Drapelul Roşu, februarie 1982 (Anul 38, nr. 11509-11532)

1982-02-02 / nr. 11509

ANUL XXXIX NR. 11.509 MARȚI, 2 FEBRUARIE 1982 4 PAGINI, 30 BANI Dezvoltarea democrației muncitorești-legizate obiectiva Totul despre producție Adunarea generală a oamenilor muncii de la „Electrotimi?" ... Sentimentul cu care am plecat de la adunarea generală ce a avut loc la „E­­lectrotimiș" a fost,acela de a fi participat nu la o simplă reuniune administrativă, ci — așa cum ne-am și așteptat — la un veritabil act politic al oamenilor muncii, convinși că activitatea lor trebuie să dobîndească valențe noi pen­tru îndeplinirea la cote supe­rioare a sarcinilor celui de-al doilea an al cincinalului. E­­sențial, in context, s-a dove­dit faptul că dezbaterile au f­i focalizate nu atît asa­cifrelor privitoare la bi­lanțul anului trecut (foarte bun, de altfel , depășirea cu aproape 9,5 milioane lei a producției nete­­ dar nu lipsit de unele carențe !), ci mai ales asupra fenomenelor care au determinat nivelul a­­cestor cifre - deci, conținutului calitativ a­ asupra ex­presiei cantitative. Conturind precis, pînă la origine, aces­te fenomene, pentru a deter­mina care (și cum) trebuie în­curajat și care stopat, com­­parînd cu precizie rezultatele obținute și obiectivele propu­se cu posibilitățile reale, in­clusiv cele latente, adunărea generală s-a dovedit cu deo­sebire eficientă. Argumentele ne stau la în­­demînă : caracterul analitic, critic și autocritic, al dării de seamă ; fundamentarea rigu­roasă și cuantificarea precisă d­­ in sensul efectelor prezuma­t programului unitar de .. jrt. Corelîndu-se judicios aceste documente cu proiec­tul de angajament, adunarea generală a beneficiat astfel de o imagine cuprinzătoare a experienței pozitive, ca și a lipsurilor anterioare și a mo­dalității de eliminare a aces­tora ; drept urmare, fiecare participant a putut intui re­flectarea acestei imagini de ansamblu în microuniversul locului său de muncă — de unde și numeroasele contri­buții la îmbunătățirea soluțiilor de principiu și de detaliu. „In privința disciplinei știm exact ce avem de făcut ; în plus, e bine să se stabilească cate­goriile de personal și semnele distinctive pentru acei­ta executarea atribuțiilor, care, se deplasează de la un loc de muncă la altul. Dar mai exis­tă și aspectul tehnologic­ al disciplinei, unde avem încă multe de făcut. Va trebui să urmărim cu perseverență res­pectarea reglementărilor sta­bilite cu privire la programa­rea si execuția lucrărilor In succesiunea tehnologică pre­văzută în documentații, sarci­nă ce revine in primul rînd maiștrilor și controlului teh­nic" (maistru IOAN CERBU). „Suntem­ mindri că am depă­șit sarcinile de export 1981, dar acești „lauri" pe se veștejesc dacă nu acționăm energic, mai ales că planul pe anul în curs este de pa­tru ori mai mare. In principal, apreciez că sarcina de bază o reprezintă creșterea com­petitivității produselor noas­tre. De aceea, trebuie să ur­mărim cu maximă atenție realizarea prototipurilor, capetelor de serie și testarea a lor corespunzătoare, să evi­tăm intîrzierile în lansare, așa cum a fost cazul mașinilor ELEROFIL, N.B.­2, echipa­mentelor de sudură ș.a.“. (GH. NEDELCU, șef echipă montaj). „ ... Au existat ca­zuri cînd nu s-a acordat a­­tenția cuvenită întocmirii verificării unor caiete de sar­și cini sau norme interne și s-au înscris valori necorelate cu cele din documentația con­­­structivă. Îmi exprim poziția critică și autocritică față de aceste neajunsuri, precum și a faptului că nu totdeauna concepția constructivă a uti­lajelor a fost în concordanță cu cele mai noi realizări pe plan mondial și că, uneori, utilajele proiectate au re­prezentat doar relevarea­­ u­­nor utilaje existente în func­țiune, fără a se introduce so­luții novatoare” (ing. proiec­tant CORNEL CARȚIȘ). „A­­preciez că deși, pe ansam­blu, indicatorul calității a fost îmbunătățit, se mențin unele neajunsuri în privința recep­ției materialelor și subansam­­blelor, controlului interfazic și probelor finale ale produ- MIREL BRATEȘ (Conf. in pag. a II-a) in­ interiorul ziarului 9 TEMELII TRAINICE PRODUCȚIEI VIITOARE DE LEGUME • SPORT twnkmtmnmnv A ÎNCEPUT RECENSAMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE Declanșat ieri dimineață in toate localitățile județului Ti­miș, ca dealtfel în întreaga țară, recensămîntul animale­lor domestice se constituie ca o acțiune de larg interes și deosebită însemnătate pen­tru realizarea programelor de dezvoltare a zootehniei, pen­tru satisfacerea cerințelor de consum ale populației. Cu­noașterea exactă a potenția­lului zootehnic,­­ a efective­lor de animale, numeric calitativ­­ este necesară pen­­i­tru stabilirea celor mai efi­ciente măsuri de sprijinire a crescătorilor să înmulțească animalele, să îmbunătățească rasele și să obțină producții și venituri cit mai mari. Acest sprijin se referă la produce­rea furajelor, îmbunătățirea pășunilor și fînețelor, asigu­rarea reproducătorilor din rase ameliorate, acordarea a­­sistenței zootehnice și veteri­nare, in vederea coordonării acțiunilor de selecție a ani­malelor cu potențial biologic superior, organizării cooperă­rii intre unitățile agricole so­cialiste și producătorii indivi­duali în creșterea și îngrășa­­rea animalelor. Este, așadar, foarte important ca declara­țiile asupra animalelor deți­nute și înregistrarea acestora să fie exacte. Este o datoria cetățenească a deținătorilor de animale să sprijine recen­­zorii pentru înscrierea date­lor prevăzute în Decret, lo­cuitorii de la sate și orașe fiind direct interesați in reu­șita deplină a acțiunii. La întreprinderea „Industria linii“ din Timișoara, utilajele de mare complexitate și tehnicitate își împlinesc perfor­manțele prin hărnicia și priceperea filatoarelor, printre care se numără și Ana Fizeșan. ­ Principiile de bază și formele noului sistem de retribuire în cooperativele agricole întrebări și răspunsuri cu privire la proiectul Legii retribuirii muncii în unitățile­­ agricole și cooperatiste țaranii cooperatori, toți oamenii muncii din agricul­tura timișeana au primit cu un viu interes prevederile pro­iectului Legii retribuirii muncii în unitățile agricole coope­ratiste, a cărui aplicare experimentală a inceput la 1 fe­bruarie a.c. Pentru a răspunde întrebărilor primite la re­dacție, ne-am propus să publicăm materiale explicative despre principiile de bază ale noului sistem de retribuire, organizarea producției și a muncii, formele de retribuire în cooperativele agricole. In legătură cu citeva din întrebă­rile referitoare la noul sistem de retribuire, ne-am adresat tovarășului AURELIAN MARGINEANU, instructor cu proble­me juridice la Uniunea județeană a cooperativelor agri­cole de producție. - Vă rugăm, mai întîi, să vă referiți la principiile de bază ale sistemului de retri­buire în unitățile agricole co­operatiste, reglementate de noul proiect de lege. - Proiectul Legii retribuirii muncii se înscrie în șirul pre­ocupărilor stăruitoare ale conducerii partidului, ale to­varășului Nicolae Ceaușescu, pentru înfăptuirea neabătută a programului de dezvoltare și modernizare a agriculturii, potrivit exigențelor noii revo­luții agrare, pentru creșterea susținută a producției agri­cole în vederea satisfacerii nevoilor de consum ale popu­lației și cerințelor economiei naționale. Ridicarea continuă a nive­lului de trai al celor ce lu­crează in unitățile agricole cooperatiste este nemijlocit condiționată de munca fiecă­rui cooperator și se realizea­ză pe măsura creșterii pro­ducției agricole și a dezvoltă­rii averii obștești. Noua lege stabilește că nici un coope­rator nu poate fi retribuit da­că nu prestează o muncă u­­tilă, care să contribuie realizarea producției în uni­ta­tatea agricolă respectivă. Re­tribuirea trebuie sa se facă în nemijlocită legătură cu cantitatea și calitatea muncii prestate, cu producția și ve­niturile realizate, cu rezulta­tele obținute in diminuarea cheltuielilor de producție în sporirea eficienței activită­și­­ii din toate sectoarele uni­tății, potrivit cu dezvoltarea și posibilitățile economice ale acestuia. Noul sistem de cointeresare pune baze reale asigurării u­­nui raport echitabil între ve­niturile din celelalte ramuri de activitate și veniturile din agricultură. Obligația unită­ților agricole cooperatiste este aceea de a asigura partici­parea la muncă a cooperato­rilor și a tuturor celorlalți la­ Convorbire realizată de ing. A. RACHITOVAN (Conf. în pag. a ll-a) • SUCCESUL UNUI TINAR COMPOZITOR. Re­cent, în cadrul concursului internațional de compozi­ție pentru muzică de ca­meră desfășurat la UDINE (Italia), concurs dotat cu un singur premiu, juriul constituit din compozitori și muzicologi din diferite țări a acordat profesorului Lucian Cristofor Țu­gui, o mențiune specială pentru lucrarea întitulată „Ikarus“,­­ cvintet de su­flători și pian. Tinărul compozitor, în prezent profesor de muzică Iași, a fost elev al Liceu­lu­lui de muzică din Timișoa­ra, apoi al Conservatorului „George Enescu" din Iași, în cadrul căruia a urmat facultatea de instrumente (pian) și facultatea de compoziție, în perioada primei facultăți s-a bucu­rat de aprecierea și aju­torul cunoscutului compo­zitor Sabin Păutza, pornit de la Școala de muzică din Reșița, iar studiile de compoziție i-au fost îndru­mate de către cunoscutul compozitor Vasile Spătă­­relu, acesta, Io­rîndu-i, absolvent al liceului de muzică timișorean. Merită a se menționa, ca un semn de omagiu, că des­coperirea ca dotare crea­tivă muzicală a premiatu­lui, precum și inițierea a­­cestuia în arta compozi­ției, încă din anii fragezi, se datorează neuitatului Nicolae Ursu. • DEPĂȘIRI DE PLAN. înțelegind pe deplin ra­țiunile introducerii noului mecanism economico-fi­­nanciar, colectivul de oa­meni ai muncii de la între­prinderea „Bonarex“ Sîn­­nicolaul Mare acționează consecvent pentru îndepli­nirea și depășirea tuturor indicatorilor planului eco­nomic. Bunăoară, bilanțul lunii ianuarie înregistrează între altele importante de­pășiri la producția fizică - 37.000 bucăți saci tex­tili, la producția marfă in­dustrială — 782.000 lei, iar la producția netă - 234.000 lei. Merită con­semnat faptul că aceste succese au la bază îmbu­nătățirea calității produ­selor și a tehnologiei de preparare a fibrelor, mă­rirea zonei de deservire a utilajelor, perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor. • ECONOMII VALUTA­RE. Printre noutățile teh­nice ce se bucură de mare apreciere din partea­­ beneficiarilor se numără și defectoscopul magnetic fix, realizare­a unui co­lectiv de cercetători de la Institutul de sudură încercări de materiale Ti­Ti­mișoara. Acest aparat a­­duce cu sine o serie de noutăți, printre care men­ționăm doar posibilitatea obținerii unor magnetizări mixte de intensități foarte mari folosite la controlul arcurilor cu foi da la vehi­culele auto și feroviare. Economiile valutare obți­nute prin asimilarea în microproducția institutului a noului aparat, se evolu­ează la circa 200.000 lei per bucată. • CONFECȚII PESTE PREVEDERI. Prima lună a celui de-al doi­lea an al cincinalu­lui calității și eficien­ței a marcat, pentru colec­tivul Secției din Deta a întreprinderii de confecții „Bega“ din Timișoara, ob­ținerea a noi succese în marea competiție muncito­rească declanșată la ni­velul întregii țări. Pe gra­ficul întrecerii s-au con­semnat aproape 600.000 lei la valoarea producției marfă și 19.400 diferite tricotaje peste sarcinile a­­ferente in luna ianuarie anul curent. Gronică timișeanâ OMACIERIA CIVITULUI TIPĂRIT Deschiderea, la Ciacova, a tradiționalei „Luni a cărții la sate" strădaniilor omagierii cuvin­­tului tipărit, consemnăm des­chiderea festivă, la Ciacova, a celei de-a XXII-a ediții „Lunii cărții la sate". Orga­a­nizată, in cadrul Festivalului național „Cintarea României sub egida Comitetului jude­țean de cultură și educație socialistă și a Comitetului comunal de partid, manifes­tarea politico-ideologică și cultural-educativă, care a a­­vut loc cu acest prilej, cu concursul Școlii interjudețene de partid, al Asociației scri­itorilor Timișoara, Institutului agronomic, Bibliotecii județe­ne, al Bibliotecii comunale și al celor două școli din loca­litate, a căpătat aureola u­­nui veritabil act de cultură. Peste 400 de locuitori ai co­munei au audiat expunerea „Contribuția operei tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu la ela­borarea și fundamentarea ști­ințifică a politicii externe României socialiste", prezen­a­tată de lectorul Ștefan Riga, de la Școala interjudețeană de partid. In același cadru, scriitorii timișoreni Anghel Dumbrăveanu, Valentina Di­ma, Svetomir Boi­ov, Mircea Șerbănescu și Dorian Oroz­­dan au făcut cunoscute pre- STELA RADU-ONU (Conf. în pag. a ll-a) In aceste zile ale lunii fe­bruarie, în toate localitățile rurale ale județului, ca de­altfel in întreaga țară, se desfășoară adevărate sărbă­tori ale tezaurului de înțe­lepciune care este cartea, a­­tit de larg, de conștient pro­movată in anii socialismului. Din evantaiul luminos al

Next