Drapelul Roşu, decembrie 1987 (Anul 43, nr. 13315-13341)

1987-12-01 / nr. 13315

LA INVITAȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU VIZITA OFICIALĂ ÎN ȚARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII ARABE SIRIENE, HAFEZ AL-ASSAD La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, luni, a sosit în țara noastră, intr-o vizită oficială, secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. Ceremonia sosirii lui oaspete sirian s-a înalta­des­fășurat pe aeroportul Oto­­peni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele pre­ședinților Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad încadra­te de drapelele de­­ stat ale României și Siriei. La ora 13 aeronava cu care a călătorit șeful sta­­tui sirian a aterizat. T­ovarășul Nicolae Ceaușescu a întim­­­pinat cu căldură pe pre­ședintele Hafez Al-Assad, pe ceilalți oaspeți. Cei doi conducători de partid și de stat și-au strâns mîinile cu prietenie, s-au Îmbrățișat. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat ono­rul. Au fost intonate im­nurile de stat ale Republi­cii Arabe Siriene și Repu­blicii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie.­­ P­re­ș­e­d­in­ți­i Nicolae Ceaușescu și Al-Assad au trecut în Hafez re­vistă garda de onoare. Oaspetele sirian a salutat persoanele oficiale române prezente la ceremonia so­sirii — membri și mem­bri suple­cți ai Comitetu­­­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Co­mitetului Central al dului, membri ai C.C. parți­al P.C.R.i ai Consiliului de stat și ai guvernului, alte persoane oficiale. Un grup de pionieri și copii sirieni au oferit pre­ședinților Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad buchete de flori. Pe aeroport se aflau oa­meni ai muncii din între­prinderi și instituții bucu­­reștene, precum și sirieni ce studiază în tineri țara noastră. Ei au făcut o cal­dă manifestare de priete­nie celor doi conducători de partid și de stat, expri­­mîndu-și satisfacția pentru noua întîlnire româno-siria­­nă la nivel înalt, gerea că aceasta va convin­des­chide noi perspective pen­tru am­plificarea colaborării pe plan bilateral și în sfe­ra vieții internaționale. Cei doi președinți au luat loc într-o mașină escortată de motocicli­ști. Coloana o­­ficială s-a îndreptat spre reședința­zervată înal­tului oaspete sirian. Aici, președinții Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad s-au în­treținut într-o atmosferă cordială. La Palatul Consiliului de Stat au început, luni, vorbirile oficiale dintre con­to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­ședintele Republicii Socia­liste România, și secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, președintele Republicii Ara­be Siriene, Hafez Al-Assad. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a salutat cu deosebită căl­dură noua vizită în Româ­nia a președintelui Hafez Al-Assad, subliniind că a­­ceasta constituie o expresie a relațiilor de prietenie și colaborare dintre Partidul Comunist Român și Partidul Baas Arab Socialist din Si­ria, dintre țările și popoa­rele noastre, exprimind con­vingerea că vizita și con­vorbirile de la București vor contribui la amplifica­rea și extinderea în conti­nuare a acestor relații. Președintele Hafez Al- Assad a mulțumit pentru invitația de a vizita din nou România, pentru atmosfera de prietenie și ospitalitate prietenească cu care a fost înconjurat de la sosirea în țara noastră, manifestîn­­du-și, la rîndul său, încre­derea că actualul dialog la nivel înalt rom­âno-sirian va deschide noi perspective dezvoltării pe mai departe a colaborării economice, co­merciale și tehnice dintre țările noastre, precum și conlucrării în sfera vieții internaționale. Președinț­ii Nicolae Ceaușescu și Hafez Al-Assad au relevat cu sa­tisfacție evoluția pozitivă a raporturilor de prietenie și colaborare dintre România și Siria pe plan politic, e­­conomic, tehnico-științific, cultural și în alte domenii de interes comun. S-a a­­preciat că potențialul eco­nomic în creștere al celor două țări oferă largi posi­bilități pentru întărirea co­laborării româno-siriene, pentru extinderea cooperării în producție, pentru spo­rirea volumului și diversi­ficarea schimburilor comer­ciale. Cei doi conducători de partid și de stat au hotărît ca membrii delegațiilor să examineze, în timpul vizi­tei, posibilitățile de extin­dere în continuare a co­operării reciproc avantajoa­se dintre România și Siria, căile și modalitățile practi­ce de dezvoltare a conlucră­rii lor în diferite domenii de interes comun.­­ T­o­v­ară­ș­ui Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, s-a intîlnit, luni după­­amiază, la Palatul Consiliu­­lui de Stat, cu secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, președintele Republicii Ara­be Siriene, Hafez Al-Assad, care i-a fact o vizită pro­tocolară! Intîlnirea dintre cei doi conducători de partid și de stat, premergătoare convor­birilor oficiale, s-a desfășu­rat sub semnul stimei și în­țelegerii reciproce, al bune­lor relații statornicite între țările și popoarele noastre. Uni­ți în vatra carpatină Doar prin Unire Țara este Oglinda-n stare să măsoare Columna faptei tutelare Urcînd spre zările celeste. Uniți în vatra carpatină Am scris istorii temerare Reverberînd în vechi izvoare O nouă matcă de lumină. Unirea-i prag de armonie Și sacru alfabet de dor înscris pe steagul tricolor Cu faguri grei de veșnicie. NICOLAE ROȘIANU J • Să asigurăm realizarea integrală a planu­lui pe 1987 și pregătirea temeinică a pro­ducției anului viitor! • Finalizarea lucrărilor din cîmp, sporirea producției de lapte, efectuarea reparațiilor IN PAGINA A 3-A In Intimpinarea conferinței NAȚIONALE A PARTIDULUI Unități timișene fruntașe pe țară Pe măsură ce ne apropiem de marile evenimente politice din viața partidului și a țării — Conferința Națională a partidului și a 40-a aniversare a procla­mării Republicii —, marea competiție a muncii cu­noaște, în rîndul colectivelor economice timișene, o sporită­ intensitate. De altfel, puternica angajare din aceste ultime luni ale anului, departajează în mod hotărîtor locurile pe care colectivele muncitorești le binemerită, pentru strădania lor în întrecerea so­cialistă din 1987. In baza punctajului general stabilit, pe domenii de activitate, în raport cu realizarea indicatorilor prevăzuți în criteriile de organizare a întrecerii so­cialiste, pe 10 luni, numeroase unități timișene se situează în eșalonul fruntașilor pe țară. sunt: PE LOCUL I: Combinatul agroindustrial Acestea „Ti­miș", întreprinderea agricolă de stat Liebling (la profil zootehnic), întreprinderea comercială cu ridi­cata pentru mărfuri metalo-chimice Timișoara și în­treprinderea județeană de transport local Timiș. PE LOCUL II: întreprinderea agricolă de stat Sînan­­drei (la­mișoara și profil zootehnic). Depoul de cale ferată și­Uniunea județeană a cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor. PE LOCUL III: întreprinderea „Electrotimiș", între­prinderea de materiale de construcții, întreprinde­rea „Ambalajul metalic", întreprinderea de rețele electrice Timișoara, Inspectoratul silvic județean Timiș, întreprinderea agricolă de stat Peciu Nou (la profil zootehnic) și întreprinderea agricolă de stat Teremia Mare (la profil mixt). In competiție vo alte termalii similare din unitate, brigada de la m­ontajul motoarelor de gabarit 80-112 a întreprinderii „Electro­motor", desfășoară întîi de toate o strînsă întrecere a vredniciei între compo­nentele sale. (Fotografie de I. DROZMAN) 69 de ani de la făurirea statului național unitar român Faptele dovedesc, incon­testabil, că neamul româ­nesc s-a simțit unit în în­treaga și îndelungata sa is­torie, iar hotarele vre­melnice și vitregiile nu i-au alterat cea de limbă, crez, comunita­datini, cultură și aspirații. Legătu­rile frățești nu le-a putut întrerupe nici o forță po­trivnică. Cartea in limba maternă, tipărită în Tran­silvania, Moldova și Mun­tenia, ca și aceea scrisă de bănățeni, circulă de la pri­mele apariții, din secolul al XVI-lea, în toate provincii­le și se adresează întregu­lui neam. Din complexitatea și mulțimea lor, ne aplecăm atenția asupra câtorva mo­mente bănățene ale luptei pentru împlinirea mărețu­lui ideal național. Intre al­ții, clericul Lascu, căpi­tan în oastea lui Mihai Viteazul, e prins de nobi­limea transilvăneană și ars pe rug la Cluj, în ianuarie 1601. Domnul Unirii donea­ză în anii 1599 și 1600, u­nor devotați oșteni români din Banat, cinci sate din jurul Făgetului și alte șase din districtul Caransebeșu­lui; el pune stăpînire și pe cetatea Jdioarei din a­­propierea Lugojului, înfăp­tuind astfel, împreunarea ținuturilor strămoșești sub același sceptru. în 1848, a­­nul de foc și speranțe, revoluționarul Eftimie Mur­­gu, la adunarea de pe Cîmpul Libertății din Lu­goj, propune, iar cei 15.000 de participanți votează, in­staurarea unei conduceri ro­mânești — căpitănii — în Banat, înființarea unei ar­mate naționale. Doctorul Pa­vel Vasici, originar din Ti­mișoara, răspunde în 1851 u­­nui ziar străin ce acuza românii că voiesc să for­meze un singur stat: „Aceasta nu ne veți putea, nici dumneavoastră, nici alții, lua în nume de rău, căci sîngele nu se face apă". Vasile Maniu în volumi­noasa sa istorie tipărită la Timișoara, în 1857, carte pătrunsă de conștiința uni­tății naționale, subliniază: „Moldova și Țara Româ­nească sunt numai un semi­cerc în teritoriul întins cu cinga Carpaților". Conștiința și vrerea ca „una să fim", vechi cu­ neamul, sunt mereu confir­mate de masele populare. Un țăran de la Sintești, sat din vecinătatea Făgetului, copiază, în 1857, „caiet de cîntece“, 33 într-un de poezii patriotice; între ele, „Hora Unirii“, cu două va­riante, „Deșteaptă-te, ro­mâne“, „Sabia lui Traian", iar Niță Pop ce semnea­ză „Cîntăreț național, de­votat părește, fiu al poporului,", și­în 1862 la Lugoj, o broșură cu zece naționale“. 68 de „cîn­Asemenea exemple, fac de înțeles largul ecou pe care l-a a­­vut unirea Principatelor în­­ sufletul celor mulți. Din 1857 pînă în 1918, nume­roasele coruri țărănești din Banat, se vor difuza mobi­lizator, prin cîntec și re­citări. Militanți pentru Unire, precum Vincențiu Babeș, A­­lexandru Mocioni, Traian Doda, Coriolan Brediceanu, prof. IOAN I. MUREȘANU (C­ontinuare in pugna a i-o) Ziua de glorie a Marii Uniri Contribuții și participări bănățene la înfăptuirea marelui ideal istoric al românilor

Next