Drapelul Roşu, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 11998-12023)

1983-09-01 / nr. 11998

r ANUL XL NR 1T .998 JOI, 1 SEPTEMBRIE 1983 4 PAGINI, 50 BANI In lanurile de porumb copt din hotarul cuprins între Răuți și Ui­­var, aparținând fermei nr. 5 a I.A.S. Cenei, întîlnim, în primele ore ale dimineții de marți, o pu­ternică concentrare de forțe. Mais­trul Iosif Rákóczi, cel care în pe­rioada de pregătire a campaniei s-a ocupat, împreună cu alți me­canici, de reparatul și punerea la punct a utilajelor, ne furnizează primele amănunte. „Știuleții, du­pă cum vedeți, sînt copți bine, așa că zorim culesul, vitatea în Acti­for­mație mare — 10. combine, plus necesare utilajele strîn­­gerii, tocării și transportului cocenilor dă randament­­ înalt. Problemele ivite în timpul lucrului sunt ționate operativ și pot spune splu­că nu irosim nici un minut“. Combinele abia au făcut un tur al lanului și, iată, remorcile sunt pline cu știuleți aurii. „Deși nu scoatem cu­ am fi vrut, remarcă ing. Slavco Marcovici, căruia i s-a încredințat conducerea forma­ției de mecanizare, pe timpul re­coltării, producția este satisfăcă­toare, în jurul a 7.000 kg știuleți la hectar. Utilajele funcționează corespunzător, astfel că nu avem pierderi de recoltă. Adunăm știu­­leții de pe jos, în care scop ac­ționează echipe din cite 2-4 oa­meni, anume constituite". Consemnăm ritmul viu de mun­că, preocuparea oamenilor pentru a aduna întregul rod de peste an. Aflăm că, înainte de a ajunge la Uivar, formația de mecanizare — în rîndul căreia se numără com­­bineri renumiți prin partea lui, așa cum sînt Stan Trică, locu­Ion Știft, Ion Ferenczi, Ion Stan, Fer­dinand Mixici, Anton Ardelean, Iosif Guliaș sau mecanizatorii de la strînsul cocenilor — a lucrat la fermele Checca și „Proletarul" unde a terminat strînsul porum­bului de pe cele 330 hectare culti­vate cu hibrizi timpurii. La un alt capăt al lanului, îl întîlnim pe di­rectorul I.A.S. Cenei, inginerul Zeno Turean. Are cuvinte de lau­dă la adresa combinerilor și ce­lorlalți participanți la campanie, despre care ne spune ca „sînt unul și unul ! Ne-am mobilizat cu to­ții. Vrem să culegem cit mai de­grabă porumbul, căci ne așteaptă alte lucrări, tot atît de importan­te și ele — însămînțatul griului și orzului, al plantelor de nutreț. In afara combinelor de aici, avem o altă formație mare pentru recol­tatul porumbului în boabe, la fer­mele de la Cenei și Răuți. Urmă­rim ca nimic să nu se piardă din ceea ce s-a produs. Peste 100 de oameni se ocupă exclusiv de așa­­zisul rectificat al parcelelor și a­­dunatul știuleților căzuți pe jos. Imediat ce culegem producția, strîngem res­turile vegetale și arăm. La în­torsul brazdei pentru semă­nat avem mo­­bilizate 40 de tractoare, lu­crarea făcută pe fiind 200 hectare, o anumită Există ră­­mînere in urmă. Intrucit pămîn­­tul este foarte tare. Pînă miercuri seara, terminăm recoltatul soarelui (290 hectare) și vom flori i­­ara si această suprafață“. Declanșat cu puține zile în ur­mă, recoltatul porumbului se desfășoară intens în majoritatea consiliilor unice agroindustriale, mai cu seamă acolo unde s-au cultivat hibrizii din grupa „Pion­­neer". La I.A.S. Șag porumbul a VlORIÎl. ISO A si 14 (Cont­in pug a II-at în fiecare sat și comună, în fiecare unitate agricolă . Mobilizare exemplară, efort susținut la strînsul recoltei! Modernul edificiu școlar din­ Recaș — gata să-șî deschidă porțile in noul an de învăță­mint, care va debuta peste puțin timp. /v www­/vvwvv PENTRU ȚARĂ Prin zări se văd­­ boritul în razele de soare Cocori cîntînd că vara-i la sfîrșit Să schimbă frunza-n codrii in galben pră ogoare Și toamna se anunță spu­nînd un bun venit. Iar noi brăzdarăm holda cu boabele de aur Că dă vr­ un an de zile, trugind am așteptat și țara le așceaptă ca pr-un bogat tezaur Prin care și Banutu îi dă u­n rod bogat. Așa că-ntotdeauna am semănat și-am pus Un bob în glia țării In temelie-am dat Ca țara să triumfe, s-o ridicăm mai sus Ca buni feciori, de-o mamă cum sunt toți in Banat. și-acum in toamna asta cu rod dă vin curat Vom strînge la bucace șî sămăna-n ogor Vom dovedi prin fapte șî prin cuvîntu dat Că tom>i pentru țară șî pită la popor. NICOL VB D. MEZIN i­ pag. a H ) RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHAR VITRINA CU CĂRȚI ECOURI LA SEMNALELE CRITICE Creșterea randamentului­­ muncii și sporirea eficienței economice în centrul dezbaterilor adunării generale a re­prezentanților oamenilor­ muncii de la Întreprinderea „Electrometal" Timișoara Recenta adunare generală a reprezentanților oameni­lor muncii de la întreprin­derea „Electrometal“ Timi­șoara a făcut o analiză exi­gentă, critică și autocritică, asupra activității depuse de colectivul unității în prima jumătate a acestui an, sta­bilind totodată măsuri con­crete pentru perfecționarea muncii în vederea îndeplini­rii neabătute a sarcinilor de plan pe semestrul doi al a­­nului 1983. Bilanțul activității pe pe­rioada analizată a fost bun, indicatorii de bază ai pla­nului de producție fiind în­depliniți și depășiți. Bună­oară, la producția marfă s-a înregistrat o depășire de 2,8 milioane lei, la producția netă - 8,7 milioane lei, pro­ducția fizică a fost îndepli­nită în proporție de 100,8 la sută, la productivitatea muncii s-a obținut o depăși­re de 2.307 lei pe fiecare lucrător, iar la livrările de mărfuri la fondul pieții s-a realizat o depășire valorică de aproape 12 milioane lei. Exportul total al unității a fost îndeplinit în proporție de 138,9 la sută, din care pe devize convertibile 101,8 la sută, iar pe relația C.T.S. — 108 la sută. Eforturile de­puse de întregul precum și eficiența colectivă muncii prestate se regăsesc în vo­lumul beneficiilor date pes­te plan care însumează 5,6 milioane lei, beneficii rea­lizate în principal pe sea­ma reducerii cheltuielilor­­ materiale cu 20,50 lei la mia de lei producție marfă. Gradul de înnoire a pro­ducției în primul semestru reprezintă 51,3 la sută față de 46,03 la sută planificat- Demne de luat în seamă, succesele la care ne-am re­ferit au lăsat, totuși, loc suficient pentru analizarea minuțioasă a lipsurilor neajunsurilor care mai per­si­sistă în activitatea colecti­vului. Darea de seamă, în­deosebi, cît și participanții la dezbateri au criticat in mod deschis fenomenele ca­re au influențat negativ re­zultatele obținute­ pentru perfecționarea militînd acti­vității, creșterea randamen­tului muncii și sporirea e­­ficienței economice, vorbi­torii au apreciat că la toa­te locurile de muncă există încă multiple posibilități de reducere în continuare a consumurilor materiale și e­­nergetice prin îmbunătățiri constructive și tehnologice, de creștere a productivității ION CHIC* (Cont in pag­a IIi­«) I.A.F.M. Timișoara, atelierul de prototipuri. Subingi­nerul Gheorghe Mureșan, conducătorul atelierului și muncitorul Géza Nagy, doi oameni pentru care pro­movarea noului înseamnă totul. ri Solicitați reparații operative , încercați in altă parte!" La propunerea unor cititori ai ziarului nos­tru, ne-am oprit prin cî­­teva centre de reparat pantofi din municipiul Timișoara spre a ne con­vinge — la fața locului — de calitatea și, nu în ultimă instanță, de ope­rativitatea cu care sunt executate remedierile necesare lată-ne, așa­dar, in postura clientu­lui, la unitatea nr. 34, din strada Filipescu. — Pantoful acesta are talpa desprinsă. Știți, o lipitură... — Imposibil, ne-a re­tezat-o meșterul Andrei Suciu. Nu mai avem so­luție de lipit. Am fost sfătuiți să re­venim peste citeva zile, insă nu e sigur că vor primi adezivul mult aș­teptat. Unitatea a pri­mit, însă, promisiuni, noi — de asemenea ... Așteptăm faptele. Raid-anchetă privind prestările de servicii către populație în u­­nități ale cooperati­vei „încălțămintea" din Timișoara La unitatea nr. 1, din strada afluentă, Rodnei — mare de clientelă. Din discuțiile cu­­ cîțiva dintre cei care apelau la serviciile acestei unități din plin centrul orașului, am aflat și mai bine — de pildă că Ana Mure­șan, Maria Petru­, Ioan Calotescu, cu toții din Marcel Iovan, Timișoara, sînt mulțumiți de servi­ciile personalului de aici —­­ Și mai rele — precum că aproape orice fel de reparație nu du­rează mai puțin de o săptămînă. Ba se mai întimplă să nu se ono­reze in timp comanda și atunci clientului i se fi­xează alt termen la care să ridice marfa,­ cu alte cuvinte, e pus pe dru­muri. Spre exemplu, Ana Bortiș din Timișoa­ra, str. Victoriei II, vine CONSTANTIN JRIN­T­A (Cont in pag a­ll­a) ««mtsktk' UNITATE FRUNTAȘĂ . Colectivul Cooperați- 5 t­rei meșteșugărești lugo-­­­­­jene „Munca“ a înscris,­­­­ în perioada parcursă de $ • la începutul anului, rea­­l 5 lizări meritorii, fapt pen­­­­­­tru care unitatea se si­­t­i­tuează printre fruntașii în î­n întrecerea socialista la l­­ nivelul municipiului. Prin 1 5 mai buna organizare a­­­­ muncii, pe domenii și : î sectoare de activitate, ur­­­­­­mărirea îndeaproape a în­­­­­­cadrării în normele de­­­­ consum, precum și prin : î creșterea spiritului de­­ ; răspundere față de can­­­­­­­tatea prestațiilor, s-au ș­i obținut succese notabile: l­a o depășire de 9.257.000 s 5 lei la indicatorul produc­ J ä­ție marfă, productivitatea­­­­ muncii a crescut cu 2.844 d î lei pe fiecare muncitor, 5­a beneficiul suplimentar în­­s­u sumînd 923.000 lei. De a­­­semenea, planul la pres­ J­i­n­țări servicii a fost depă­­­ î­șit cu 215.000 lei, iar la î­n confecții cu 8.251.000 lei, ä í existînd garanția că pînă­­­­ la sfîrșitul anului colec­ 5­5 tivul de la această co­­t­ă operativă va realiza sub- i­n­stanțiale depășiri la toți l­a­­ indicatorii de plan. 52 i 0 muții tust»«Iitsu »»»»»«»«»»»­•*■•*■“*

Next