucerirea indepen­denței de stat în 1877 au deschis o etapă nouă în via­ța economică, socială și cul­turală a țării, în mișcarea națională a românilor, ideea făuririi statului național u­­nitar direcționînd toate ac­țiunile forțelor social-politi­ce românești. Lupta pentru făurirea statului național ro­mân unitar, luptă cu un profund caracter democra­tic, progresist, a intrat în toamna anului 1918 într-o etapă decisivă, antrenînd clasa muncitoare, mea, intelectualitatea, țărăni­ce­lelalte forțe sociale și poli­tice. Pe întreg teritoriul Transilvaniei și Banatului s-a declanșat o cuprinză­toare mișcare burghezo-de­­mocratică, vizînd unirea a­­cestor străvechi teritorii ro­ IOAN MUNTEANU, doctor in istorie

Next