Drapelul Roşu, iunie 1984 (Anul 40, nr. 12231-12256)

1984-06-01 / nr. 12231

apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN P­rima zi din lum­e re­prezintă o dată anu­me în calendar, ziua cînd lumea întreagă își omagiază viitorul, luptînd pentru apărarea lui. E, deci, ți ziua copiilor noștri, ziua copiilor noștri este Dar fiecare zi. O asemenea con­în­tinuă sărbătoare a copilă­riei reprezintă, de fapt, chin­tesența unei societăți so­cialiste, ca a noastră, care și-a asumat pe de-a-ntregul răspunderea pentru genera­țiile care, la răspîntii de ani — învățătură — muncă așteaptă să și ană preia ștafeta viitorului. di­ Mpul unei țări se oglin­d cel mai fidel pe chipul copiilor ei, în viața și acti­vitatea acestora, în modul cum cresc ei din pruncie. Cînd citim fragedă planu­rile prezente și viitoare ale României, avem sentimentul că descifrăm biografiile co­piilor noștri la vîrsta tine­reții și maturității. Grija pentru copii, înce­­pînd cu cea mai fragedă vîr­­stă este înscrisă la loc de mare cinste în documentele partidului și statului nostru. Cresc an de an fondurile a­­­­­locate de stat pentru dez­voltarea bazei lui, instrucției învățămîntu­­și ocrotirii sănătății copiilor. Facem to­tul pentru a le da ceea ce a­­vem mai bun în noi, fiecare în parte și întregul popor­­ cultul muncii și al cinstei, experiența omeniei, conștiin­ța, inteligența, sensibiliza­organizația șoimii patriei,. Organizația Pionierilor, prin forme specifice, adecvate vîrstei, contribuie nă cu grădinița și împreu­școala la educarea patriotică, revo­luționară a copiilor, la edu­carea și formarea deprin­derilor pentru muncă, a res­pectului față de oamenii muncii, a grijii pentru avu­tul obștesc. Grija și iubirea pentru cei mici au fost din­ A­URICA V­IOIU președinte al Comisiei județene Timiș , a Organizației­­ „Șoimii Patriei“ (Dont­re pag. a II-a) ANUL 40 AL LIBERTĂȚII NOASTREr ANUL CELUI DE AL XIII LE­A CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN COPIII, IZVOR DE TINEREȚE ȘI VIGOARE AL NAȚIUNII „Dorim ca toți copiii patriei noastre, copiii Europei și întregii lumi să trăiască într-o lume a păcii, a frăției, a prieteniei ! Dorim să facem totul pentru a se pune capăt cursei înarmărilor, pentru înlăturarea pri­mejdiei de război. Toți cei care iubesc viața, iubesc copiii, iubesc lumea să se angajeze ferm pentru pace, pentru colaborare, pentru o lume a bunăstării și fericirii" ! NICOLAE CEAUȘESCU Exuberanță și bucurie, dragoste și recunoștință pentru anii lor fericiți, iată senti­­mentele cu care pionierii îl înconjoară de fiecare dată pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit al patriei, prietenul drag al milioanelor de copii. r' / n pace $ â tráim ! Noi vrem pe Terra să mai fie Viață, primăvară și copilărie, Nu bombe și rachete ci Mașinuțe și păpuși cochete. Să înflorească în pridvorul lumii Caișii, liliacul și alunii Și să rodească câmpul pentru toți Bunici, părinți și strănepoți. Să­re Terra o grădină Plină de iubire și lumină Așa cum duce-n lume solia-ntregului popor Al nostru drag părinte și brav conducător ! PETRONELA BUROV clasa a VII-a Cenaclul Școala generală nr. 26 literar „Virstele primăverii" Casa pionierilor și șoimilor patriei rARTL I, INITIVAL Anul XLI Nr. 12.231 Vineri 1 iunie 1984 4 pagini, 50 bani 1984 - anul producțiilor agricole record ! Ce măsuri întreprindeți în acest scop ? La întreținerea culturilor trebuie să participe tot satul­ • în prim plan : încheierea primei prășite mecanice și manuale la porumb, floarea-soare­­lui și executarea prașilei a doua la sfecla de zahăr; • Urgențe în legumicultură : plantarea le­gumelor în cîmp, întreținerea și irigarea cores­punzătoare a culturilor ; • Furajele­­ strînse și depozitate în condiții corespunzătoare ; • Se cere finalizarea neîntîrziată a repară­rii mașinilor și utilajelor agricole destinate a­­propiatei campanii de recoltare a păioaselor ! Potrivit datelor centrali­zate în operativa zilei de ieri, în consiliul unic agro­industrial Belinț, prașila in­­tîi și rănitul la cultura sfe­clei de zahăr au fost înche­iate pe întreaga suprafață planificată. In ceea ce pri­vește prașila a doua, aceas­ta a fost aplicată pe aproa­pe 300 ha mecaniic și pe cir­ca 200 ha manual. De ase­menea, la cultura porumbu­lui prima prașilă s-a execu­tat mecanic pe aproape 2­000 ha, iar manual pe mai bine de 400 ha. Cum se acționează acum pentru a intensifica ritmul de lucru la prășitul culturi­lor ? Am adresat această întrebare tovarășului Gheor­­ghe Sîrbescu, inginerul șef al consiliului unic trial Belinț întrucît agromu­­ptoile abundente căzute în zonă, în ultimele zile, au întrerupt temporar activitatea în cîmp. „Săptămîna in care ne ftăm — ne spune interlocu­a­­torul — este hotăritoare pentru încheierea primei prașile la porumb și a celei de-a doua la sfecla de zahăr și de aceea acționăm pentru ca pretutindeni, in toate u­­nitățile, să fie respectate termenele stabilite pentru executarea acestor lucrări. Experința fruntașilor, mă refer îndeosebi la C.A.P. Be­linț, Țipari și Coștei, unități care sunt pe încheiate cu prima prașilă la porumb și a doua la sfecla de zahăr, dovedește că munca temei­nic organizată — imperativ pe care dorim sa-l impunem tuturor conducătorilor uni­tăților agricole din consiliul nostru —, întărește răspun­derea pentru calitatea și o­perativitatea lucrărilor. In­­cepînd de astăzi (ieri — n.n.), avînd în vedere fap­tul că timpul s-a restabilit, vom lucra zilnic, la prășit cu circa 1­700 de oameni, co­operatori și navetiști. Acest lucru ne va permite să în­treținem pe zi aproape 700 hectare, din care manual circa 300, adică să ne înca­drăm în perioada optimă", întrucît acum se nivelul recoltelor din decide acest an la culturile prășitoare, inclusiv la legume, organiza­țiile de partid și consiliile populare comunale sînt che­mate să desfășoare pretutin­deni o intensă activitate po­litică și organizatorică în vederea executării la timp și de cea mai bună calitate a lucrărilor de întreținere. Programul de lucru pentru mecanizatori, cooperatori și specialiști trebuie să se identifice cu ziua-lumină I IOAN DA VH* Astăzi 1 iunie, încep la Timișoara lucrările u­­n­ei importante reuniuni științifice cu caracter me­dical. Consfătuirea in­terjudețeană de chirur­gie, care va timp de două zile, dezbate, tema ,,Icterele mecanice — Probleme actuale de diagnostic și tratament”. Intrud­t Timișoara filiala O.S.S­­. organizator este gazdă și al acestei manifestări științifice de prestigiu am solicitat prof. dr. doc. CONSTAN­TIN CALOGHERA, pre­ședintele secției de chi­rurgie a filialei O.S.S.M., șeful Clinicii a­­­-a chi­rurgicale a Institutului de medicină, citeva date despre semnificația reu­niunii care debutează azi, la ora 17, in amfiteatrul spitalului județean. — Subiectul pe care il abordează interjudețeană Consfătuirea de chi­rurgie, enunțat deja, es­te de o importantă ma­joră și de o deosebită actualitate în practica medicală. Frecvența a­­cestui sindrom in pato­logia medico-chirurgical­­­lă, gravitatea sa impun mobilizare de forțe, datorită multiplelor pro­bleme de diagnostic si tratament pe care le ri­dică. Așa se explică in­teresul pe care temia il suscită, atît in rindul chirurgilor, care au ro­lul hotăritor in terapia afecțiunilor ce determi­nă litere mecanice, cît și in rîndul altor spe­cialiști care pot contri­bui și chiar contribuie, printr-o bună colaborare cu chirurgii, la diag­nosticul cauzal (etiologic)! Convorbire realizată de SIMION DIMA (Soni in vag­a III-a! Astăzi și mîine se desfășoară la Timișoara Consfătuirea interjudețeană de chirurgie­­ PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ »I»LIOTE' A JUHETT-AN * * 7 V» • ' • k I S ■­I » di 7 Mm HI. HI Au încheiat reparația mașinilor și utilajelor destinate secerișului Oamenii muncii de la S.M.A. Găvojdia au în­cheiat lucrările de pu­nere la punct a mașini­lor și utilajelor agrico­le destinate actualei campanii de recoltare a cerealelor păioase. Cele 51 combine C-12 echipa­te cu recuperatoare pen­tru pleavă, precum și cele 37 de prese de balotat dotate cu sănii pentru transportul pro­ducției secundare la ca­pete de tarla așteaptă de­­acum momentul declan­șării secerișului. Toto­dată, în această cadă, la respectiva peri­uri­tate s-a realizat și instruirea mecanizatori­lor, care nu peste multe zile vor participa la strînsul primei recolte din acest an.

Next