Drapelul Roşu, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12618-12642)

1985-09-01 / nr. 12618

Anul XLII nr. 12.618 Duminică, 1 septembrie 1985 8 pagini, 50 bani Amplă acțiune de recondiționare Harnicii muncitori fero­viari de la districtele nr. 5 și 8 — 1S în Nicolaul Mare, în mod deosebit cei care lu­crează la întreținerea li­niilor, desfășoară o amplă acțiune de recondiționare a pieselor și materialelor de cale ferată. Este vorba, în primul rînd, de trifoane, plăci, eclise, inimi de în­crucișare de la schimbăto­rii de cale etc.­ Valoarea e­­conomiilor realizate, pe a­­cest tărîm, în perioada ce s-a scurs din 1985, se ridică la aproape 100 mii lei. Ac­țiunea continuă, în frunte situîndu-se echipele de lu­crători nr. 17, 18, 19 și 20 din Sînnicolaul Mare, nr. 30 și 31 Dudeștii Vechi și Tom­natic. Bilanț bosial Puternic mobilizat de in­­flăcăratele chemări ale se­cretarului general al par­tidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privitoare la in­tensificarea acțiunii de eco­nomisire a materiilor prime și materialelor, colectivul întreprinderii „6 Martie“ Timișoara dobîndește însem­nate succese pe acest tă­rîm. Un recent bilanț arată că la capătul celor 8 luni au fost economisite peste 25 tone metal, 156 MWh, e­­nergie electrică și 54 tone combustibil convențional — acesta din urmă echivalînd cu cantitatea de 47.000 mc gaz metan. Căile care au condus la aceste economii: reproiectarea de tehnologice, croirea produse combi­nată a tablei și profilelor, refolosirea materialelor pen­tru confecționarea de re­pere mai mici, înlocuirea metalului cu material plas­tic etc. In lumina sarcinilor stabilite de tovarășul Nicolae Ceaușescu REDUCEREA CONSUMURILOR MATERIALE - CARE SIGURĂ DE CREȘTERE­A EFICIENȚEI ECONOMICE Un loc aparte în ansam­blul factorilor de creștere a eficienței întregii activi­tăți productive — obiectiv prioritar pus in fața tutu­ror unităților economice de către secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — ii ocupă redu­­cerea costurilor de fabrica­ție. Cunoscînd bine impli­cațiile acestui termen în ecuația eficienței, vul întreprinderii de colecti­apa­rate electrice de măsurat din Timișoara acționează cu consecvență pentru depis­tarea și punerea rapidă în valoare a tuturor posibili­tăților existente în unitate- Experiența bună dobindită a anul trecut, cînd s-a reușit diminuare­a cheltuielilor totale la 1.000 lei producție Soluții tehnice ingeni­oase, acțiuni și inițiative concrete, la întreprin­derea de aparate elec­trice de măsurat din Timișoara marfă cu 33 lei, rezultînd o economie de 28,7 milioane lei, iar la cele materiale — 3,3 milioane lei, este de la o lună la alta, îmbogățită. Aflată zilnic pe agenda de lucru a consiliului oameni­lor muncii și organizației de partid, a fiecărui comparti­ment de activitate, acțiunea de reducere a costurilor s-a concretizat, în primul se­mestru din­ acest an, în­­tr-o economie de 130.000 lei. Tovarășa Mesaroș Anghel Tamara, secretarul tului de partid din comite­între­prindere, avea să precizeze : „Avînd în vedere sarcina mobilizatoare dată de cen­trală pentru acest an, cînd trebuie să realizăm mia de lei producție marfă cu 356,4 lei cheltuieli materiale și cu 639,2 lei cheltuieli to­tale, colectivul nostru a procedat la fundamentarea unui program concret de reducere a costurilor, pre- VARTIADE ȘTEFAN (Cont in pagina a Vil-a) \ ­­n­semnări Muncă și eroism. La sonda 1.027, zona Satchinez, de la Schela de­­ producție petrolieră Șandra, aflată in stadiu de fina­­l­­­izare, se părea că lucrurile se vor încheia cu bine.­­­i Dar, cînd s-a ajuns cu forajul la adincimea de peste­­ 1 200 metri, s-a produs neprevăzutul. Adîncul are ... orgoliul său ! In plină noapte, sonda începe să dea semne de „nervozitate", debitînd necontrolat jeturi înalte de apă cu gaze și nisip. Această comportare a sondei ar fi putut să se transforme intr.o erupție care, nestăpînită la timp, ar fi dus la declanșarea unui in­­­­cendiu de proporții, fapt ce ar fi compromis­­ sonda și­­ stratul de zăcămînt, întreg dispozitivul de conducere intră in alertă. De acum, toate drumurile duc la sonda 1027 l mașini ale pompierilor, buldozere, tractoare, salvarea își fac­­ imediat prezenta în perimetrul sondei. Lupta cu adm­­­i ctil începe. Se propun pe loc soluții, se iau primele­­ măsuri de intervenție. După minuțioase pregătiri, in­­­­cep operațiunile de stăpînire a sondei. In condiții di­ficile se intră pînă aproape de coloana sondei, încer­­cîndu-se efectuarea unor manevre de rutină. Se în­­­­cearcă în repetate rînduri montarea unui „cap de cir­­­­culație“, operație ce reușește după o muncă de grea­­ încordare. Apoi se introduc în „sondă" noi prăjini de foraj pentru traversarea stratului de zăcămînt. Astfel, sonda trece­­ sub observație, dar odată cu ivirea zorilor DUMITRU OUȚOI (Continuare în pagina a VlI-a) La întreprinderea de utilaje de ridicat și transportat din Lugoj, atenția întregului colectiv este concentrată spre realizarea producției fizice, la toate sortimentele planificate. (Foto : E. ROBICSEK) S\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\V\\\\\\\\\\\\\\\\^ RECENTA CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A DEPUTAȚILOR CONSILIILOR POPULARE A DEMONSTRAT Forța de netăgăduit a democrației muncitorești revoluționare Avînd loc într-o atmosfe­ră de puternică angajare patriotică, sub semnul înal­tei responsabilități civice, Conferința județeană a de­putaților consiliilor populare a demonstrat elocvent func­ționarea optimă a unui com­plex și original mecanism de conducere, decizie și participare al democrației noastre socialiste, sistem fundamental și structurat pe concepția științifică, pro­fund novatoare a secretaru­lui general al partidului, președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Potrivit acestui concept — și lucrările Conferinței s-au ghidat cu temeinicie și răs­pundere, într-un profund spirit analitic, de lucru toc­mai pe acest traseu — sis­temul nostru pune în mișcare democratic energiile creatoare și angajarea ple­nară a maselor, cu scopul declarat de a stimula ne­încetat elanul, inventivita­tea și abnegația civică, de a îmbogăți cu noi și mereu proaspete valori munca u­­riașă teatrul desfășurată în aniii­construcției și ai dezvoltării, activitate eroică găsită sub semnul dinamic al progresului economic social, pentru edificarea so­ci­cialismului și comunismului. In acest context, s-a demon­strat cu netăgăduită putere competența consiliilor popu­lare din județul Timiș în a­­bordarea problematicii ma­jore pe care au inalta da­torie să o materializeze, faptul că aceste organe ale puterii de stat reprezintă resorturi esențiale, profund angajate în dezvoltarea ar­monioasă a tuturor ramuri­lor economice, în impulsio­narea vieții sociale și cul­turale, în fructificarea mari­lor resurse de care dispune județul pentru parcurgerea, în viitorul cincinal, conform obiectivelor strategice stabi­lite de partid, a unui suiș tot mai impresionant, cu un ritm mai dinamic, desfășu­rat pe toate coordonatele sale de cuprindere. Ordinea de zi a conferin­ței a reliefat, de asemenea, spiritul temeinic în care de­putații, reprezentanții con­siliilor populare din întreg județul își îndeplinesc man­datele încredințate de obște, modul judicios în care ei se implică în adoptarea unor decizii bine gîndite și serios aprofundate, de natură să perfecționeze continuu acti­vitatea desfășurată în loca­litățile rurale și urbane, pentru înfăptuirea prevede­rilor planurilor de dezvolta­re economico-socială în pro­fil teritorial, a sarcinilor desprinse din documentele Congresului al XIII-lea al partidului, din indicațiile și orientările tovarășului Nicolae Ceaușescu. Cum era și firesc, în cadrul dezbate­rilor o atenție specială a fost acordată îndeplinirii planului din industrie și in­vestiții, atenție prioritară in acest sens punin­du-se pe dezvoltarea bazei proprii de materii prime și energie, pe creșterea producției pe sea­ma dinamizării productivi­tății muncii și sporirea ca­lității și eficienței. In cadrul fertil al discu­țiilor, un loc deosebit de important l-au ocupat as­pectele legate de perfecțio­narea activității consiliilor populare­ sub incidența pro­iectului Legii privind auto­­conducerea, autogestiunea economico-financiară și au­tofinanțarea unităților ad­­ministrativ-teritoriale, pro­iect de act normativ supus recent dezbaterii publice. De la tribuna participanții la conferinței, Conferință s-au angajat, în­ numele ce­tățenilor pe care i-au re­prezentat la acest forum, să contribuie într-o tot mai ma­re măsură, diind dovadă astfel de un înalt spirit ci­vic, la realizarea unor noi lucrări de interes obștesc, precum și la autofinanțarea integrală a unităților din teritoriu. ÎNTĂRIREA CONFERINȚEI JUDEȚENE A DEPUTAȚILOR CONSILIILOR POPULARE MU­NICIPALE, ORĂȘENEȘTI ȘI COMUNALE DIN JUDEȚUL TIMIȘ (în pagina a II-a). Angajare uotorita la materiali­zarea OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ECONO­­MICO-SOCIALE (în pagina a IlI-a). M­ unitățile agricole timișene cultivatoare Ritm intens, conform graficelor, la recoltarea sfeclei de zahăr Incepînd cu luna septem­brie, întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Timișoara are în plan realizarea unei producții de 19.200 tone zahăr, fapt pen­tru care respectiva unitate trebuie să prelucreze 180.000 tone de sfeclă. Care este a­­cum stadiul de dezvoltare a acestei culturi ? Din inven­tarierea suprafețelor culti­vate, rezultă că pe o supra­față de 6.900 ha cultura ajuns la maturitate, asigu­­a­rînd producții de 30 și chiar peste 30 tone la hectar, cu un conținut de zahăr de circa 15,5 la sută. Pe acest temei, s-a trecut la recol­tarea sfeclei de zahăr într-o serie de unități agricole, printre care C.A.P. Comloșu Mare, Gottlob, Bărăteaz, Periam, Cenad, Teremia Ma­re, Giarmata, Otelec, Frei­dorf, Livezile, Banloc, Sîn­­petru Mare, Igriș, Pesac, Nițchidorf, Șipet, Iecea Ma­re, Hodoni, Variaș, Gătaia, Birda, Toager. Suntem­ informați, în acest context, că pentru actuala campanie de recoltare și prelucrare a sfeclei de za­hăr, s-au făcut intense pre­gătiri. Bunăoară, la Între­prinderea de specialitate, în perioada reparațiilor s-a pus un accent deosebit pe exe­cutarea unor lucrări de îm­bunătățiri tehnice, în vede­rea prelucrării cât mai eco­nomice a întregii cantități de sfeclă de zahăr. Desigur, acest lucru este realizabil doar în condițiile în care sfecla ajunge pe drumul cel mai scurt la bazele de re­cepție, iar de acolo la fa­brică. Așadar, se cere res­pectat riguros graficul de recoltare In fiecare unitate cultivatoare, astfel incit cantitatea planificată a se recolta și transporta zilnic din cîmp în bazele de recep­ție — 6.000 tone — să ajun­gă în timp util în fluxul tehnologic. Staționările, în cîmp sau în bazele de recep­ție, sînt generatoare de mari pierderi, știindu-se că după recoltare, in fiecare zi de staționare, se pierde 0,5 la sută— din conținutul de za­hăr. Tot în vederea reducerii la minimum a pierderilor, recoltarea se recomandă să se execute semimecanizat, cu dislocatorul. Strîngerea mecanizată a plantelor se va realiza numai pe parcelele cu terenuri nivelate și cul­turi curate, fără buruieni, astfel de condiții existînd în unitățile agricole din consi­liile unice agroindustriale Cărpiniș, Lovrin, Variaș, Bi­­­led, Sînnicolaul Mare. Nu trebuie omis faptul că în u­­nitățile unde se organizează recoltarea mecanizată a sfe­clei de zahăr este imperios necesar ca, in urma fiecă­rei combine, să existe con­stituită o echipă formată din 8—10 oameni, care să a­­dune, în totalitate, rădăcini­le nerecoltate sau cele stri­vite de mașină. IO­AN DAVID

Next