Drapelul Roşu, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 12024-12049)

1983-10-01 / nr. 12024

XL NR. 12 024 SÎMBATA, 1 OCTOMBRIE 1983 4 PAGINI, 50 BANI viEINICA ORGANIZARE A MUNCII­­ TOR HOTARITOR PENTRU GRĂBIREA JCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON! semănat, cu f­orțe sporite!­ o­e agricole din C.U.A.S.C. Făget se actione­ază intens, in aceste zile, fulsionarea tuturor lucrărilor agricole de sezon. In legătură cu desfășu­­­ra am purtat o discuție cu tovarășul GHEO­RGHE LAPUGEAN, pre­­ședint­ele consiliului unic agroind­ustrial toate unitățile a C.U.A.S.C. Fă­­r ealizat — unele a”opoșit substantial îerile de plan la rîului. Acest lucru i, in anul prece­­­*'ța a fost încor­­un­dat germin n­­e gătit și in pe*­­tmă. Care este nîntărit cerea­­>■ ■­in această ■v .?e Gheorghe avindu-se in ve­al că semănatul in ■fară se apropie de limită? — Am terminat însâmînța­­rea orzului pe întreaga su­prafață planificată încă de la mijlocul săptămînii tre­cute. La grîu, In momentul de față, avem o „ușoară“ rămînere in urmă — acest lucru și pentru faptul că suprafața planificată ne-a crescut la 3.200 hectare, de la 2.460 ha cu­ era în 1982. Măsurile de „ultimă oră“ întreprinse — „mergem“, zilnic, cu o viteză de circa 450 hectare — ne asigu­ră încheierea semănatului griului cît mai grabnic, adi­că in limitele perioadei op­time. Menționez, totodată, că acordăm o atenție deo­sebită culturii griului în sitem intensiv. Producția pe care o preconizăm în anul viitor ? Cu cel puțin 20 la sută mai mare decît pre­vederile de plan. Afirm a­­cest lucru bazîndu-mă pe calitatea lucrărilor execu­tate pînă în prezent. — Care este situația în u­­nitățile agricole din consl- IOAN DAVID (Conf. in pag. a II-a) unui industrial din Deta participă activ la recoltatul porumbului. (Foto: D. MARGINEANȚU) nstanțieri la recoltatul asportul sfeclei de zahăr aflăm la începutul lunii octom­­b și întreprinderea pentru indus­­­area sfeclei de zahăr este na­să lucreze cu intermitente, da­­nerespectării graficelor de li­­i sfeclei de către unele coppe­­agricole. Dacă avem cuvinte idă despre felul cum se la C.A.P. Nerău, Săcălaz, mun- Ghi- Izvin, Gătaia, Orțișoara, Pusti- Otvești, Stamora Română, Birda, același lucru se poate spune des­­,­ situația întilnită la alte unitati stivatoare de sfeclă de zahăr. Ca mare a carențelor in organizarea uncii, la unele cooperative agricole s­e înregistrează mari restanțe față graficul de livrare stabilit: Ieeea­re — 2.525 tone, Jimbolia — 1.700 ■u jne, Sînmartinu Sârbesc — 1.475 to- Diniaș — 1.000 tone, Cărpiniș — MCO tone, Checea — 990 tone, Toager 530 tone, Ciacova — 575 tone, Ce­­...oi — 550 tone, Bobda — 420 tone. De aemenea, datorită slabei organizări a activității de transport, un timp se găsesc peste 14.000 tone rădăcini, fu­ránezi, supuse degradării. Pentru a :ura funcționarea lcrătoare la întreaga întreprinderii capacitate, ■e necesar ca toate cooperativele t­­ricole să respecte graficele de re­citare și livrare, iar producția să He imediat transportată la bazele de recepție spre a se evita orice pier­deri de recoltă. Tărăgănări nejustificate Rezultatele cercetării și experiența unităților agricole fruntașe au da­ că însămînțarea culturilor în dore­pe­rioada optimă influențează în mod hotărîtor nivelul recoltei. După cum se știe, azi, 1 octombrie, trebuie în­cheiat semănatul orzului pe întreaga suprafață planificată. Analizînd însă stadiul acestei lucrări reiese că la C.U.A.S.C. Belinț s-a raportat termi­narea însămînțării orzului în toate unitățile agricole, iar la consiliile u­­nice agroindustriale Făget, Lugoj, Jamu Mare, Periam, Recaș, Mașloc Sacoșu Turcesc au realizat prevede­rile de plan cooperativele agricole, restanțe semnalîndu-se însă la fer­mele Î.A.S. Datorită slabei organizări a mun­cii, cu mari rămîneri în urmă la se­mănatul orzului se prezentau, ieri di­mineață, unitățile agricole din C.U.A.S.C. Lovrin — 2.500 ha, Deta — 1.500 ha, Timișoara — 1.400 ha, Sînni­­colaul Mare — 1.200 ha, 1.200 ha, Gătaia — 1.100 ha, Banloc — Firește, se impune accelerarea la maximum a ritmului la însămînțări pentru a rea­liza neîntîrziat suprafața planificată cu orz și a trece cu toate forțele la semănatul griului, astfel nicit pînă la 10 octombrie să se încheie însămînța­rea tuturor culturilor de toamnă, res­­pectind, totodată, normele de calita­te. r ivmu imwn mium» Prin caracterul său sti­mulativ, concursul pro­fesional „Mîini măies­tre“ este un minunat prilej de verificare, de împrospătare și de îm­bogățire a cunoștințelor. De aceea, ne informează tovarășa economistă Vic­toria Dan, secretar ad­junct cu probleme de propagandă al comitetu­ Mirii măiestre lui U.T.C., la I.T." „Garo­­fița“ această competiție se bucură de o deosebi­tă atenție din partea or­ganelor și organizațiilor U.T.C. și sindicale. După ce, nu demult, s-a înche­iat faza de masă, la care au participat practic toate țesătoarel­e din u­­nitate, recent a avut loc și faza pe întreprindere, în urma desfășurării probelor teoretice și practice, pe primele locuri s-au situat, în or­dine : Maricela Zănoaga, Rodica Crăciun, Profira Rusu și M­iculina Ho­­meag. (Dumitru Rada) >' »«»a«wmniivm­ m­­ux. - ÎN IMPACT CU Noi trF^ însemnări despre fructuoasa activitate a unei unități timișorene integrate de cercetare și producție Unitate mixtă, de cerceta­re și producție, Filiala timi­șoreană a Institutului de cercetare științifică, ingine­rie tehnologică și producție industrială pentru tehnica de calcul, împreună cu Fa­brica de memorii electroni­ce reprezintă astăzi, în pei­sajul atît de complex al eco­nomiei județului nostru, un obiectiv al tehnicii de vîrf, un reper de primă mărime în competiția implementării noului. O recentă documentare făcută aici, ne-a permis să desprindem citeva din coor­donatele de eficiență și ca­litate pe care se desfășoară activitatea acestui colectiv, format la ora actuală din peste 200 de ingineri, mate­maticieni, fizicieni și din alte cîteva sute de munci­tori realmente de cea mai înaltă clasă. Care sînt con­cluziile ? Iată, de pildă, la această unitate model în ceea ce privește integrarea cercetării cu producția, se realizează toate tipurile de memorii solicitate de in­dustria românească de teh­nică de calcul, in plus, tot de aici, plecînd spre bene­ficiarii străini blocuri de memorii, capete magnetice audio, alte produse înmaga­­zinînd pe măsura trecerii anilor o sporită cantitate de inteligență, de idei origi­nale. La ora de față, așa cum ne-a precizat fizicianul Tiberiu Ilin, directorul uni­tății, pe masa de lucru colectivului se află în con­­­tinuare, cu prioritate, teme de cercetare destinate per­fecționării activității unor întreprinderi ale județului. După ce au trecut cu bine „probele de foc" ale conce­perii și realizării efective a sistemelor de comandă pen­tru instalațiile de debitat termic și a sistemelor de conducere a roboților­­ de vopsire (beneficiar fiind în­treprinderea „Electrotimiș“), după ce au finalizat de nota zece sofisticatele sisteme de comandă ale primilor roboți industriali românești, conec­tați în producția de serie la „Electromotor“, în fine, după materializarea nivel­­metrelor electronice la in­stalațiile de muls pentru I­M.A.I.A. Timișoara și alte importante colaborări cu I.A.E.M., specialiștii unității gîndesc la alte și alte siste­me, tot mai complexe, de a­­plicare a microprocesoarelor în industrie. Remarcabil în toată a­­ceastă desfășurare de forțe este faptul că, în cadrul sectoarelor de cercetare, se pun pe tapet nu doar ideile, ci se și realizează efectiv proiectele, prototipurile seria zero a viitoarelor nou­și­tăți. Nota bene și pentru faptul că absolut toate scu­lele, dispozitivele și utilaje­le necesare fabricării produ­selor sunt realizate, de ase­menea, integral în unitate. Printr-o asemenea exempla­ră înțelegere a virtuților cercetării, legate nemijlocit și tot mereu de problemele ridicate de producție, bilan­țurile pe trei trimestre din acest an ale Fabricii de me­morii și ale Filialei institu­tului central sunt cu adevă­rat exemplare. La producția marfă se consemnează, de pildă, un spor de cca 8,8 milioane, la productivitatea muncii o depășire de peste CORNELIU POPOVICI (Conf. in pag. a­ll-a) >«v«si..MHum­m­miuiiHnHiunuu* In pag. a lll­ a • MEDICINA ȘI SĂNĂTATE • DE LA O ZI LA ALTA • SPORT ÎN ÎNSUFLEȚITOARE MITINGURI ȘI ADUNĂRI POPULARE, LOCUITORII ORAȘELOR ȘI SATELOR TIMIȘENE DAU EXPRESIE DEPLINEI ADEZIUNI LA MOBILIZATOARELE CHEMĂRI ALE TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, LA APELUL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI ȘI UNITĂȚII SOCIALISTE PACEA ȘI DEZARMAREA­­ NĂZUINȚE VITALE ALE OMENIRII Aspect din timpul desfășurării mitingului studenților timișoreni. (Citiți reportajul din pagina a II-a) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

Next