Drapelul Roşu, iulie 1985 (Anul 41, nr. 12566-12591)

1985-07-02 / nr. 12566

ORZUL­­ ADUNAT PÎNĂ LA ULTIMUL SPIC! # Au încheiat secerișul aces­tei culturi C.A.P din Biled, Beci­­cherecu Mic, Sandra, Uihei, Pe­­iam, Pesac, Sînpetru Mare, Sa­­avale, Igriș, Variaș, Sînpetru M­ic, Gelu, Satchinez, Hodoni, Bărăteaz, Mănăștur, Beregsău Mare, Beregsau Mic. • Recolta, căzută din cauza ploilor, să fie grabnic strînsă cu ajutorul echipelor de cosași și secerâtori. • Nivelul producțiilor medii și totale poate crește simțitor și prin culesul spicelor râmase după combine • Producția cu umiditate ma­re, care este depozitată pe plat­forme, să fie zilnic lopătată. • Trebuie să fie mult inten­sificate operațiunile de elibera­re a terenurilor de paie și însă­­mînțatul culturilor duble. Ieri, ca de altfel, și dumi­nică, s-a lucrat intens la se­cerișul orzului. Organizarea temeinică a activității zil­nice, buna funcționare a com­binelor, priceperea și des­toinicia mecanizatorilor și celorlalți lucrători ai ogoare­­i ca, pînă asea­,•ecolta să fie adunată­­­, pe mare parte din sit. '’^fața aflată in cultură. Se­­m­­­ișul orzului nu poate fi, însă, socotit încheiat pînă ce n-a fost adunată de pe cîmp întreaga producție, pî­­­ la ultimul spic ! Din cau­­ploilor, în multe locuri lanurile au căzut, astfel în­­cît recoltatul nu s-a putut efectua mecanizat, fapt ce a impus organizarea de echi­pe de cosași și secerători, singura modalitate pentru strînsul întregii împreună cu spicele producții, culese după combine, acțiune la ca­re sunt antrenate un mare număr de brațe de lucru dis­ponibile, inclusiv elevi și na­vetiști, recolta adunată cu coasa și secera este batoza­­tă la fața locului, așa cum se procedează, spre exemplu, la cooperativele agricole din Periam, Variaș, Cenad, Du­­deștii Vechi și în alte uni­tăți. Este o acțiune de certă valoare, menită să contri­­buie la ridicarea producțiilor medii și ștachetei totale și, de aceea, pentru depli­na ei reușită, se cer depuse eforturi stăruitoare în fie­care unitate agricolă, în fiecare localitate. Transportul operativ al producției la locurile de în­­magazinare, asigurarea con­dițiilor necesare păstrării a­­cesteia în cele mai bune condiții sunt cerințe obliga­torii. Subliniem, de aseme­nea, necesitatea lopătării zil­nice a orzului depozitat pe platforme, la bazele de recepție, operațiune ce tre­­buie repetată pînă cînd umi­ditatea boabelor ajunge la nivelul optim de conserva­re. Notăm, de altfel, că așa se și procedează la bazele de recepție la care a fost aflu­­ită producția de orz reali­zată în cooperativele agrico­­le din Satchinez, Bărăteaz, Gelu, Variaș, precum și a ce­lor din Sînpetru­ Mare, Igriș, Periam, Pesac, Jimbolia, Cărpiniș, Beregsău Mare, Beregsău Mic, Cenei, Checea, Uivar. Odată cu strînsul recoltei de orz de pe ultimele su­­prafețe, trebuie să se inten­sifice la maximum opera­țiunile de eliberare a miriș­tilor de paie și să se treacă la însămînțatul celei de a doua culturi. Condițiile rurale — umiditate mare­na­în sol și temperaturi ridicate — permit ca, în acest an, să se realizeze producții de porumb și în cea de bune a doua cultură. VIOREL STOARIU CITIȚI IN INTERIORUL ZIARULUI : 1 ACTUALITATEA CULTURALĂ • CADRE DIDACTICE EVIDENȚIATE ÎN ANUL DE ÎNVĂȚAMÎNT 1984-1985 • SPORT : ÎN PRIMA GRUPĂ VALORICĂ \ I­nsemnari (Continuare in pagina a II-a)­­_______ summuuuuuu­uumm«M LA TOMEȘTI SE ÎMBOGĂȚEȘTE ZESTREA EDILITAR-GOSPODAREASCA școală generală, un ma­gazin, o casă de cultură cu sală de spectacole și cinematograf, creșă, diniță, două terenuri gră­de sport. In prezent aici se lu­crează la amenajarea u­­nui nou teren sportiv, la Valea lui Liman. Mai es­­te prevăzută și construi­­rea unei noi brutării, pre­cum și a unui bloc cu 20 de apartamente, la To­mești. (BUJOR MOLDO­VAN)persoane, un local de Capacitatea de pro­ducție a întreprinderii de­ sticlărie din Tomești s-a dezvoltat timilor ani, în decursul­ui­extinzîndu-se concomitent și peri­metrul social al localității. Au fost construite pen­tru muncitorii sticlari blocuri de locuințe cu pes­te 260 apartamente, un cămin de nefamiliști fabricii avînd o capacita­at­te de cazare pentru 110 «sramTonuTOtummmammurovTOWwmimwvuTOwwwttWBitx'iM PE TEMEIUL INDICAȚIILOR ȘI ORIENTĂRILOR TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘE­SCU Cunoașterea și înfăptuirea sarcinilor de plan, obiectiv central al muncii politice Din preocupările colectivului de la Trustul antrepriză generală de construcții-montaj Apropiata aniversare a două decenii de la Congre­sul al IX-lea al partidului este întîmpinată și de co­lectivul Trustului antrepri­­­ză generală montaj Timiș de construcții­­cu importante realizări. Un grafic, din multe altele pe care le o­­feră propaganda vizuală — ținută în permanentă actua­litate și implicată în mo­bilizarea oamenilor la în­deplinirea ritmică și cali­tativă a sarcinilor de plan­ă, ne ajută să înțelegem că, depășind greutățile prici­nuite de iarnă, constructo­rii timișeni au dat în fo­losință în martie 260 apar­tamente, în aprilie 450, în luna mai peste 450, iar pen­tru iunie sunt prevăzute 580 apartamente. Sintetic, bi­lanțul acestui an se va con­cretiza într-o producție glo­bală în valoare de peste 900 milioane lei, care, în ex­presie fizică, înseamnă alte 3.900 apartamente puse la dispoziția oamenilor mun­cii, concomitent cu numeroa­se obiective industriale și a­­gricole. Discutăm cu doi din vete­ranii muncii pe șantiere, fierarul betonist Gheorghe Purdelea, secretar al comi­tetului de partid din Antre­priza nr. 4, și cu dulgherul Francisc Dermenjin- Con­vingerea lor, bazată pe ex­periență, este că înfăptuirea sarcinilor de plan, a tutu­ror angajamentelor asuma­te în întrecerea socialistă — pe trust și la nivelul rei antreprize — se află fiecă­în relație nemijlocită cu preo­cuparea ca muncitorii con­structori să cunoască te­meinic sarcinile stabilite, căile și mijloacele, de­­­ ac­­țiune. Acestui scop . îi sînt dedicate dezbaterile dunările generale ale din a­­orga­nizațiilor de partid, de sin­dicat și U­ T.C., în cercurile de învățămînt politico-ideo­logic, dialogul direct al ac­tivului de partid cu con­structorii la locul de mun­că, precum și alte forme specifice muncii politico­­educative de masă vizînd stimularea — prin interven­ții operative — a hotărîrii constructorilor de a menține și în acest an trustul lor în rîndul unităților economice fruntașe pe țară. Paralel cu prezentarea sarcinilor de plan, a mo­dului în care se înfăptuiesc, o atenție deosebită se a­­cordă promovării celor mai avansate tehnologii în ac­tivitatea de construcții. „La­ ION ULARU (Cont in pag­a­ll­ a) „Mîndră floare timișeană Hitiașul, această mîn­dră localitate timișeană, vestită prin hărnicia oa­menilor, iscusiți lucră­tori ai pămîntului, cu das­căli dăruiți formării ge­nerațiilor de școlari, dar și atenți la preocupările întru împlinirea prin fru­musețile artei, și-a asu­mat răspunderea de a fi prima gazdă a festi­valului interjudețean pi­onieresc de folclor inițiat de Consiliul județean al pionierilor. Obișnuite gazde ale unor asemenea momente artistice sau nedezmințiți la spectatori sărbăto­rile culturii populare de la Racovița, Sîrbova ori Buziaș, chitieșenii s-au pregătit să întîmpine oas­peții — interpreți ai fol­clorului muzical din ju­dețele Arad, Bihor, Ca­­raș-Severin, Hunedoara și Timiș — intr-un ca­dru adecvat, oferindu-le posibilitatea desfășurării unei manifestări com­plexe cu largi deschideri spre readucerea în cir­cuitul tematic al forma­țiilor, a tradițiilor și o­­biceiurilor străvechi. Festivalul a debutat cu o fastuoasă paradă a por­tului popular, întregită de farmecul și prospeți­mea vîrstei pionierești, completînd frumusețea unei minunate zile de sfîrșit de iunie cu armo­niile culorilor de pe iile, opregele ori pălăriile și celelalte podoabe purtate de micuții artiști. Sărbă­toarea a continuat, apoi, cu vizitarea unei ex­poziții, unde local­nicii s-au străduit să adune imagini și obiec­te ce pot ilustra convin­gător înfățișarea de ieri și de azi a Hitiașului cu oamenii lui neîntrecuți la muncă și în dragostea pentru frumos — cîn­­tatul în cor, teatrul, dân­sul și celelalte culturale avînd la activități Hitiaș o recunoscută faimă și îndelungate tradiții, îmbogățiți sufletește de cele văzute la expo­ziție, încurajați de ospita­litatea dascălilor filor, concurenții și săte­au re­prezentat cu strălucire, pe scena căminului cul­tural, valori ale noastre strămoșești, artei Din­colo de momentele de vîrf, încununate cu laurii festivalului — printre cîștigători aflîndu-se A­­drian Stanca, Cornelia Adamescu din Hitiaș și Anton Trifoi, din Carani, toți distinși cu premiul I, Titiana Căpețan și Adina Papănă locul III E­ticipanții au izbutit par­să creeze din această pri­mă ediție a concursului­­festival „Mîndră floare ti­mișeană“, o reprezentativă, manifestare fiinde semnificații cu pro­pen­tru perpetuarea ei, asi­gurată de resursele și ta­lentul artistic al celor mai tineri artiști, școlari și pio­nieri, capabili să mențină mereu vie tradiția cul­turală a satelor noastre. ANTOANETA MAGURA Un prim festival interjudețean pionieresc de folclor desfășurat la Hitiaș 9 9 PRODUCȚIE SUPLIMENTARA, ÎN CONDIȚII DE EFICIENȚĂ SPORITA Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinde­rea de bere din Timișoara întîmpină împlinirea două decenii de la Congresul al IX-lea al partidului , cu hotărîrea fermă de a realiza și depăși toți indica­torii de plan. Pe primul semestru din acest an, aici au fost depășite producția marfă și producția netă, productivitatea muncii, iar cheltuielile la mia lei producție au fost diminuate cu 0,3 la sută. Aceste rezultate au ca suport îndeplinirea ducției fizice, la produsul de bază, în proporție pro­de 103,8 la sută, precum și realizarea unei re­alități supe­rioare tuturor sortimentelor de produse. De aseme­nea, în realizarea planului anual colectivul prinderii are în prezent un plus de 38 milioane între­ceea ce înseamnă un avans de 30 de zile. Demn lei, de remarcat este și faptul că toată producția fizică s-a realizat cu consumuri specifice reduse la materiile prime, la combustibil și energie.

Next