Drapelul Roşu, decembrie 1987 (Anul 43, nr. 13315-13341)
1987-12-01 / nr. 13315
LA INVITAȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU VIZITA OFICIALĂ ÎN ȚARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII ARABE SIRIENE, HAFEZ AL-ASSAD La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, luni, a sosit în țara noastră, intr-o vizită oficială, secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. Ceremonia sosirii lui oaspete sirian s-a înaltadesfășurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele președinților Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad încadrate de drapelele de stat ale României și Siriei. La ora 13 aeronava cu care a călătorit șeful statui sirian a aterizat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a întimpinat cu căldură pe președintele Hafez Al-Assad, pe ceilalți oaspeți. Cei doi conducători de partid și de stat și-au strâns mîinile cu prietenie, s-au Îmbrățișat. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Arabe Siriene și Republicii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Președinții Nicolae Ceaușescu și Al-Assad au trecut în Hafez revistă garda de onoare. Oaspetele sirian a salutat persoanele oficiale române prezente la ceremonia sosirii — membri și membri suplecți ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al dului, membri ai C.C. parțial P.C.R.i ai Consiliului de stat și ai guvernului, alte persoane oficiale. Un grup de pionieri și copii sirieni au oferit președinților Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad buchete de flori. Pe aeroport se aflau oameni ai muncii din întreprinderi și instituții bucureștene, precum și sirieni ce studiază în tineri țara noastră. Ei au făcut o caldă manifestare de prietenie celor doi conducători de partid și de stat, exprimîndu-și satisfacția pentru noua întîlnire româno-siriană la nivel înalt, gerea că aceasta va convindeschide noi perspective pentru amplificarea colaborării pe plan bilateral și în sfera vieții internaționale. Cei doi președinți au luat loc într-o mașină escortată de motocicliști. Coloana oficială s-a îndreptat spre reședințazervată înaltului oaspete sirian. Aici, președinții Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad s-au întreținut într-o atmosferă cordială. La Palatul Consiliului de Stat au început, luni, vorbirile oficiale dintre contovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a salutat cu deosebită căldură noua vizită în România a președintelui Hafez Al-Assad, subliniind că aceasta constituie o expresie a relațiilor de prietenie și colaborare dintre Partidul Comunist Român și Partidul Baas Arab Socialist din Siria, dintre țările și popoarele noastre, exprimind convingerea că vizita și convorbirile de la București vor contribui la amplificarea și extinderea în continuare a acestor relații. Președintele Hafez Al- Assad a mulțumit pentru invitația de a vizita din nou România, pentru atmosfera de prietenie și ospitalitate prietenească cu care a fost înconjurat de la sosirea în țara noastră, manifestîndu-și, la rîndul său, încrederea că actualul dialog la nivel înalt româno-sirian va deschide noi perspective dezvoltării pe mai departe a colaborării economice, comerciale și tehnice dintre țările noastre, precum și conlucrării în sfera vieții internaționale. Președinții Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad au relevat cu satisfacție evoluția pozitivă a raporturilor de prietenie și colaborare dintre România și Siria pe plan politic, economic, tehnico-științific, cultural și în alte domenii de interes comun. S-a apreciat că potențialul economic în creștere al celor două țări oferă largi posibilități pentru întărirea colaborării româno-siriene, pentru extinderea cooperării în producție, pentru sporirea volumului și diversificarea schimburilor comerciale. Cei doi conducători de partid și de stat au hotărît ca membrii delegațiilor să examineze, în timpul vizitei, posibilitățile de extindere în continuare a cooperării reciproc avantajoase dintre România și Siria, căile și modalitățile practice de dezvoltare a conlucrării lor în diferite domenii de interes comun. Tovarășui Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, s-a intîlnit, luni dupăamiază, la Palatul Consiliului de Stat, cu secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad, care i-a fact o vizită protocolară! Intîlnirea dintre cei doi conducători de partid și de stat, premergătoare convorbirilor oficiale, s-a desfășurat sub semnul stimei și înțelegerii reciproce, al bunelor relații statornicite între țările și popoarele noastre. Uniți în vatra carpatină Doar prin Unire Țara este Oglinda-n stare să măsoare Columna faptei tutelare Urcînd spre zările celeste. Uniți în vatra carpatină Am scris istorii temerare Reverberînd în vechi izvoare O nouă matcă de lumină. Unirea-i prag de armonie Și sacru alfabet de dor înscris pe steagul tricolor Cu faguri grei de veșnicie. NICOLAE ROȘIANU J • Să asigurăm realizarea integrală a planului pe 1987 și pregătirea temeinică a producției anului viitor! • Finalizarea lucrărilor din cîmp, sporirea producției de lapte, efectuarea reparațiilor IN PAGINA A 3-A In Intimpinarea conferinței NAȚIONALE A PARTIDULUI Unități timișene fruntașe pe țară Pe măsură ce ne apropiem de marile evenimente politice din viața partidului și a țării — Conferința Națională a partidului și a 40-a aniversare a proclamării Republicii —, marea competiție a muncii cunoaște, în rîndul colectivelor economice timișene, o sporită intensitate. De altfel, puternica angajare din aceste ultime luni ale anului, departajează în mod hotărîtor locurile pe care colectivele muncitorești le binemerită, pentru strădania lor în întrecerea socialistă din 1987. In baza punctajului general stabilit, pe domenii de activitate, în raport cu realizarea indicatorilor prevăzuți în criteriile de organizare a întrecerii socialiste, pe 10 luni, numeroase unități timișene se situează în eșalonul fruntașilor pe țară. sunt: PE LOCUL I: Combinatul agroindustrial Acestea „Timiș", întreprinderea agricolă de stat Liebling (la profil zootehnic), întreprinderea comercială cu ridicata pentru mărfuri metalo-chimice Timișoara și întreprinderea județeană de transport local Timiș. PE LOCUL II: întreprinderea agricolă de stat Sînandrei (lamișoara și profil zootehnic). Depoul de cale ferată șiUniunea județeană a cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor. PE LOCUL III: întreprinderea „Electrotimiș", întreprinderea de materiale de construcții, întreprinderea „Ambalajul metalic", întreprinderea de rețele electrice Timișoara, Inspectoratul silvic județean Timiș, întreprinderea agricolă de stat Peciu Nou (la profil zootehnic) și întreprinderea agricolă de stat Teremia Mare (la profil mixt). In competiție vo alte termalii similare din unitate, brigada de la montajul motoarelor de gabarit 80-112 a întreprinderii „Electromotor", desfășoară întîi de toate o strînsă întrecere a vredniciei între componentele sale. (Fotografie de I. DROZMAN) 69 de ani de la făurirea statului național unitar român Faptele dovedesc, incontestabil, că neamul românesc s-a simțit unit în întreaga și îndelungata sa istorie, iar hotarele vremelnice și vitregiile nu i-au alterat cea de limbă, crez, comunitadatini, cultură și aspirații. Legăturile frățești nu le-a putut întrerupe nici o forță potrivnică. Cartea in limba maternă, tipărită în Transilvania, Moldova și Muntenia, ca și aceea scrisă de bănățeni, circulă de la primele apariții, din secolul al XVI-lea, în toate provinciile și se adresează întregului neam. Din complexitatea și mulțimea lor, ne aplecăm atenția asupra câtorva momente bănățene ale luptei pentru împlinirea mărețului ideal național. Intre alții, clericul Lascu, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, e prins de nobilimea transilvăneană și ars pe rug la Cluj, în ianuarie 1601. Domnul Unirii donează în anii 1599 și 1600, unor devotați oșteni români din Banat, cinci sate din jurul Făgetului și alte șase din districtul Caransebeșului; el pune stăpînire și pe cetatea Jdioarei din apropierea Lugojului, înfăptuind astfel, împreunarea ținuturilor strămoșești sub același sceptru. în 1848, anul de foc și speranțe, revoluționarul Eftimie Murgu, la adunarea de pe Cîmpul Libertății din Lugoj, propune, iar cei 15.000 de participanți votează, instaurarea unei conduceri românești — căpitănii — în Banat, înființarea unei armate naționale. Doctorul Pavel Vasici, originar din Timișoara, răspunde în 1851 unui ziar străin ce acuza românii că voiesc să formeze un singur stat: „Aceasta nu ne veți putea, nici dumneavoastră, nici alții, lua în nume de rău, căci sîngele nu se face apă". Vasile Maniu în voluminoasa sa istorie tipărită la Timișoara, în 1857, carte pătrunsă de conștiința unității naționale, subliniază: „Moldova și Țara Românească sunt numai un semicerc în teritoriul întins cu cinga Carpaților". Conștiința și vrerea ca „una să fim", vechi cu neamul, sunt mereu confirmate de masele populare. Un țăran de la Sintești, sat din vecinătatea Făgetului, copiază, în 1857, „caiet de cîntece“, 33 într-un de poezii patriotice; între ele, „Hora Unirii“, cu două variante, „Deșteaptă-te, române“, „Sabia lui Traian", iar Niță Pop ce semnează „Cîntăreț național, devotat părește, fiu al poporului,", șiîn 1862 la Lugoj, o broșură cu zece naționale“. 68 de „cînAsemenea exemple, fac de înțeles largul ecou pe care l-a avut unirea Principatelor în sufletul celor mulți. Din 1857 pînă în 1918, numeroasele coruri țărănești din Banat, se vor difuza mobilizator, prin cîntec și recitări. Militanți pentru Unire, precum Vincențiu Babeș, Alexandru Mocioni, Traian Doda, Coriolan Brediceanu, prof. IOAN I. MUREȘANU (Continuare in pugna a i-o) Ziua de glorie a Marii Uniri Contribuții și participări bănățene la înfăptuirea marelui ideal istoric al românilor