Drapelul Roşu, iunie 1986 (Anul 42, nr. 12849-12873)

1986-06-01 / nr. 12849

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ Al P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I Anul XLIII nr. 12.849 Duminică, 1 iunie 1986 8 pagini, 50 bani Intr-o atmosferă entuziastă, de înaltă vibrație patriotică, de fermă angajare revoluționară, de stimă și respect față de cel mai iubit fiu al poporului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. . IERI A AVUT LOC ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI AGRICULTURII Sîmbătă, 31 mai, s-au încheiat lucrările Congresului m-lea al consiliilor de conducere ale unităților agricole sp­al­­ialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor, care, prin importanța problemelor dezbătute și a hotărâri­lor adoptate, avînd la bază magistrala cuvântare a secretaru­lui general al partidului, președintele Republicii, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se Înscrie ca un eveniment de sea­mă in viața social-politică a țării, în dezvoltarea democra­ției noastre muncitorești-revoluționare. In ultima zi, Congresul și-a desfășurat lucrările în pren­­oasă , ședința de dimineață, cân­­de tovarășul Ștefan Tolcer, directorul Trustului S.M.A. al județului Mureș, par­ticipanții la dezbateri au rele­vat valoarea excepțională, teo­retică și practică, a cuvîntării rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la deschi­derea lucrărilor congresului, care orientează întreaga activi­tate consacrată înfăptuirii noii revoluții agrare în țara noas­tră, creșterii susținute a­ducției și asigurării unei pro­efi­­­ciențe sporite în aceste ramuri și sectoare ale economiei na­ționale, corespunzător derilor actualului plan preve­cinci­nal, hotărîrilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. In cuvîntul lor, vorbitorii au reafirmat nețărmurita­te, stimă și recunoștință dragos­față tovarășul Nicolae Ceaușescu, cărui contribuțio­nantă la elaborarea și determi­nairea politicii interne și însă­­ex­terne a partidului și statului constituie chezășia progresului multialteral al patriei noastre socialiste, binelui și fericirii poporului, afirmării puternice a României în lume. In același timp, s-a dat ex­presie sentimentelor de profund respect și aleasă prețuire față de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu pen­tru aportul însemnat la reali­zarea planurilor și programe­lor de dezvoltare economico­­socială a patriei, la înflorirea continuă a științei, învățămîn­­tului și culturii românești. In spiritul orientărilor, sar­cinilor și indicațiilor cuprinse în cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului, au fost examinate, în timpul dezbate­rilor, cu exigență și răspunde­re, rezultatele obținute, pre­cum și neajunsurile manifesta­te, stabilindu-se măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea întregii activități, pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an și pe în­tregul cincinal. In acest sens, vorbitorii au subliniat că în fiecare unitate, la fiecare loc de muncă se acționează cu toa­tă energia pentru întărirea ordinii și disciplinei, generali­zarea experienței înaintate, va­lorificarea pe un plan supe­rior a resurselor materiale și umane, aplicarea unor tehno­logii de lucru avansate, astfel incit, încă din acest prim an al cincinalului, să se înregis­treze recolte și producții tot mai mari, în condiții sporite de calitate și eficiență. In cadrul lucrărilor, a fost exprimată adeziunea deplină față de politica externă, de ac­tivitatea desfășurată pe plan internațional de partidul și sta­tul nostru, față de acțiunile și inițiativele secretarului ge­neral al partidului, președinte­le Republicii, Nicolae Ceaușescu, tovarășul care s-au bucurat și se bucură de o largă recunoaștere internațio­nală, constituind contribuții de preț la cauza păcii, destinde­rii, dezarmării, înțelegerii și colaborării în lume. La dezbaterile în plen, pre­cum și în cadrul Congresului al V-lea al U.N.C.A.P., în confe­rințe și consfătuiri au luat cu­vîntul 325 tovarăși, reprezen­tând unități din agricultură, in­dustria alimentară, silvicultură, gospodărirea apelor, ministere și alte instituții centrale, or­gane județene de partid și de stat, institute de învățămînt, țărani și cercetare și lucrători agricoli din toate zonele și ju­dețele țării. Apreciindu-se că problemele principale au fost dezbătute, s-a aprobat, la propunerea prezi­diului, sistarea discuțiilor. (Continuare­­a pag a lll­a) Dispunem de tot ce este necesar ca, și în agricultură, să înfăptuim în cele mai bune condiții planul cincinal 1986-1990, programele pentru diferite ramuri de activitate. Să facem astfel nicit agricultura să aibă un rol tot mai important în întreaga dezvoltare a patriei noastre, în ridi­carea României pe noi culmi de progres și civilizație ! NICOLAE CEAUȘESCU Sub semnul deplinei adeziuni la ideile, tezele și orientările cuprinse In magistrala cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu Angajare ferma, revoluționară, pentru transpunerea in viață a mobilizatoarelor revoluții ieri, în Capitala patriei, după fructuoase dezbateri, și-a înche­iat lucrările cel de-al III-lea Con­gres al consiliilor de conducere ale unităților agricole al întregii țărănimi, al socialiste, consili­ilor oamenilor muncii din indus­tria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor — ment politic de o deosebită eveni­în­semnătate în viața țării, urmărit cu viu interes de întregul nostru popor, întrunit din inițiativa și desfă­șurat sub președinția tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, cel m­alt și reprezentativ forum mai lucrătorilor ogoarelor — care au grupat peste 11 000 de țărani, me­­­canizatori, activiști de cadre de conducere, partid și de stat, specialiști — a constituit o nouă și puternică manifestare a de­mocrației noastre revoluționare, reflectînd cu putere participarea nemijlocită a oamenilor muncii de la sate la elaborarea și înfăp­tuirea politicii agrare a partidu­lui și statului, la adoptarea mă­surilor și căilor pentru dezvolta­rea și înflorirea continuă a agri­culturii românești. Congresul a prilejuit o largă și aprofundată analiză a rezultate­lor obținute în perioada cincina­lului trecut, a dezbătut, cu înaltă exigență și res­ponsabilitate și a aprobat în una­nimitate programele de dezvol­tare a acestei importante ramuri a economiei naționale în anlul 1986-1990, apreciind că cinci­e­­xistă toate condițiile pentru transpunerea exemplară în prac­tică a obiectivului fundamental stabilit de Congresul al XIII-lea al partidului — înfăptuirea noii revoluții agrare, pe temeiul mo­dernizării și reorganizării, în obiective­ ale noii agrare conformitate cu C­le mai noi cu­ceriri ale științei și tehnicii, a tuturor sectoarelor, în vederea sporirii mai puternice a produc­ției vegetale și animale, transfor­mării a înseși condițiilor de muncă, de viața și de gîndire ale țărănimii. Magistrala cuvîntare a tovară­șului Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului, rostită în deschiderea lu­crărilor Con­gresului reprezintă o strălucită analiză a drumului parcurs, un vast și mobilizator program de acțiune, care deschide agricultu­rii românești noi și luminoase o­­rizonturi, constituind un docu­ment programatic în activitatea tuturor organelor și organizațiilor de partid, organelor agricole, a tutu­ror oamenilor muncii de la sate în vederea creșterii substan­țiale a producțiilor în cincinalul 1986-1990. In scrisori trimise, zimțului nos­tru, oameni ai mun­cii din agri­cultura timișeană, însușindu-și întrutotul indicațiile, îndemnurile și sarcinile secretarului general al partidului, tovarășii­ Nicolae Ceaușescu, prezintă cu entuziasm măsurile și acțiunile întreprinse pentru a contribui mai eficient la îmbunătățirea a­­cestui important domeniu de ac­tivitate. Din intervențiile lor se desprinde cu claritate angaja­mentul unanim și ferm de a ac­ționa cu hotărîre și exigență pen­tru a transpune în viață înflăcă­­ratele chemări pe care secretarul general al partidului, Nicolae Ceaușescu, le-a tovarășul adresat oamenilor muncii de la satu, în­tregului popor. In pagina a IlI-a GRIJA SUPREMA, OCROTITOARE, FAȚA DE VIITORUL NAȚIUNII ROMÂNE COPIII, LUMINA OCHILOR NOȘTRI Astăzi, in prima zi a lunii iunie, in întreaga lume se sărbătorește Ziua internațională a copilului. Idee măreață, Idee simbol, care afirmă că tinerele vlăstare se află mai presus de toa­te speranțele omenirii, că gindul nostru ocroti­tor este îndreptat spre ele. In patria noastră, grija față de copii, fa­ță de ocrotirea copilă­riei, a vieții și năzuin­țelor tinerelor a devenit de mult mlădițe, poli­tică de sta. In anii glorioși ai „EPOCII NICOLAE CEAUȘESCU“, copilăriei i se acordă o grijă deosebită, o gri­jă de fiecare zi, pli­nă de responsabilitate și dragoste. Congresul al XIII-lea al partidului a deschis națiunii noastre socia­liste noi orizonturi, vii­torul țării ne apare limpede și măreț pînă la începutul mileniului al treilea. Acest va deveni prezent viitor prin aportul și al care beneficiază generației de grija ocrotitoare acum a partidului, a conducăto­rului iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, in cursul recentei sale vizi­te în județele din nord­­vestul țării, conducăto­rul partidului și al sta­tului nostru ne-a lăsat în amintire un gest ocro­titor și mobilizator de o măreață simplitate. De Ziua internaționa­lă a copilului ne amin­tim de tot ceea ce so­cialismul durează pen­tru ei: școli mari și lu­minoase, in care să se poată dedica îndatoririi lor esențiale, învățătura prin și datorită căreia vor minați, deveni oameni in­conștienți, vor găsi pe plan social locul meritat fiecăruia,­ com­petiții artistice și cultu­rale, condiții de odihnă, tratament medical gra­tuit. De aceea, nemăsu­rat de mare, plină de vibrantă manifestare es­te dragostea celor ti­neri, a copiilor țării, fa­ță de conducătorul ță­rii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, față de Elena tovarășa Ceaușescu, dra­goste cu care se Încon­joară cu prilejul fiecărei vizite pe care o fac pe meleagurile patriei. Co­piii sunt totdeauna pre­zenți, cu voioșia lor, cu florile lor, venite din i­­nimă, parcă spre a arăta că miine nădejdile noas­tre se vor împlini prin ei, ducînd mai departe ceea ce astăzi făurim. In paginile IV-V OFRANDA ȚARII Fiorul ei se suie ca o sevă Din stîncile istoriei pornind, Din munții daci, din glorioasa Plevnă, Din crez și perspectivă de partid. Îmi trece-n sînge și îmi trece-n vers Imagini, permanente să-mi cuvinte Din cîmpuri cu miraj pentru cules, Din locuri preasfințite de-oseminte, în dragostea de semeni și de țară îmi sună orice gînd și orice faptă. Prevestitoare, visurile-mi zboară. Nu vreau să strig patetic, ci în șoaptă Vreau s-o slăvesc acum și iar, și iar... Cu pieptul stînd, statornic, la hotar ! AL. JEBELEANU

Next