Drapelul Roşu, iunie 1980 (Anul 36, nr. 10991-11015)

1980-06-01 / nr. 10991

IM ANUL XXXVII NR. 10.991 M DUMINICĂ, 1 IUNIE 1980 M 4 PAGINI, 30 BANI ■ Indiferent de starea vremii, să nu slăbească ritmul la întreținerea culturilor­ • Maximă mobilizare de forțe la combaterea buruienilor și a dăunăto­rilor • In centrul aten­ției, lucrări de bună ca­litate și asigurarea unei densități optime de plante • La Orțișoara și Cornești să participe toți locuitorii la prâșitul și vârstul sfeclei de zahăr Oamenii muncii din agri­cultura timișeană se con­fruntă cu una dintre cele mai grele campanii agricole de primăvară. Precipitațiile­­ abundente stînjenesc buna desfășurare a activităților în cîmp și favorizează creș­terea mai rapidă a buruie­nilor. In acest context, se cere o maximă mobilizare de forțe mecanice­­ și manua­le la distrugerea de urgen­ță a buruienilor și a crustei formate in urma ploilor că­zute, pentru a crea plante­lor cultivate condiții optime de dezvoltare și a realizarea producțiilor asigura pla­nificate­ în localitățile și unitățile agricole unde s-au respectat indicațiile Comandamentului Județean pentru coordonarea lucrărilor agricole, prima prășilă a sfeclei de zahăr s-a terminat, iar unde s-au manifestat carențe în orga­nizarea muncii se înregis­trează rămîneri în urmă, buruienii­ se dezvoltă în voie, periclitînd recolta. La cooperativa agricolă de la Orțișoara, de exemplu, în timp ce mecanizatorii au încheiat prima prașilă me­canică, țăranii cooperatori au executat săpatul și rări­­tul pe numai 30 hectare din cele 65 de hectare existente în cultură. Președintele co­operativei agricole, inginera Doina Jurculeț, încearcă să motiveze întîrzierea lucrări­lor de întreținere prin fap­(Conf. in pag. a lll-a) Activitate susținută în legumicultura • Combaterea buruienilor și a manei • Com­pletarea golurilor din cultură • Respectarea strictă a graficelor de recoltare și livrare In spiritul cerințelor sub­liniate la recenta Consfătui­re de lucru de la C.C. al P.C.R., oamenii muncii din agricultura timișeană acțio­nează cu abnegație pentru executarea la timp și în condiții superioare de cali­tate a lucrărilor de sezon. Ei sunt dornici să obțină în acest an un spor substan­țial de recoltă, scop căruia îi dedică întreaga pricepere și energie.­­ Referindu-ne la munci­le din horticultură, a ținut să sublinieze ing. Toma, director tehnic al Liviu în­treprinderii de legume­­fructe, sunt de subliniat cî­­teva priorități, cum ar fi prășitul mecanic și manual, lucrări care nu suportă nici o aminare, influența lor a­­supra nivelului recoltelor fiind deosebită. De altfel, a­ceste operațiuni pot fi exe­cutate destul de bine și pe timp mai puțin antrenîndu-se toate favorabil, brațele disponibile din cooperativele agricole de producție, între­prinderile agricole de stat ori din alte unități de la sate. Mă refer, in primul rînd, la combaterea buruie­nilor care, în condițiile pri­lejuite de ploi, se mai puternic decît dezvoltă plantele de cultură, actualmente ma­joritatea grădinilor aflin­­du-se în pericol de imburu­­ienare. După cum se știe, distrugerea buruienilor se face atît prin prașile repeta­te, cit și chimic (cu precă­dere la rădăcinoase, ceapă, usturoi). Apoi, este necesar VIOREL BO­URIU (Cont. in pag. a lll-a) La I.A.S. C­arani continuă în ritm susținut recoltatul furajelor. (Foto : E. ROBICSEK) I ; î Din gara Beograd Du• | Ș nat>, unde ne aduce ra­ \­­ pidul de București, par­ \­­ curgem in goana mașinii­­ 1 citeva din principalele : • artere ale capitalei R.S.F.­­­I Iugoslavia, țară vecină ! ! și prietenă. Din amalga­­­­­­mul de imagini belgră­ ! i dene reținem * citeva. ■ s­latii, în plin centru, im­­­­­ i pozan­ta clădire­a Adună­­­ î­rii R.S.F. Iugoslavia, ; ; unde a avut loc recent l­a mitingul de doliu și de ; \ unde a pornit impresio­ \ i­nantul cortegiu care avea \­­ să marcheze clipa grea a \ \ despărțirii de președin-­­­­ tele Iosip Broz Tito. A­­­­­­mintirea marelui condu-­­ \ : câtor este, de altfel, pre- \ - - ___ ț i Itinerar­­­i iugoslav­i : Note de drum (I) j :­zentă la tot pasul. Cu t­u toate că, la data vizitei­­­­ noastre, trecuseră aproa­ ; <­pe două săptămîni de la \­­ funeralii, portretele in­­­­­­doliate ca și drapelele \ , coborite în berna, se gă­­­­­­seau încă expuse pe fa­ : \­­adele principalelor edi­­­­f­­icîi si în vitrine. Așa - i cum aveam să aflăm in 5­­ curînd, la mormintul din : • Dedinie al lui Iosip Broz ; í Tito se perindă, fără în­­­­­­cetare, intr-un grandios ; ; pelerinaj, mii și mii de­­­­ locuitori ai Iugoslaviei,­­­­ tineri și vîrstnici, băr­ f , bani și femei, veniți din­­ > toate republicile și re­­­­­­giunile autonome, spre a - i aduce un vibrant omagiu a­l ilustrului dispărut. Pre­­­­­­sa, la rîndul ei, consacră ș i spații ample rememora­­­­­­rii principalelor momen­­­ •­te ale vieții și activității­­• lui Iosip Broz Tito, con­­­­­­cepțiilor politice și socia­­­­­­le pentru care a militat,­­­­ relevării uriașei sale con­­f GH. TOMOROGA j (Conf. in pag. a IV-a) ■ CRONICA TIMIȘEANA 0 CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT. La prestigiul deosebit de care colectivul întreprinderii de sticlărie din Tomești se bucură atît în țară cît și pe piața externă, s-a adăugat încă o valență demnă de toată lauda : îndeplinirea sarcinilor de plan afe­rente pe întregul cincinal al revoluției tehnico-știin­­țifice. Se preconizează astfel ca, pînă la sfîrșitul anului, să se realizeze și să se livreze suplimentar beneficiarilor externi o producție de circa 2­ t milioa­ne lei valută, peste 2S.900 confecții di­ferite și la producția ne­tă cu 550.000 lei, depășiri obținute cu deosebire pe seama creșterii producti­vității muncii. In în­trecerea socialistă des­fășurată pînă acum evidențiat formațiile s­au de lucru conduse de tovară­șele Eva Hriscu, Rodica Blaj și altele. • STUDII CU EFICIENTA ECONOMICA RI­DICATA. Comisiile inginerilor și tehnicienilor din întreprinderile industriale lugojene au, în acest an, pe masa lor de lucru, peste 150 de teme de cercetare și proiectare, legate direct de problemele stringente ale producției, investigații tehnice prin a căror fina­lizare se aduce economiei municipiului o eficiență economică suplimentară de peste 5 milioane lei. Din­tre aceste studii, cu imediată aplicabilitate practică, trebuie menționate cele referitoare la reducerea consumurilor specifice, valorificarea materialelor re­cuperabile și refolosibile, îmbunătățirea calității pro­ducției etc. • IMPORTANTE LU­CRĂRI IN BAZINELE HIDROGRAFICE. Lucră­torii filialei Timiș a Di­recției de gospodărire a apelor desfășoară, în a­­ceste zile, importante ac­țiuni atît in bazinul ba­rajului de la Surduc, cît și in cel de la Moravița. Pentru dublarea debitu­lui barajului de la Sur­­duc se sapă o galerie subterană între Luncani și Grind­a­ Română, la care acționează din plin patru echipe de mineri cu toate instalațiile și utilajele aferente. De a­­semenea, in bazinul Mo­­raviței s-a proiectat rea­lizarea unei acumulări nepermanente, cu­ un vo­lum de 11 milioane metri cubi de apă, care va fi terminată în cursul aces­tui an. CA O PRODUCȚIE FIZI­SUPLIMENTARA, încheierea celor luni de activitate din cinci a­cest ultim an al cincina­lului revoluției tehnico­­știintifice a marcat, pen­tru­ colectivul unității din Deta a întreprinderii de confecții „Bega“ — Timișoara, consemnarea unei suite de succese. Intre acestea se situează depășirea sarcinilor de plan, pe perioada aminti­tă, la producția fizică cu DE ZIUĂ INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI SUB SEMNUL LUMINII, AL DRAGOSTEI ȘI LIBERTĂȚII „întotdeauna gindul meu e la copiii țării­­ mele, la tineretul, la poporul nostru ! Doresc­­ ca tinerii, copiii, poporul meu să trăiască in ■ pace ! Dar, deopotrivă, gîndurile mele sint In* ■­dreptate spre copiii tuturor popoarelor. Am­­ fost în multe țări, am întîlnit acolo și copii, și­­ tineri, și oameni mai în vîrstă, și chiar foarte­­ bătrini. Trebuie să mărturisesc că aceeași­­ căldură pe care o simt imbrățișind copiii­­­­ patriei mele, am simțit-o imbrățișind copiii altor țări“. NICOLAE CEAUȘESCU in fiecare an, la mijlocul primăverii, sărbătorim Ziua internațională a copilului, simbol al gingășiei și răs­punderii. De data aceasta, pentru copiii din România, tradiționala sărbătoare este puternic marcată de bucuria și entuziasmul reîntîlnirii. La început de mai, cu cel mai iubit părinte, prieten și sfătuitor al lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului nostru, președintele țării. Copiii și tinerii patriei, re­uniți în Forumul tinerei ge­nerații, au raportat parti­dului, tovarășului Ceaușescu, rezultate Nicolae deose­bite în muncă, la învățătură, în toate domeniile de acti­vitate, au exprimat senti­mentele lor fierbinți de dra­goste și recunoștință parti­dului și statului, conducăto­rului iubit pentru grija pă­rintească ce le-o poartă, pentru minunatele condiții de creștere, formare, educa­re și afirmare ce le sunt create. La fel ca ceilalți fii ai pa­triei, copiii din județul nos­tru — români, germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte națio­nalități — beneficiază de AXENTE ȘERAU, președintele Consiliului județean Timiș al Organizației pionierilor (Cont. in pag. a lll-a/ COPIII ȚĂRII Copil al lumii — stea neîntinată. Izvor de caldă liniște și pace Destin de veșnicie în planetă Din inima ta bună și curată Un sîmbure al vieții se desface... . Copil al lumii — luminare nouă. Nădejde și speranță veșnic trează. Cînd îți aprinde limpede, o rază Surîsul tău, ca boabele de rouă... Să ai o țară pururi milenară, Să ai un nume demn în demnitate Să-ți fie gindui o făclie­ aprinsă Curat la trup și-n minte sănătate. Să-ți fie ziua bună-mplinită în țară liberă, nebiruită Să-ți fie pasul ferm, și drumul drept Și cugetul curat și înțelept. Și scumpa noastră maică. Românie Să-ți fie ideal de omenie. S-o aperi, s-o înalți, s-o preamărești Copil al plaiurilor românești ! ION CAOAREANU

Next