Drapelul Roşu, aprilie 1987 (Anul 43, nr. 13107-13132)

1987-04-01 / nr. 13107

apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN inul XLIV, nr. 13.107 Miercuri, 1 aprilie 1987 4 pagini, 50 bani notiTAM om toAte* lAtiie. umin/At VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU,­MPREUNĂ CU TOVARĂȘA ELENA CEAUȘESCU, 1­1­7 ÎN REPUBLICA ZAIR in cea de-a doua zi a vizitei ofi­­șe de prietenie pe care tovarășul­colae Ceaușescu, secretar general al ■rtidului Comunist Român, pre­­dintele Republicii Socialiste Româ­­ni, împreună cu tovarășa lena Ceaușescu, o întreprinde ln iupublica Zifir, au fost înscrise noi s­e­­­ nnificative momente, care au în lumină spiritul de înțelegere ciprocă și caldă prietenie ce ca­­­cterizează relațiile dintre cele do­i țări și popoare. In dimineața zilei de marți, pre­­dintele Nicolae Ceaușescu și tova­­­șa Elena Ceaușescu, însoțiți de pre­ședintele Mobutu Sese Seko și doam­­na Mobutu, au făcut, la bordul na­­vei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair. In portul Onatra, unde a avut loc abarcarea la bordul navei, înalții oaspeți au fost salutați cu onoruri m­ilitare. Un mare număr de locuitori ai ca­­italei zaireze, aflați pe cheiul pon­­ului, au salutat cu căldură p­­oporului român, scandînd urări solii de­­ altă cinstire și strigînd­rietenia româno-zaireză !“. „Trăiască Cîntece , dansuri, aclamații au dat expresie entimentelor de prietenie. De la bordul navei, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Jena Ceaușescu au răspuns îndelung în testărilor de simpatie ale miilor locuitori ai capitalei. .Pe măsură ce nava se desprinde de aerul portului Onatra și pătrunde în cele marelui fluviu, privirilor le­es­­e oferită priveliștea orașului Kin­­hasa, în care trăiesc peste două mi­­lioane și jumătate de oameni, ima­­giunea este elocventă. In timpul călătoriei pe fluviu Zair, președinte Nicolae Ceaușescu și to­varășa Elena Ceaușescu s-au întreți­nut cordial cu președintele Mobutu Sese Seko și doamna Mobutu. Cei doi șefi de stat au avut un larg schimb de păreri în probleme esen­țiale ale colaborării dintre România și Zair. La bordul navei, în onoarea înalții lor oaspeți a fost oferit un dejun, în cadrul căruia a continuat dialogul nivel Înalt ce se desfășoară sub sem­la­nul stimei și înțelegerii reciproce, al dorinței de a promova bunele relații dintre țările și popoarele noastre. La încheierea călătoriei pe fluviul Zair, nava prezidențială s-a oprit la N’sele, centru istoric al Mișcării Populare a Revoluției din Zair. Cetățenii localității, în frunte cu notabilitățile orașului, au făcut o căl­marți, 31 martie, la bordul prezidențiale „Kokolo“ au avut navei loc convorbiri oficiale între Nicolae Ceaușescu, secretar tovarășul al Partidului Comunist Român, general pre­ședintele Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și președintele fon­dator al Mișcării Populare a Revolu­ției, președintele Republicii Zair. Mo­butu Sese Seko. Președintele Mobutu Sese Seko salutat, încă o dată, cu căldură noua a vizită în Republica Zair a președinte­lui Republicii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu, și a tova­rășei Elena Ceaușescu, arătînd că a­­ceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie și colaborare dintre cele două țări și popoare. In același timp, șeful statului mairez și-a manifestat satisfacția de a se reîn­­tîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu și de a avea îm­preună un schimb de păreri asupra e­­voluției relațiilor bilaterale, cit și în legătură cu probleme ale vieții inter­naționale actuale. Președintele­ Nicolae Ceaușescu, ex­­primînd satisfacția de a se afla din duioasă primire solilor poporului ro­mân, președintelui Nicolae Ceaușescu, pe care l-au aclamat ca pe un prieten apropiat al poporului zairez. Localitatea N’sele se înscrie în cro­nica luptei poporului zairez pentru li­bertate și independență — aici, la 24 noiembrie 1965, Mobutu Sese Seko a pus bazele mișcării revoluției. Astăzi, localitatea reprezintă un simbol al hotărîrii ferme a poporului zab­ez de a-Și făuri liber, independent propriul destin. In cursul după-amiezii de marți, înalții oaspeți români s-au reîntors la Kinshasa­ nou pe pămîntul zairez, a mulțumit președintelui Mobutu Sese Seko pen­tru primirea deosebit de căl­duroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă și respect ce și le nutresc reciproc po­poarele noastre. Totodată, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a exprimat convingerea că înțelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări Și mai mult con­lucrarea dintre România și Zair, co­respunzător voinței și aspirațiilor de pace și progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost a­­nalizate stadiul și perspectivele re­lațiilor româno-zaireze, cei doi șefi de stat subliniind progresele înregis­trate în întărirea prieteniei și cola­borării dintre România și Zair- în a­­cest sens, a fost relevată buna con­lucrare dintre cele două țări pe plan politic, economic și în alte sfere de activitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensifi­carea colaborării și cooperării româ­(Continuare in pagina a 4-a) Convorbiri oficiale \ ­ ÎN FAȚA CÎMPIEI Nici o cîmpie mai frumoasă ca tine Nu-mi pare. Oricum te contemplu. Veșnicia mi-o porți pe-al zărilor templu, Doruri, icoane cu miraje soline. Unduiești aurie. Superbă te-adun. Din mu­lte timpuri destinul răzbate. Frăgezimi din supra eternitate. Jubilări mă-nsoțesc, cu spir te-ncunun ! Prin viața mea treci, mereu suverană, Fecundă-mi multiplici a țărinii izbîndă, Prielnice semne ritmă te mă-ndeamnă. Holdele tale cu versu-mi cuvintă, Vestesc viitorul, profilează conturul. Deasupra-mi boltește, pașnic, azurul. AL.­IEBELEANU­­­__________ ________­ ENERGIA -judicios gospodărită, sever economisită! Mici consumatori, mari ... risipitori Din perspectiva încheierii unei dificile etape a consu­mului de iarnă, care să poa­tă oferi concluzii și învăță­minte practice pentru o cea mai judicioasă gospodărire a energiei electrice și în pe­rioada următoare, la I.R.E.T. sunt în curs de pregătire di­verse situații statistice cu referire la toate categoriile de beneficiari. Așa cum re­zultă, acolo unde s-au mani­festat consecvență și pondere in identificarea răs­uplicarea celor mai eficien­și­te metode Și soluții de eco­nomisire, consumurile au fost simțitor diminuate, în­deosebi cele neproductive, venindu-se astfel, într-o pe­rioadă de iarnă grea și lun­gă, în sprijinul desfășurării fluente a activității econo­­mico-sociale. Acțiunile în­treprinse în spiritul Decre­tului Consiliului de Stat pentru raționalizarea con­sumului de gaze naturale și energie electrică — fapt desprins și din numeroasele relatări de la această rubri­că a ziarului „Drapelul ro­șu“ — și-au dovedit impor­tanța, ele concretizîndu-se cu semnificative energetice în toate economii­lele de activitate, la secton­toate categoriile de consumatori­ Ținând cont de ponderea deținută, am acordat prio­ritate urmăririi demersului de economisire la marii consumatori industriali. Dar chiar dacă nu au fost atii de frecvent Și în mod di­­direct vizați cei mai mulți și dintre „micii“ consuma­tori din sectorul socialist, care însă dețin, practic, a­­proximativ 20 la sută din consumul de energie electri­că a județului — adică uni­tățile agricole, de construc­ții, transport, comerciale, industria locală, cooperația meșteșugărească, cooperația de producție, achiziții desfacerea mărfurilor, insti­ti­tuțiile sociale și altele —, înțelegind imperativul că și ele au datoria să se alăture marii acțiuni a economisi­rii, s-au înscris cu inițiati­ve și rezultate notabile. Nu puțini, însă, nutrind speran­ța că se vor putea strecura comod „printre cei mulți și mărunți“, nu s-au mai oste­nit să caute soluții de eco­nomisire, ci au continuat să consume chiar cu o mai ma­re larghețe a risipei. Situa­ția aceasta e pusă în evi­dență acum, la încheiere de trimestru, prin compara­(Continuare in pagina a i-a) înnoiri arhitectonice timișorene ADUNĂRILE ȘI CONFERINȚELE DE PARTID PENTRU DĂRI DE SEAMA ȘI ALEGERI In județul nostru, ca In întreaga țară, s-au înche­st­rat adunările și conferințele pentru dări de seamă și a­­legeri, care s-au linia perfecționării înscris­­e activi­tății organizatorice și po­litico-educative, a stilului și metodelor muncii de partid. In adunările organizațiilor de bază, in conferințele or­ganizațiilor de partid din unități economice și in­stituții, in cele comunale, orășenești și municipale, dă­rile de seamă ale birourilor și comitetelor de partid, dez­baterile purtate, măsurile adoptate s-au concretizat în­­tr-o etapă importantă de înfăptuire a programului sta­bilit de Congresul al XIII- lea pentru actualul cinci­nal, de marcare a Conferin­ței Naționale a P.C.R­, prin perfecționarea întregii acti­vități de partid. Aceasta, se înțelege, în consens cu ce­rința formulată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. de ■» se acționa „pentru creș­terea și perfecționarea acti­vității tuturor organizații­lor și organelor de partid, pentru sporirea răspunde­rii Și a rolului lor în buna organizare a activității în sectoarele unde își desfă­șoară munca, pornind de la ceea ce am menționat și în alte împrejurări, că activi­tatea comuniștilor, a organi­zațiilor și organelor de par­tid trebuie judecată nu după vorbe sau după numărul de ședințe, ci după felul cum se îndeplinesc hotărîrile partidului, programele de dezvoltare cconomico-socia­­le“. lui Analizele făcute la nive­birourilor comitetelor comunale, orășenești și mu­nicipale de partid reliefea­ză faptul că in spiritul Sta­tutului P.C.R­. al instrucțiu­nilor Comitetului Central al partidului. In noile bi­rouri și­ comitete de partid au fost aleși cei mai buni comuniști, pe care ii ca­racterizează simțul dato­riei, pasiunea In muncă, se afirmă ca elemente înain­tate la locurile de muncă, au o comportare demnă în familie și societate, exerci­tă o influență sporită în rindul maselor largi de oa­meni ai muncii. Peste tot s-a avut în vedere necesitatea înnoirii numărului mem­brilor organelor de partid, promovării de noi cadre, re­prezentării tineretului, a femeilor, corespunzător structurii organizațiilor de partid respective. Potrivit măsurilor și ho­­tărîrilor adoptate în acta­(Continuare in pagina a 2-a) infăptuirea hotăririlor adoptate, cerință a perfecționării activității organizatorice și politico-educative

Next