Drapelul Roşu, august 1987 (Anul 43, nr. 13211-13235)

1987-08-01 / nr. 13211

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLIV, nr. 13.211 Sîmbătă, 1 august 1987 8 pagini, 50 bani Ideir teze și orientări programatice din opera tovarășul­ui Nicolae C­eaușescu Repartizarea armonioasă a forțelor de producție în te­ritoriu, dezvoltarea și înflo­rirea tuturor județelor și localităților patriei reprezintă opțiuni funda­mentale ale politicii Parti­dului Comunist Român, de edificare a noii o­­rînduiri sociale. Prin mo­dul în care este înțeleasă, prin țelurile urmărite, prin formele și metodele folosite la realizarea ei, rea armonioasă a repartiza­forțelor de producție în profil teri­torial este­­ un concept origi­nal al politicii nostru, care are ca partidului funda­­nt teoretic magistralele­­ e și idei ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. Refe­­rindu-se la înfăptuirile fă­ră precedent, și transformă­rile profund revoluționare din viața poporului nostru în anii făuririi noii orindu­­iri, Nicolae tovarășul Ceaușescu arăta: „u­na din marile realizări a­­le politicii economico-so­­ciale a partidului și statu­lui nostru o constituie re­partizarea și amplasarea ra­țională a forțelor de pro­ducție pe teritoriul țării, ceea ce a asigurat egale de muncă și condiții viață pentru toți cetățenii patriei noastre, ridicarea la o viață nouă înfloritoare a tuturor județelor și îndeosebi a celor rămase în urmă în trecut". In concepția secretarului general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, avoltarea armonioasă a celor de producție in­tegrează într-un tot unitar un complex de criterii eco­nomice și sociale, macro- și microeconomice, care iau în considerare atît obiectivele și sarcinile prezente, cît și cele de perspectivă: îmbi­narea permanentă a criterii­lor economice cu cele so­ciale, trăsătură proprie o­­rînduirii noastre socialiste, și-a găsit o pregnantă re­flectare în tot ce s-a reali­zat pe planul vieții materia­le și spirituale, în județele, în cei 22 de toate ani care au trecut de la Con­gresul al IX-lea al partidu­lui. Realizările în domeniul repartizării teritoriale a forțelor de producție au fost posibile prin înfăptui­rea unor ample programe de investiții, în cadrul po­liticii de folosire rațională și cu eficiență sporită a fon­­dului național de dezvoltare, partidul nostru a urmărit, permanent, repartizarea vestițiilor pe ramuri și nu­în profil teritorial, corespunză­tor cerințelor creșterii în ritmuri susținute și moder­nizării continue a economii, dezvoltarea întregii rapi­dă a județelor cu nivelul e­­conomic mai redus și lărgi­rea potențialului productiv al tuturor celorlalte județe. Un rol determinant în ac­celerarea procesului, de îm­bunătățire a repartizării te­ritoriale a forțelor de pro­ducție l-au avut dezvoltarea și modernizarea în susținute a industriei, ritmuri con­jugate cu preocuparea per­manentă pentru amplasarea noilor obiective, potrivit ce­rințelor apropierii județelor în ce privește potențialul lor productiv. Atenția deo­sebită acordată repartizării teritoriale a industriei evidențiată de faptul că, este în perioada 1966-1985, în con­dițiile în care producția in­dustrială a sporit pe ansam­blul țării de 6,1 ori, în ju­dețele cu un potențial mai redus s-au realizat creșteri considerabil mai mari și a­nume : de 13-22 ori în jude­țele Bistrița-Năsăud, Bu­zău, Galați, Olt, Sălaj și Vaslui , de 9,1-11 ori în ju­dețele Argeș, Covasna, Dîm­bovița, Ialomița, Iași, Teorman, Tulcea, Vîlcea Te­Vrancea ; de 7,5-9 ori în ju­si­dețele Botoșani, Călărași, Dolj, Gorj, Mehedinți și Satu-Mare. Un rol important în re­zolvarea cu eficiență sporită a problemelor repartizării teritoriale a industriei l-a avut, gruparea capacităților de producție pe platforme industriale. Organizarea și sistematizarea platformelor industriale, acțiune de mare însemnătate economică, pu­să în operă din inițiativa to­varășului Nicolae Ceaușescu, asigură concentrarea și integrarea teritorială a producției, fo­losirea în comun a utilități­lor auxiliare și a dotărilor social-culturale pentru satis­facerea necesităților tuturor obiectivelor industriale de pe platforma respectivă. Prin înfăptuirea­­ politicii partidului de dezvoltare a agriculturii în toate jude­țele țării s-a urmărit valori­ficarea superioară a resur­selor naturale din fiecare zonă agricolă, sporirea sub­stanțială a producției vege­tale și animale pentru aco­perirea consumului precum și a cerințelor local, eco­nomiei naționale. O atenție deosebită s-a acordat dez­voltării zootehniei, cores­punzător condițiilor existen­te în fiecare zonă, în do­meniul silviculturii, în rețele cu pondere mare șu­a fondului forestier s-a pus accent pe valorificarea ra­țională a masei iar în cele in care leftinoase, forestier este relativ fondul redus au fost aplicate pentru menținerea și măsuri gospodărire a acestuia- buna înfăptuire a­­ programelor de dezvoltare a economiei a naționale în profil teritorial determinat importante modificări în ce gradul de ocupare o privește popu­lației, structurarea mai echi­librată a acesteia pe ramuri și subramuri, utilizarea cu o eficiență sporită a resur­selor de muncă. Dezvoltarea în ritm susținut și moderni­zarea continuă a ramurilor producției materiale, bunătățirea repartizării înt­pe teritoriu a acestora au con­stituit factori hotărîtori ai lector univ. FILIP PAȚAC, Universitatea din Timișoara (Continuare în pagina a 2-a) DEZVOLTAREA PUTERNICĂ ȘI ARMONIOASĂ A FORȚELOR DE PRODUCȚIE PE ÎNTREG TERITORIUL TARII DIN EXPERIENȚA UNET­ĂȚILOR TI­MS­PEN­E FRUNTAȘE PE ȚARĂ Zorii se desfac precum o pînză verde peste întinsul cîmpiei. La răsărit, soarele străpunge un mănunchi de nori. Trenul oprește tăcut și lasă în gura Recașului cîțiva inși grăbiți. Atingem cu privirea unduirea candidă a lanurilor de porumb și în transparența lichidă a di­mineții descoperim gația brațelor, a sutelor albe­de brațe aplecate deasupra gli­ei, încercînd parcă a învălui cu căldura lor omenească sufletul roditor al pămîntu­­lui. Răpiți de acea încleșta­re ocrotitoare ce ni se dezvăluie, ne-am lăsat, pen­tru o clipă, în voia pașilor conduși spre respirația do­goritoare a muncii. Oameni, și cîmp. Un cîmp nins cu flori. Iarna, primăvara, iar mai apoi zilele cu ploi a­­bundente le-a pus la mare încercare priceperea, stăru­ința și vigoarea, într-o sală din marginea șoselei, culti­vată cu porumb, înalt și viguros, gătit de pe acum pentru noi, l-am ceremonialul te am­întîlnit pe ingi­nerul I. Turc, directorul I.A.S. Recaș, un tînăr de nădejde, iscusit și reputat specialist Aici, la Recaș, inginerul I­ Turc a venit acum șase ani, după ce și-a încheiat, la Timișoara, stu­diile universitare. La înce­put a lucrat ca șef de fer­mă, apoi inginer șef la sec­torul zootehnie, în cele din urmă devenind conducăto­rul întreprinderii. A avut multe de învățat în toată a­­ceastă perioadă, ucenicia de bază însă și-a făcut-o la Cărpiniș, în satul său de baștină din șesul bănățean. Acolo, în casa părinților, a învățat să asculte suflarea pămîntului, a prins gust și dragost pentru Cum s-ar zice, întîia animale, goste arde necontenit la din­a­­ceeași înaltă temperatură a flăcării de început. Numai că, în prezent, la Recaș, to­tul se desfășoară la alte di­mensiuni, la alte cerințe. I.A.S.-ul din centrul de comună fiind una din cele mai mari și complexe uni­tăți de profil din județ; sectorul vegetal deține 3.323 ha, cel viticol aproape 1.000 ha, iar zootehnia — 4.200 capete, dintre acestea 1.600 fiind vaci cu lapte. Pămîntul Recașului nu es­te dintre cele pe care e ION SCOROBETE (Continuare în pagina a 7-a) Izbinzile de pină acum, la temelia viitoarelor recolte record . Pentru producțiile obținute, în anul tre­cut, la orz — 8.210 kg/ha, iar la porumb — 20.506 kg/ha, I.A.S. Recaș a fost distinsă de două ori cu înaltul titlu de „Erou al Noii Revoluții Agrare“; • Tot pentru rezultatele bune înregis­trate, în 1986, în întrecerea socialistă, unității i-a fost conferit, recent, prin Decret preziden­țial, „Ordinul Muncii“ clasa a doua; • Debut promițător în 1987 , pe primul semestru al a­­nului, indicatorii productivi și economico-finan­­ciari — realizați exemplar! ; PUTERNICĂ ANGAJARE ! —­­ ÎN REALIZAREA RITMICĂ,­­ INTEGRALĂ A PRODUCȚIE­­I—____________________________­___­­ DE EXPORT­ ­ Incepînd de astăzi, intră în vigoare Decretul Con­­­­siliului de Stat al Republicii Socialiste România pri­­­­vind unele măsuri pentru creșterea cointeresării ma­­­­teriale a oamenilor muncii, a întreprinderilor în rea­­­­lizarea producției de export și a exportului, fn­­­ cadrate în ansamblul măsurilor inițiate constant­e de conducerea partidului și statului nostru, sub di­­­­recta îndrumare a tovarășului Nicolae Ceau­șescu,­­ pentru îmbunătățirea sistemului de retribuire a oa­­­­menilor muncii din toate domeniile de activitate, noile reglementări asigură stimularea personalului­­ muncitor care contribuie la realizarea producției de­­ export. Deosebit de important este faptul că de pre­­­­vederile noului decret beneficiază și colectivele u­­­­nităților care realizează materii prime și materiale, 1 piese și subansamble ce urmează a fi încorporate în­­ producția de export. Prin urmare, acum există și­­ un sistem de cointeresare materială stimulativ pentru­­ realizarea cu prioritate a producției de export, care­­ cuprinde în mod unitar întregul personal din a­­­­cest domeniu. Tocmai de aceea, va trebui să se ac­­­­ționeze cu răspundere și exigență pentru crearea­­ tuturor condițiilor necesare îmbunătățirii radicale a­­ activității în acest domeniu deosebit de important al economiei noastre naționale. ț IN PAGINA A 3-A Unități timișene fruntașe pe țară — in semestrul I al anului curent Evenimentele politice deosebit de importante ale acestui an, în viața partidului și a țării, ce vor fi încununate Conferința Națională, de a partidului, imprimă un suflu nou, de amplă an­gajare revoluționară, «« realizarea sarcinilor de plan și a angajamente­lor asumate în întrece­rea socialistă. Aceasta se simte tot mai pregnant acum, în întîmpinarea apropiatei sărbători na­ționale de la 23 August. Pe baza rezultatelor în­registrate, precum și a punctajului general sta­bilit, pe domenii de activitate, în raport cu realizarea indicatorilor prevăzuți în criteriile de organizare a întrecerii socialiste, numeroase u­­nități economice timișe­ne se situează pe locuri fruntașe la nivel de ța­ră. In domeniul activității din care fac parte, pres­tigiosul LOC 1 aI dutins Combinatul agroindustri­al Timiș; întreprinderea de piele și mânuși Ti­mișoara; județeană Întreprinderea de transport local Timiș; întreprin­derea comercială cu ri­dicata pentru mărfuri metalo-chimice Timișoa­ra. LOCUL II: Institutul de proiectări județean Timiș; Inspectoratul sil­vic județean Timiș și a Uniunea județeană Timiș cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor. LOCUL III: întreprinde­rea „Electrotimiș“ Ti­­­mișoara; întreprinderea electrocentrale Timișoa­ra; Depoul de cale fe­rată Timișoara; între­prinderea agricolă de stat Recaș. Specialiștii de la întreprinderea „13 Decembrie" din Timișoara au pus la punct o tehnologie pentru produce­rea, prin tricotare, a unor t­ipuri de panglici. Crește­rea simțitoare a productivit­ații muncii și diminuarea consumului de materiale sunt principalele avantaje o­­ferite de noua tehnologie. I­n imagine, Zinca Ursache, una dintre muncitoarele vrednice ale țesătoriei, care aplică cu succes noua tehno­logie. (Fotografie de E. ROBICSEK).

Next