Drapelul Roşu, decembrie 1982 (Anul 38, nr. 11766-11792)

1982-12-01 / nr. 11766

ANUL XXXIX NR. 11.766 MIERCURI, 1 DECEMBRIE 1982 4 PAGINI, 50 BANI Să întîmpinăm Conferința Națională a partidului cu noi și importante succese CONSTRUCȚIA DE LOCUINȚE. ÎN CONTINUA DEZVOLTARE în municipii, orașe centre muncitorești și alte locali­tăți din județ se amplifică, an de an, construcția de lo­cuințe pentru a crea popu­­lației de la orașe și sate condiții tot mai bune de lo­cuit. La cele 6.000 de apar­tamente date în folosință în anul trecut se vor adăuga, pînă la sfirșitul lunii decem­brie alte 5.853 apartamente. Iar pentru materializarea o­­biectivului de construire In cursul actualului cincinal a 25.000 apartamente au fost întocmite proiecte și deta­il­ sistematizare a noi­lo­­r­a așa fel ca in 1983 să poată fi date in folosință cir­ca 5.100 apartamente, din care 829 locuințe de serviciu și 181 locuințe (în 23 locali­tăți) pentru specialiști din mediul rural, CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Avînd îndrumarea perma­nentă a organizației de par­tid, lucrătorii fermei zo­otehnice de la C.A.N­. Dum­­brăvița obțin producții bune și întâmpină Conferința Na­țională a partidului cu succese. Pînă în prezent noi au îndeplinit planul anual la producția de lapte-marfa și în luna decembrie vor livra în plus peste 400 dl lapte. Dintre îngrijitorii de anima­le fruntași amintim pe Eli­­sabeta Mezel și Andrei­­ Me­­zi care lucrează de 22 de an­i zootehnie, Iosif Tor­ma, Ecaterina Karmusz, A­­na Mike, Iosif Seculici, care împreună cu ceilalți țărani cooperatori depun susținute în vederea eforturi spori­­rii continue a producției a­­nim­aliere. Prin creșterea productivității muncii,eficiență economică sporită Acțiuni, rezultate, inițiative la întreprinderea „6 Martie" din Timișoara Printre obiectivele aflate în centrul preocupărilor co­lectivului de oameni ai mun­cii de la Întreprinderea „0 Martie“ din Timișoara se numără și cel referitor creșterea mai accentuată la productivității muncii — in­­­dicator de bază in ecuația eficienței. Drept urmare, pe cele 11 luni ale acestui an sarcinile de plan, la acest capitol, au fost îndeplinite In proporție de 101­8 la sută, ceea ce înseamnă o depășire­­de 1.430 lei pe fiecare lucră­tor. Așa stînd lucrurile, să vedem, în continuare, care sînt căile și modalitățile con­crete de acțiune care au condus la obținerea sporu­lui amintit ? De la tovarășul inginer Iacov Hemm­Tt, șeful birou­lui O.P.M., am reținut că la nivel de întreprindere exis­tă, în acest sens, un plan de acțiune care cuprinde 18 mă­suri, din care 16 au fost deja materializate (două având ca termen scadent sfirșitul lu­nii decembrie a.c.), cu o eco­nomie relativă de 125 per­soane. Conținutul acestor măsuri vizează, in principal introducerea în procesul de fabricație a unor tehnologii noi, eficiente, reamplasarea unor utilaje în scopul extin­derii posideservirii și, pe a­­ceastă bază, trecerea unor muncitori la alte sectoare productive, folosirea la ma­ximum a fondului de timp afectat producției etc. Bu­năoară, la atelierul vibra­toare, trecerea prelucrării unor repere — de la con­­vertizoare și vibratoare — de pe strungurile universa­le, pe strungu­rile automate și semiautomate, a avut ca efect reducerea normei de timp de la 6.000 ore la 3.200 ore, rezultînd o economie de 3 muncitori. Tot în acest atelier, pînă nu demult, o serie de repere de la pro­­­­dusele amintite mai sus se obțineau prin turnare, ope­rații destul de costisitoare, în sensul că piesele respec­tive trebuiau să urmeze, pînă a ajunge în faza de montaj, mai multe operații : curățire, sablare, strunjire, finisare. în plus, la ultima fază (finisare), apăreau de­fecte ascunse, multe din a­­cestea iremediabile și, ca a­­tare, se Înregistrau frecven­te rebuturi. Maistrul Ștefan Palii, împreună cu colectivul său, a propus soluția obține­rii acestor repere prin am­­butisare adîncă (presare). Efectul : economii anuale de 4,3 tone aluminiu, plus re­ducerea substanțială a chel­tuielilor de manoperă. Evi­dent, crește substanțial pro­ductivitatea muncii, ceea ce permite ca planul fizic al unității, la sortimentul vi­bratoare, să înregistreze, lună de lună, depășiri de circa 600 bucăți. Un alt e­­xemplu : atelierul de scule electrice (o nouă capacitate de producție pusă în func­țiune în acest an) a fost re­organizat, în sensul grupării utilajelor care se pretează la polideservire. Așa au luat ființă sectoarele de danturat și finisat, unde muncitorii lucrează La cîte 3-4 mașini la felul acesta au fost dis­­ PARTIADE ȘTEFAN (Conf. In pag. a 11-a) Să închidem toate „robinetele" risipei de energie electrică­ într-o recentă convorbire cu reprezentanți ai între­prinderii de rețele electrice Timișoara, respectiv, tovară­șii Ilie Zaberca, directorul unității, și Fancisc Juhasz, șeful secției distribuție a e­­nergiei electrice în județul Timiș, ni s-a precizat: — în contextul consumului energetic național, județul Timiș continuă să se situeze în rândul celor care-și de­pășesc repartițiile planifi­cate. In momentul de față aceste depășiri au ajuns la circa 8 milioane kWh. Acest consum exagerat de energie electrică se localizează, în­deosebi, în gospodăriile ce­tățenilor din orașele și sa­tele timișene. Sintetizate pe scurt, lată unde se concretizează surse­le de risipă a energiei elec­trice. număr In prezent, un mare municipiul de blocuri noi din Timișoara sunt alimentate cu energie elec­trică pe rețele ale organiză­rii de șantier. Funcționarea în continuare pe acest sis­tem conduce la­­ mari preț­• Există mari resurse și posibilități de diminua­re a consumurilor în gospodăriile populației de la orașe și sate • Măsuri ale I.R.E.T. împotriva risipitorilor de energie electrică deși de energie electrică, re­țelele respective nefiind di­mensionate pentru asemenea consum. Pentru a închide a­­cest „robinet" al risipei este necesar ca blocurile mențio­nate să fie preluate imediat, pe rețelele definitive ale I.R.E.T.-U1UÎ. De altfel, I.R.E.T.-U1 a și executat posturile și rețelele noi afe­rente acestor blocuri și a trecut la preluarea pe insta­lații proprii a noilor consu­matori. In acest sens, s-a întocmit un program de pre­luare care e afișat la fiecare scară a blocurilor respecti­ve. Cei interesați e bine să cunoască faptul că, la pe­rioada celor 5 zile scadente de la avizare și pînă la pre­luarea efectivă, sînt obligați să se prezinte la casieriile I.R.E.T. pentru încheierea contractelor de furnizare energiei și achitarea antici­­­pației de consum, care este egală cu media pe un trimestru, consumului să infor­măm că, la data anunțată pentru preluare, personalul I.R.E.T. va fi prezent, iar cei care nu vor avea contractele încheiate vor rămîne de­­branșați. ION CIUCA (Cont. la pag. a 111-a) CONFERINTA NATIONALA­ A PARTIDULUI­­ COMUNIST OMÂN ătiuităuwunuwuum­ăwuwmw Mi PRODUCȚIE : SUPLIMENTARA $ ? 2­5 h­otărîți să intimpi- j­e ne Conferința Națio­­­­­­nală a partidului cu Í ! rezultate dintre cele­­­­ mai bune, muncitorii,­­ a tehnicienii și inginerii î j întreprinderii mecanice ! j pentru agricultură și in­țî S­dustrie alimentară Timi- 2 S­șoara desfășoară o amplă­­­­ și rodnică întrecere so­­­ 2­cialistă, avînd ca princi­­­­­­pal obiectiv îndeplinirea­­­a și depășirea tuturor indi­­f­­­catorilor planului econo­­­­­­mic. Drept urmare, bi­­l­­ lanțul „la zi“ consemnea­ 2 î ză depășiri în valoare de­­ 2­6.3 milioane lei la pro- 2 2­ducția netă, și 2,3 milioa­­­­­­ne lei la producția marfă 1­2 1 industrială. De asemenea,­­ 1 au fost livrate, peste sar­ 2 Í cinile planificate, piese 2 j 1 de schimb In valoare de 1 j f 6,1 milioane lei. destina­ 3 ] 2 te­tractoarelor sub 100 2 f­t C.P., precum și utilaje 5 I pentru industria alimen­­­­t­i­tară însumind 74 tone. j ? UUMM,M,HHU,UUkt,„UMn,UHwV UNIREA CEA MARE, rod al luptelor de veacuri 64 de ani de la făurirea statului național unitar român Afirmată puternic, în cumpăna veacurilor­­ și statornic pătrunsă în adine cu­getele locuitorilor din te colțurile pămîntului tot­ro­mânesc, năzuința de unitate a constituit o realitate per­manentă și o linie directoa­re a istoriei noastre națio­nale. Plămădit ca popor u­­nitar, afirmîndu-și neîncetat individualitatea, comunitatea etnico-lngvistică și cultura­lă, poporul român și-a păs­trat neîntrerupt în decursul timpului continuitatea de viață materială și spirituală, de năzuinți și împliniri. A­­sem­­enea realități au alimen­tat o puternică conștiință unității de neam, conștiință a care și-a găsit o firească concretizare în lupta de veacuri a maselor populare pentru unitate și indepen­dență. Avînd rădăcini adînc în­fipte în trecutul de luptă și de jertfă al neamului nos­tru pentru neatîrnare, miș­carea românească de unitate națională se va afirma ca o forță politică viguroasă, cu o largă cuprindere socială. Năzuința de înfăptuire a sta­tului național unitar va fi statornic înscrisă, odată cu cristalizarea națiunii și a conștiinței naționale, în a­­peluri publice sau secrete, în planuri de colaborare sau de luptă comună, în toate mișcările sociale și politice ce vor frămînta societatea românească. Chemarea lui Tudor Vla­­dimirescu spre unirea mol­dovenilor și muntenilor „Ca unii ce stat de un neam și o lege“, chemarea-manifest „Noi vrem să ne unim cu Țara“, rostită pe Cîmpia Li­bertății de la Blaj au fost expresii înălțătoare ale vo­inței de unitate a poporului român în toată cuprinderea sa. Unirea de la 1859 și crearea statului român mo­dern, cucerirea Independen­ței depline de stat în 1877 au deschis o etapă nouă in via­ța economică, socială și cul­turală a țării. Au marcat în­să și un pas decisiv în pro­cesul de formare a statului național unitar român. In cele patru decenii scurse de la cucerirea independenței depline și pînă la Marea U­­nire din 1918, toate acțiunile forțelor social-politice ro­mânești au fost direcționate spre înfăptuirea acestui de­ziderat. Comemorarea lui Ștefan cel Mare, în 1904, a­­niversarea, în 1909, a unei jumătăți de veac de la Uni­rea Principatelor, serbările „Astrei“ din 1911 în locali­tățile transilvănene și bă­nățene sunt luminoase file din cronica luptei neconte­nite a poporului nostru pen­tru făurirea statului națio­nal unitar. Pe aceleași co­ordonate s-a înscris și pre­zența zecilor de mii de vo­luntari ardeleni și bănățeni în oastea României, în lup­tele pentru eliberarea și a­­părarea pămîntului strămo­șesc, înțelegem astfel pe deplin justețea și profunzimea ade­vărului exprimat de tovară­șul Nicolae Ceau­șescu, se­cretar general al partidului și președintele țării, prin cuvintele: „Alcătuirea sta­tului românesc unitar nu este deci un dar, rezultatul unor conferințe internațio­nale, ci rodul luptei neobo­site duse de cele mai îna­intate forțe ale societății, de masele largi populare tru unire, produsul logic pen­al dezvoltării istorice, sociale și naționale a poporului ro­mân“. Realizarea acestui de­ziderat istoric vital — subli­niază programul partidului — a fost „opera întregului popor, a întregii națiuni". Evenimentele din toamna revoluționară a anului 190 mobilizează întreaga națiu­ne pentru înfăptuirea statu­lui național unitar român. Pe întreg teritoriul Transil­vaniei și Banatului s-a de­ IOAN MUNTEANU doctor în istorie (Conf. în pag. a 11-a) Calea Torontalului — Timișoara, imagine elocventă a construcției de locuințe în municipiul de pe Bega. (Foto : E. KOBICSKKț iV444U4H\«VUhrim­W.W%VW4­ UH4VV\AVV4V\\UWVW»VUd­«\VlV4U«VUvWIUm«W­»V\W* \ „PERMANENTE IN VIATA ECONOMICO­­SOCIALA SI SPIRITUALĂ A COMUNEI FĂGET" Decada „Permanențe la viata economico-socială și­­ spirituală a comunei Făget", aflată la cea de a VI-a­­ ediție a sa, demarează astăzi. Manifestarea, complexă,­­ cu o largă arie de adresare, este organizată de Consi­­­­liul educației politice și culturii socialiste Făget, pro- 2 punindu-și, In intervalul 1-10 decembrie a.c., multiple­l­2 acțiuni politico-ideologice, schimburi de experiență pe probleme economico-sociale, spectacole, expoziții de­­ carte, intîlniri cu brigada științifică, lansări de noi 1­2 apariții editoriale, localizate atât la centrul de comună, cât și la satele aparținătoare: Povergina, Begheiu Mic, 2 Jupînești, Bunea Mare, Temerești, Bătești, Bichigi, Í s Colonia Mică. «umwwt4UU44VHiutuu\nu\vwiu 1 i­ pag. a ll-a \ PROFUNDA I SATISFACȚIE, \ VIBRANTA 1 MÂNDRIE 5 PATRIOTICA FAȚA 2 DE REZULTATELE I DEOSEBIT DE­­ FRUCTUOASE ALE 2 ÎNALTEI SOLI­ I ROMANEȘTI DE­­ PACE, PRIETENIE 5 ȘI COLABORARE f IN ȚARI ALE ASIEI \ uvww­ n­\TO\TOuwmw\vm.ww

Next