Drapelul Roşu, septembrie 1982 (Anul 38, nr. 11688-11713)

1982-09-01 / nr. 11688

■B ANUL XXXIX NR. 11.688 B MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1982 B 4 PAGINI, 50 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVĂRĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL BRAȘOV Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele­­ Republicii Socialiste România, insotit de tovarășa Elena Ceaușescu, de alți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a continuat, marți dimineața, vizita de lucru în municipiul Brașov. Populația orașului­­— ro­mâni, maghiari, germani — a făcut secretarului general al partidului­­ o primire en­tuziastă, plină de căldură. Ultima zi a vizitei de lucru în județul Brașov consacrată unei ample a fost ana­lize a felului în care acția­­ză întreprinderile con­tractoare de mașini din municipiu pentru moderni­zarea și diversificarea pro­ducției, introducerea tehnologii perfecționate, undr A­­ceastă aprofundată analiză a început la întreprinderea de autocamioane. Dialogul de lucru începe în secția de motoare Diesel. Pe parcursul dialogului de lucru cu colectivul muncito­resc de la întreprinderea de autocamioane, ca și în dis­cuția finală, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat gazdelor să continue preocu­pările pentru ridicarea pe o treaptă superioară a calită­ții autocamioanelor și mo­toarelor. Apreciind realiză­rile de pînă acum, tovarășul Nicolae Ceaușescu i-a felici­tat pe constructorii de auto­camioane brașoveni, urîn­­du-le noi succese în activi­­tatea lor viitoare. oloana oficială se în­dreaptă spre întreprinderea „Tractorul“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu sunt întîmpinați cu urale și ovații de munci­torii aflați tn curtea între­prinderii pentru acest mo­ment sărbătoresc. Sunt vizitate secția turnă­­torie de fontă, secția unde se realizează prelucrările mecanice necesare produce­rii tractoarelor, secția mon­taj general. La ieșirea din hala de montaj, pe un platou din in­cinta întreprinderii, tovară­șului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți tovarăși din con­ducerea partidului și statu­lui, le sunt prezentate cele mai noi modele de tractoare, pe pneuri și șenile, de dife­rite puteri și cu destinații diverse. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat colecti­vul acestei cunoscute între­prinderi pentru realizările de pînă acum, exprimîndu-și convingerea că și­ în viitor specialiștii, inginerii și teh­nicienii, toți oamenii muncii de aici vor face totul ca marca „UTB“ să s­e bucure în țară și și străinătate de aceeași bună reputație. A fost vizitată, în conti­nuare, Întreprinderea „Hi­dromecanica“. Secretarul general al par­tidului a felicitat colectivul întreprinderii „Hidromeca­nica“ pentru realizările ob­ținute și i-a urat noi succe­se în activitatea viitoare. Ulimul obiectiv al vizitei de lucru a fost întreprinde­rea „Rulmentul“. Prin Intermediul lustrative grafice este m­or 1- înfă­țișată dinamica producției de rulmenți realizați de în­treprinderea brașoveană, volumul exportului, evolu­ția productivității fom­c.., realizările obținute pe linia reducerii consumurilor de metal, energie și combusti­bili. Felicitînd colectivul în­treprinderii pentru rezulta­tele obținute, secretarul ge­­­­neral al partidului a cerut să se acționeze în continua­re pentru înfăptuirea în bu­ne condiții a prevederilor de plan pe anul în curs, terea și diversificarea d­es­pro­ducției de rulmenți speciali necesari economiei noastre naționale. ★ de Vizita de lucru întreprinsă tovarășul Nicolae Ceaușescu pe meleagurile brașovene, s-a încheiat, marți, printr-o impresionan­tă adunare populară, care a avut loc pe stadionul „Trac­torul“ din Brașov. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Gheorghe Du­­mitrache, primul secretar al Comitetului județean de partid Brașov al P.C.R. în continuare au luat cuvîntul Vasile Sechel, director ge­neral al Centralei industria­le de tractoare Brașov,­Ioan Ciocan, secretar al comite­tului de partid al Combina­tului chimic din orașul Vic­toria, președintele Consi­liului oamenilor muncii. Primul secretar al Comite­tului județean de partid, ex­­primînd dorința participan­ților la adunare, a tuturor locuitorilor Brașovului a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu rugămintea de a lua cuvîntul. Primit cu vii și îndelungi ,aplauze, cu puternice urale și ovații a luat cu­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ge­neral al Partidului Comu­nist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebit inte­res, cu deplină aprobare de toți participanții la adunare, fiind subliniată în repetate rînduri de îndelungi aplau­ze, urale și ovații; s-a scan­dat cu înflăcărare „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul!“, „Ceaușescu — pace !“, în încheireea adunării, fă­­cîndu-se ecoul sentimentelor și gindurilor comuniștilor, ale tuturor oamenilor mun­cii din județul Brașov, a luat cuvîntul primul secre­tar al Comitetului județean de partid. Adunarea s-a încheiat în aceeași atmosferă vibrantă, însuflețită, de înălțător pa­triotism, cei prezenți rea­­firmîndu-și hotărîrea de ne­strămutat de a da viață în­demnurilor și orientărilor formulate de secretarul ge­­nenral al partidului, de a-și aduce contribuția la înfăp­tuirea marilor sarcini ce re­vin județului din mobiliza­toarele obiective înscrise in amplul program de edifica­re a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. La plecare, zecile de mii de participanți la marea a­­dunare populară aclamă din nou cu însuflețire, ovațio­nează îndelung pentru par­tid și secretarul său general, pentru continua înflorire a patriei noastre socialiste. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, s-au îndreptat apoi spre Predeal. • ECHIPAMENTE SPECIFICE UNLOR-UNELTE. MAȘI­Colec­tivul de oameni ai mun­cii de la Institutul de cercetare științifică și in­ginerie tehnologică pen­­­­tru mașini-unelte și agre­­­­gate „Titan“ București —­­ filiala Timișoara — își a­ i a­duce o însemnată contri­­­­­­buție la rezolvarea s­cinilor prioritare ale sal­­in-­­­dustriei constructoare de­­ 5 mașini. Astfel, aici au­­ fost realizate o serie de­­­­ prototipuri și modele ex­­­­­­perimentale de echipa­­­­­­mente și aparaturi speci­­s­i­fice mașinilor-unelte cum­­­­ ar fi: sisteme electronice­­ de copiere, convertizoare de frecvență de mică pu- 5 CRONICĂ TIMIȘEANA tere, tehnologii de fabri­­­­cație și proiecte de linii­­ automate, linii tehnologi­­­­ce de fabricație, mașini­­ speciale și mașini-unelte și agregat. de reținut Succese demne S s-au­­ obținut,­­ de asemenea, în acțiunea­­ de tipizare a componen­­t­­­telor mașinilor-unelte a­­j 1­­­flate în fabricație de se­­­­rie la diferite intreprin­­­­­­deri constructoare de ma­­­­­­a­­șini din țară. • PRODUSE NOI. Co­­­­­­lectivul de oameni ai­­ X muncii de la întreprinde­­­­­­rea „Electrobanat" din • I Timișoara a realizat, re­­­­­­cent, alte noi tipuri de j X corpuri de iluminat cu X j un consum redus de e­ ș­­­nergie electrică, destina­ ș­a­te unor medii speciale.­­ \ Dintre acestea amintim : \ X corpurile de iluminat e­ • \­tanș cu vapori de natriu, X cele de iluminat cu des­­­­­­cărcări în gaze și cele ș \ antiexplozive. De reținut : X și faptul că la fabricarea î­n­ acestor produse consumul S­X de metal a fost redus cu 5 X circa 20 la sută, iar cel i­­ de manoperă cu 25 la 1 l­a sută. S mmmmumuiumMummtmu« 1 C.A.P. Gottlob — recoltatul legumelor se desfșoară fără întrerupere Am vizitat zilele acestea două șantiere de construcții, ambele aparținînd Trustului de construcții industriale Ti­mișoara. Unul are ca obiec­tiv creșterea capacității de producție la „Industria lînii" din Timișoara, cu termenul de punere în funcțiune pen­tru hala de paie repieptă­­nate: 30 septembrie a.c., ce­lălalt vizează dezvoltarea și sistematizarea întreprinderii „Kandia“ care trebuia să producă de la 30 iunie 1982. Or, la recepția preliminară de la 5 august a.c., s-a sta­bilit că la „Kandia“ au mai rămas de executat lucrări în valoare de circa 11 milioane lei, din care circa 5 milioa­ne lei construcții-montaj. Constatînd rămînerea în urmă a lucrărilor — la „In­dustria lunii“, în primele­­ luni ale anului în curs nu s-a executat decît 48 la sută din volumul de lucrări pla­nificat pe 1982 — ambii be­neficiari, în consens cu con­structorul, au întocmit pro­grame de recuperare care să permită începerea probelor tehnologice la 30 septembrie pentru „Kandia“ și respecta­rea datei inițiale de punere în funcțiune a halei între­prinderii textile „Industria lînii“. Vizita făcută pe ambele șantiere în cursul zilei de 2/ august a.c. ne-a convins că lucrările nu au fost reluate în ritmurile stabilite. Mun­citorii retrași după recepția preliminară de la 5 august nu au mai apărut pe platfor­ma întreprinderii „Kandia“. Aici tot efectivul existent s-a limitat la o echipă in­completă de muncitori (12 din 17) care executa zugră­veli la fațada unui corp de producție. Or, după părerea dirigintelui de șantier, din partea beneficiarului, Ion Firicel, ar trebui concentrați aici cîteva zeci de lucrători, din care cel puțin 30 zidari, timp de o lună, ca restan­țele să fie recuperate. Situația nu este mai bună nici la „Industria lunii“. Aici întreg șantierul lasă o im­presie de improvizație, în locul unei organizări minu­țioase : canale săpate la di­ferite adîncimi și abando­nate vremelnic, locuri de muncă de primă urgență — cum este vopsitoria de paie — pe care nu se părea nici un muncitor etc. Mai grav e faptul că termenele fixate prin programele de măsuri nu sunt întotdeauna respec­tate. Astfel, la 27 august nu s-a terminat încă revizuirea luminatoarelor și completa­rea geamurilor, lucrările de izolații sunt în urmă față de grafic cu două săptămîni tc. După aprecierea ingine­rului C. Diaconu, șeful serin­ N. Cîmpeanu (Cont In pag. a UI-a) INVESTIȚIILE­­ LA TERMEN, IN CONDITI DE MAXIMĂ EFICIENȚĂ ECONOMICĂ ! Concentrarea lucrărilor și nu dispersarea forțelor Comandamentul principal al organizării muncii la Trustul de construcții industriale CONSFĂTUIRE DE LUCRU PRIVIND PRODUCȚIA DE LEGUME ȘI FRUCTE La Timișoara a avut loc, ieri, o consfătuire de lucru privind sporirea producției de legume și fructe. Au par­ticipat conducători de uni­tăți agricole producătoare de legume și fructe, șefii fer­melor de profil și ai secți­ilor de mecanizare aferente, specialiști și alte cadre cu munci de conducere de la Trustul județean al horti­culturii și unitățile subor­donate, reprezentanți ai uni­tăților care își aduc contri­buția la realizarea și valori­ficarea producției horticole, vicepreședinții și secretarii comitetelor executive ale consiliilor populare munici­pale, orășenești și comunale. Lucrările consfătuirii s-au desfășurat mai întîi pe pa­tru grupe de lucru și mai a­­poi in plen, în cea de-a doua parte acestea fiind conduse de către tovarășul Liviu Minda, membru al Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean. Informarea prezentată de către tovarășul Mihai Sera­­fin, directorul Trustului ju­dețean al horticulturii, a în­fățișat pe larg modul cum s-au îndeplinit sarcinile de plan în domeniul analizat, fiind subliniate rolul și în­semnătatea deosebită a hor­ticulturii în ansamblul agri­culturii timișene, atît suprafața mare deținută prin de acest sector, cit mai prin producțiile pe care ales­ea trebuie să le realizeze. Ast­fel, legumele în ogor pro­priu sunt cultivate pe 13.109 hectare, leguminoasele ali­mentare pe 8.900 hectare, cartofii pe 12.800 hectare, la care se adaugă 10.127 hecta­re culturi duble și succesi­ve, precum și 52 hectare de sere de tip industrial; plan­tațiile viticole ocupă în ju­dețul nostru 5.783 hectare, iar cele pomicole 11.347 hec­tare. Dispunînd și de o do­tare tehnică și materială co­respunzătoare, de un număr mare de specialiști și alte cadre necesare bunei desfă­șurări a activității, unitățile agricole socialiste din jude­țul nostru au asigurate toa­te condițiile pentru realiza­rea de producții horticole mari, în măsură să satisfacă cerințele de consum ale populației, să asigure mate­rii prime pentru întreprin­derile prelucrătoare, să con­tribuie la crearea unor dis­ponibilități pentru export. Conform prevederilor pla­nului de stat și programului de au­toaprovizionare terito­rială, județul Timiș trebuie să realizeze, în anul 1982, o producție totală de 331.900 tone legume, 82.300 tone fructe, 51.500 tone cartofi timpurii și de vară, 196.000 tone cartofi de toamnă, 9.500 tone leguminoase alimenta­re, 27.800 tone struguri, 13.000 tone pepeni. In vede­rea realizării sarcinilor de plan, producția legumicolă a fost concentrată in 16 con­silii unice agroindustriale, pe terenuri fertile , a conti­nuat procesul de specializa­re a unităților pentru culti­varea unui număr redus de sortimente, producția fiind organizată intr-un număr de 36 ferme legumicole și 15 ferme pentru producția de cartofi. S-a subliniat că, deși în primele 8 luni ale anului în curs livrările­ au fost, în comparație cu perioada co­respunzătoare din anul tre­cut mai mari, cu 15.200 tone legume, 120 tone fructe și 310 tone cartofi, prevede­rile planului pe perioadă s-au realizat doar în propor­ție de 92 la sută la legume, 37 la sută la cartofi și 38 la sută la fructe. Rezultatele (Conf. in pag. a Ill-a) I l­ pag. a 1l-a PUTERNICA ANGAJARE,­­ FERMITATE ȘI l RĂSPUNDERE ÎN­­ ÎNFĂPTUIREA­­ MARILOR SARCINI­­ ALE AGRICULTURII I TIMIȘENE , mWanHHMWWWMWMMMM —***

Next