Drapelul Roşu, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 13006-13031)

1986-12-02 / nr. 13006

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLIII nr. 13.006 Marți, 2 decembrie 1986 4 pagini, 50 bani in spiritul sarcinilor stabilite de tovarășul Nicolae Ceaușescu Calendaristic, am in ultima lună a anului intrat o perioadă hotărîtoare pentru încheierea cu succes a obiectivelor planului pe 1986 și pregătirea corespunzătoare a demarării viguroase a producției din 1987. Pe temeiul orientărilor formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al din 18 noiembrie a.c., P.C.R. în conformitate cu măsurile stabilite în cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii, pretutindeni, în toate unitățile industriei timișene se acționează cu maximă hotărîre și răspundere, cu eforturi susținute și competență sporită, pentru înfăptuirea, în perioada care a mai rămas din acest an, a tuturor sarcinilor economice la indicatorii cantitativi și calitativi ai planului, pentru ca bilanțul lui 1986 să fie cît mai rodnic, cit mai bogat în realizări. Este îmbucurător faptul că, la nivelul economiei județului Timiș, s-a realizat de la începutul anului și pînă în prezent, o producție marfă suplimentară în valoare de peste 760 milioane lei, iar la export au fost livrate beneficiarilor externi, suplimentar contractelor aferente perioadei, mărfuri totalizînd peste 130 milioane lei — reprezentative fapte de muncă, ce atesta angajarea responsabilă a colectivelor pentru terializarea exemplară a laobiectivelor ce revin județului nostru din istoricele hotăriri ale Congresului al XIII-lea al partidului. Acum, în centrul preocupărilor oamenilor muncii din economie, trebuie să se găsească încheierea, în cel mai scurt timp, a contractelor economice restante pe acest an, precum și clarificarea și definitivarea, până la 15 decembrie, a tuturor contractelor care privesc producția anului viitor. Prioritate absolută este necesar a fi atribuită producției pentru export, în care sens un accent cu totul aparte trebuie pus pe finalizarea, încă în prima decadă a lunii în curs, comenzilor de la beneficiarii externi, pe toate aspectele pregătirea sule și lansarea temeinică în fabricație a celor dinții contracte cu termene de livrare în luna ianuarie 1987. Paralel, colectivele de specialiști din unitățile cu sarcini la export au datoria să asigure creșterea necontenită a calității și eficienței producției, acționând ferm și secvent pe linia înnoirii conși modernizării fabricației, perfecționării fluxurilor tehnologice, reducerii susținute a costurilor, creșterii productivității muncii și oferirii de colecții de mostre deosebit de competitive și avantajoase sub raport financiar. Conducerile de unități, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, au misiunea de a îmbunătăți permanent această activitate prioritară, de a găsi cele mai corespunzătoare căi și metode, menite, să dinamizeze exportul, să sporească aportul județului Timiș la schimbul internațional de valori materiale pe care îl promovează tot mai consecvent și eficient România socialistă. Concomitent, grijă deosebită trebuie acordată dezvoltării intensive și modernizării producției, creșterii, conform programelor stabilite, a productivității muncii, diminuării consumurilor materiale și sporirii, pe aceste căi, a eficienței întregii activități Desigur, în aceste produtive, condiții, preocuparea pentru realizarea ritmică, decadă de decadă, săptămînă de săptămînă și chiar zi de zi a planului la producția fizică, trebuie dublată de o mai intensă atenție acordată sporirii factorilor intensivi și de eficiență ai dezvoltării fiecărei unități economice. In acest sens, pe baza autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, aplicîndu-se cu fermitate principiile mecanismului economico-financiar, trebuie amplificate măsurile pe linia reducerii costurilor de producție, diminuării cheltuielilor neeconomicoase și realizării unor însemnate economii de materii prime și materiale, de energie electrică și combustibil. Toate acestea au drept scop sporirea rentabilității unităților și sectoarelor industriale, creării unui lanț viguros de colaborare și cooperare, o armonie deplină la nivelul industriei județului, întărindu-se mereu ordinea și disciplina de plan și cea financiară se va asigura înfăptuirea rapidă și fermă a tuturor indicatorilor de eficiență, se va asigura un pronunțat caracter dinamic rentabilizării producției. al Un alt domeniu prioritar acestor zile pline de muncă și abnegație îl constituie finalizarea filor planificate în investi1986, pregătirea frontului de lucru pentru perioada de iar CORNELIU POPOVICI VARTIADE ȘTEFAN (Conf. in pag. a 3-a) Înaltă exigență și răspundere pentru realizarea planului pe 198f1 și pregătirea temeinică a producției anului viitor RODNIC BILANȚ MUNCITORESC UN NOU UTILAJ TEHNOLOGIC Mașină de debitat prin eroziune vii Ca rezultat al integrăînvățămîntului cu producția, colectivul secției de prototipuri și microproducție de la Institutul politehnic „Traian Vuia" din Timișoara pus la dispoziția unor unități industriale o nouă mașină de debitat prin eroziune. Cu ajutorul acestui utilaj tehnologic complex se pot debita, prin eroziune complexă, oțeluri dure și extracture, precum și carburi metalice sintetizate, înlocuind cu importante rezultate economice debitarea cu discuri abrazive. Nomenclatorul de produse realizate mai cuprinde o serie aici de roboți industriali cu acționare pneumatică sau electrică, alte mașini, aparate și utilaje tehnice, electrotehnice, electronice și optice destinate atît activităților de producție, cît și cercetării și invățămîntului superior. CREȘTE COMPETITIVITATEA ȚESĂTURILOR Activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă cunoaște, în acest sens final de an, un larg evantai de desfășurare și de concretizare la prestigioasa întreprindere textilă timișoreană de pe Calea Aradului. Și e de notat că noutățile vizează atît laturile cantitative cît și cele calitative ale producției. Bunăoară, recentele puneri în funcțiune a noi sînt secondate capacități, acum de aportul inedit al compartimentului de creație și al tehnologilor, concretizat, zilele acestea, in lansarea în fabricație a unor noi tipuri de țesături, avind caracteristici de calitate și estetice superioare. ,,Fabin", „Daniel", „Stana", „Ancuta", „Irinel", acestea sunt denumirile noilor produse, cu largă întrebuințare, solicitate cu interes și de parteneri externi. 68 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NAȚIONAL UNITAR ROMÂN Manifestări politice și cultural-educative . La Casa armatei din Timișoara a avut loc evocarea istorică „1 Decembrie 1918" finalizarea îndelungatului proces de făurire a statului național unitar român, rod al voinței poporului de a trăi liber în vatra strămoșească". La dispoziția participanților — cadre militare active și în rezervă, alți oameni ai muncii timișoreni —, a stat, în continuare, raftul tematic cu „Documente consacrate marii Uniri de la 1 Decembrie". 9 „Unirea din decembrie 1918, strălucit act istoric al românilor, ideal suprem care a mobilizat permanent puterile și energiile creatoare ale poporului nostru". Așa s-a intitulat tema unei expuneri la care au participat tineri și tinere din municipiul Lugoj. Acțiunea a fost găzduită de Casa cultural-expozițională. La Institutul agronomic din Timișoara a avut loc simpozionul intitulat „Marea Unire și „Astra" în Banat", in cadrul căruia au prezentat referate conf. dr. Cezar Apreotesei și lector univ. dr. Petru Toadere- Cu acest prilej a fost vernisată și o expoziție documentar-bibliofilă, la cabinetul de științesociale al institutului. Oamenii muncii din orașul Deta au urmărit, în sala cinematografului, expunerea cu tema : „Partidul Comunist Komán, continua tor al tradițiilor nare ale poporului revoluționostru" și în continuare filmele documentare : „Infruntînd furtuna" și „Semnal de luptă". In organizarea consiliului local de educație politică și cultură socialistă și a bibliotecii comunale, la Cenei a avut loc dezbaterea cu tema „Pacea și dezarmarea — obiective fundamentale ale politicii externe românești. Nicolae Ceaușescu, Erou al păcii între popoare". Consiliul de educație politică și cultură socialistă din Dudeștii Vechi, în colaborare cu întreprinderea județeană cinematografică, a organizat, la cinematograful din localitate, montajul cineo-literar-muzical cu tema : „Glorioasa istorie de luptă a partidului nostru pentru triumful mărețelor idealuri de unitate, dreptate, independență și suveranitate, pentru socialism și pace“. In cadrul acestei acțiuni complexe au fost prezentate filmele : „Ziua Z“, „Cei mai frumoși douăzeci de ani", „Partidul, patria, poporul". 1) „Unirea și unitatea, aspirații supreme, înfăptuiri de seamă ale națiunii noastre" a fost genericul unor atractive expuneri, dezbateri, montaje literar-muzicale care au avut loc la casa de cultură din Sînnicolaul Mare, în întreprinderi, în școli, la care au participat numeroși oameni ai muncii, elevi și pionieri. PROMPTITUDINE, INIȚIATIVA, RĂSPUNDERE MUNCITOREASCA IN AGRICULTURA CUVINTUL DE ORDINE, CALITATEA MUNCII IN PAGINILE 2—3 Lugoj, duminică, 30 noiembrie ... O dimineață cețoasă, rece. In pofida timpului mai puțin prielnic, artera de penetrație dinspre Timișoara este înțesată de oameni în haine de lucru, nori și bărbați și femei, tivîrstnici, mînuind sape, greble, mături și alte unelte gospodărești, curăță rambleul căii ferate care mărginește șoseaua, adună frunzele, sapă rondurile de flori, demolează o veche construcție... Un reprezentant al primăriei ne oferă cîteva date: se află aici, din zorii zilei, circa 300 de locuitori din circumscripțiile electorale 1, 12, 14 și 19, cuprinzînd străzile 13 Decembrie, 7 Noiembrie, II—V, care au microraioanele răspuns chemării deputaților, a celor cetățenești din comiterespectivă pentru a-și zona îndeplini îndatoririle legale privind contribuția în muncă .Nume de fruntași? E greu — ni se spune. Spiritul civic, hărnicia fi caracterizează pe toți lugojenii. Insistăm. Printre cei care au cele mai multe zile de muncă prestate — chiar mai multe decit prevede Decretul nr. 1 din 1985 — se numără Dumitru Străileț (str. Lenin 32), Ana Cădariu (str. 13 Decembrie 20), Paraschiva Petrovici (str. 13 Decembrie 9), Nicolae Cristea (str. 13 Decembrie nr. 13).. . Pe strada Timișoarei, la nr. 94, un alt șantier muncii patriotice, în preajama unor frumoase blocuri, circa 60 de oameni degajează resturile unor construcții vechi, demolate, pentru a face loc viitoarelor spații verzi. Pe Drumul Buziașului, aceeași atmosferă de muncă febrilă, aceeași participare masivă. Sunt prezenți, în frunte cu secretarii organizațiilor de partid și cu deputații, circa 400 de cetățeni din circumscripțiile electorale 27, 37, 38, 39. Se lucrează la curățirea șanțurilor, a bordurilor, a șoselei. Frunzele adunate în grămezi sunt încărcate operativ și transportate sau li se dă foc. Intr-o altă extremitate a municipiului, str. Tapiei, 200 de oameni decolmatează canalele, curăță șanțurile și șoseaua. O femeie energică, secretar adjunct cu probleme organizatorice altid din organizației de parcartier, dirijează întreaga activitate, pune ea însăși umărul acolo unde e nevoie. O cheamă Ioana Brediceanu și se mindrește că face parte dintr-o familie ai cărei înaintași patrioți au contribuit din plin la faima Lugojului. Ca toți Bredicenii, își iubește orașul și dorește din suflet să fie mereu mai frumos, la înălțimea strălucitelor sale tradiții. De altfel, ea este cea care a organizat și acțiunea de curățenie și amenajare a spațiului pe care este amplasat monumentul dedicat revoluționarilor de la 1848, pe aceeași stradă Tapia, la marginea vestitului Cîmp al Libertății. GH. TOMOROGA Foto: E. KOBICSEK (Conf. in pag. a 3-a) Spiritul civic, la el acasă însemnări despre o zi a muncii patriotice pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a municipiului Lugoj Activă participare la munca patriotică în zona arterei de penetrație dinspre Timișoara.