Drapelul Roşu, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 13419-13443)

1988-04-02 / nr. 13419

Anul XLV, nr. 13.419 Sîmbătă, 2 aprilie 1988 8 pagini, 50 bani IN SPIRITUL SARCINILOR STABILITE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU LA PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMĂN PUTERNICA ANGAJARE ȘI RĂSPUNDERE PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI PE TRIMESTRUL II SI PE ÎNTREGUL AN Colectivele muncitorești din întreprinderile eco­nomice timișene, puternic mobilizate de hotărîrile Conferinței Naționale a partidului, de indicațiile și orientările formula­te de Nicolae tovarășul Ceaușescu, au desfășurat, sub îndruma­rea organelor și organi­zațiilor de partid, în pri­mul trimestru al acestui an, o susținută și rodnică activitate pentru îndepli­nirea ritmică, integrală a planului, cu deosebire a producției de export, pentru creșterea eficien­ței în toate sectoarele. Concomitent cu întărirea ordinii și disciplinei în utilizarea resurselor teh­nice, materiale și finan­ciare, pretutindeni în u­­nități, organizațiile de partid, conducerile colec­tive au adoptat acțiuni și măsuri eficiente, care au condus la folosirea cu randament sporit a capa­cităților de producție și a forței de muncă, la a­­sigurarea bazei tehnico­­materiale, creînd astfel condiții pentru atingerea ritmurilor de creștere stabilite pentru acest an. Pe acest temei, în primul trimestru din 1988, la ni­velul industriei județului, a fost realizat un spor de producție marfă de 7 la sută, respectiv un plus de 750 milioane lei, față de perioada corespunză­toare a anului trecut, în timp ce contractele la export au fost onorate integral, cu o creștere de peste 16 la sută. Merită subliniat faptul că, prin măsurile tehnice aplica­te, prin reducerea con­sumurilor neproductive, acest spor a fost obținut practic cu aceleași consu­muri energetice, repre­­zentînd o economie rela­tivă de circa 20 mii MWh energie electrică. Firește, acolo unde or­ganizațiile de partid, con­siliile oamenilor muncii au întreprins din vre­me cele mai potrivite ac­țiuni politico-organizato­­rice și tehnico-economice vizînd organizarea te­meinică a muncii, mate­rializarea măsurilor cu­prinse în programele de modernizare, buna apro­vizionare a locurilor de producție, acolo unde fie­care muncitor și specia­list s-a achitat în mod corespunzător de sarcini­le încredințate, rezulta­tele sunt și ele superioa­re. Așa s-a procedat la I.M.T., „Electrotimiș“, I.A.E.M., „Electrometal“, I.M.C., I.U.P.S. și între­prinderea de produse ce­ramice din Lugoj, „Ce­ramica“ Jimbolia, „Ba­­narex“ Sînnicolaul Mare, „Electrobanat“ și în alte unități, care și-au adus o contribuție substanțială la înregistrarea sporurilor de producție amintite. Dacă asemenea preocu­pări s-ar fi regăsit în toate unitățile, bilanțul de ansamblu al județului pe primul trimestru pu­tea fi cu mult mai bogat. Facem această precizare întrucît, din păcate, e­­xistă încă unități care nu și-au realizat integral sarcinile la producția fi­zică sortimentală, nu s-au încadrat în consumurile materiale și cheltuielile de producție și unde se fac simțite o serie de nea­junsuri, ce se perpetuea­ză de luni de zile, gene­­rînd rămîneri în urmă, cu repercusiuni în apro­vizionarea tehnico-mate­­rială a altor unități. A­­semenea neîmpliniri se localizează la Schela de producție petrolieră Șan­­dra, C. P. „Solventul“, „Azur“, întreprinderile de încălțăminte și în alte unități. In spiritul Hotărîrii Plenarei Comitetului Cen­tral al partidului, al in­dicațiilor și orientărilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în magistrala cuvîntare rostită la încheierea lu­crărilor plenarei, cel de-al doilea trimestru al acestui an — hotărîtor pentru înfăptuirea vederilor întregului pre­cin­cinal — așează în fața organelor și organizați­ilor de partid, consiliilor oamenilor muncii, tutu­ror colectivelor răspun­deri sporite pentru înde­plinirea ritmică, integra­lă a planului, cu deose­bire a producției destina­te exportului. Trăgîn­­du-se toate învățămintele din activitatea desfășura­tă în primul trimestru, în fiecare întreprindere trebuie să se acționeze mai hotărît pentru înlă­turarea neîntîrziată a neajunsurilor manifesta­te, pentru inițierea ce­lor mai adecvate măsuri, care să asigure folosirea deplină a de producție capacităților și a forței de muncă, gospodărirea judicioasă a materiilor (Conf. în gag. a 3-a) „Strîns uniți in jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, să facem totul pentru obținerea, în acest an, a celor mai bune rezultate în dezvoltarea economică și socială a țării, în perfecționarea întregii activități, pentru înfăptuirea neabătută a istoricelor obiective stabi­lite de Congresul al XVI-lea și Conferința Națională ale P.C.R., a Programu­lui de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare­a României spre comunism !“. — Din Hotărirea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român Amploarea construcțiilor de locuințe, la Timișoara, este ilustrată de apariția a numeroase cartiere noi —■ adevărate orașe — ce dispun de moderne dotări social­­e din­tarc. In imagine, aspect din zona Calea Girocului. filonul „minelor de la suprafață” rămîne inepuizabil și in unitățile economice lugojene Convorbire cu tovarășul Luca Lungu, secretar al Comitetului municipal de partid — La plenara Consiliului Național al Oamenilor Mun­cii de la începutul acestui an, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al parti­dului, a subliniat din nou că: „Trebuie să se intensifi­ce activitatea în vederea re­cuperării și refolosirii mate­rialelor, pieselor și suban­­samblelor, acestea reprezen­­tînd o pondere importantă — In unele sectoare de pes­te 50 la sută — din necesa­rul de materii prime și materiale". Este o cerință care se circumscrie imperati­velor evidențiate de recenta Plenară a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, pentru a se asigura desfășurarea în cele mai bu­ne condiții a activității eco­nomice prin respectarea nor­melor de consum, reducerea în general, a consumurilor materiale care să asigure creșterea eficienței și renta­bilității economice. Cum se acționează, în această di­recție prioritară, în unități­le economice din municipiul Lugoj ? — Sub îndrumarea Comi­tetului municipal de partid, toate organele și organizați­ile de partid, consiliile oa­menilor muncii, organizați­ile de masă și obștești, pre­cum și populația, mobilizată de deputați, desfășoară ac­țiuni complexe în sprijinul reciclării materialelor recu­perabile. Având la bază in­dicatorii planului de recu­perare, recondiționare și re­­folosire a materialelor des­tinate să reintre in circui­tul economic, am adoptat măsuri tehnico-economice și politico-organizatorice pen­tru colectarea și valorifica­rea unor cantități tot însemnate de materiale mai re­­ciclabile. în același timp, sarcinile de recuperare și predare către I.J.R.V.M.R. sunt urmărite lunar de către fiecare unitate economico­­socială în parte, cit și de Consiliul popular municipal pentru cele aferente gospo­dăriilor populației și subuni­tăților subordonate. — Care sunt modalitățile de îndrumare și control fo­losite pentru ca această ac­tivitate să se desfășoare la nivelul exigențelor actuale ? — Prin Consiliul munici­pal de control muncitoresc al activității economice și sociale și cabinetul de or­ganizare economico-socială se inițiază schimburi de ex­periență, cum a fost, spre exemplu, cel găzduit de CONSTANTIN PETRE (Continuare in pagina a 2-a) De cîtva timp, orașul este cuprins de o fructuoasă rețea de activități de refacere și Îm­prospătare a spațiilor dendro­­floricole. O sută douăzeci de oameni ai secției de profil primăriei, împărțiți pe diverse a sectoare, deretică și aștern co­voare de iarbă și flori, înlo­cuiesc arbori și arbuști bă­­trîni, fac tăieri de corecție. Prin eforturi și munca dăruită a acestor lucrători, alte și alte zone vor primi podoaba cea mai de preț a naturii, orașul întreg va căpăta culoarea și parfumul delicatelor flori de primăvară. De un număr însemnat de ani, fiecare oraș își dispută vntiietatea in străduința de a atrage și reține atenția distincția pe care o da­u prin mi­nunatele și odihnitoarele spa­ții verzi. Și Timișoara are — aflăm de la șeful secției spații verzi, tov. Gheorghe Alexan­­drescu —, pe­ângă înlănțuirea de parcurs pe o lungime de zeci de kilometri, cea mai bo­gată paletă a decorurilor flo­rale : b­ rondouri, platbande și jardinierele din Parcul rozelor și Piața Operei, in sectoarele minunatului Parc botanic s-au ivit petuniile, panseluțele, cră­ițele și ploaia de aur, albăs­trelele și bănuțeii, grăbite din urmă de narcise și lalele, de lăcrămioare, cîrciumărese ori gura-leului și multe alte spe­cii aclimatizate în sere întru ÎNSEMNĂRI A In straie primenite desfătarea privirii mereu în căutare de frumos. Din această primăvară, la Timișoara se va restructura — după afirmațiile interlocu­torului — cadrul vegetal din Parcul poporului, luat in pri­mire acum de organizațiile de tineret, și se va întregi Parcul botanic cu specii rare de flori și arbori. In Parcul rozelor, inima teritoriilor verzi ale Ti­mișoarei, elegantele priveliști se vor primeni cu numeroase varietăți de trandafiri, cu tot soiul de plante urcătoare și pletoase, se vor întineri aleile și aliniamentele gardurilor vii. Anotimpul cel tânăr coboară, intrînd pe străzi, in parcuri și grădini, în livezi și păduri, bucurindu-ne inimile. In mă­sura în care noi înșine, locui­torii acestui oraș vrednic de laudă, vom ști să prețuim u­­neltele și pămintul și ne vom sili să așezăm cât mai bine și la timp sămința ori firavul material săditor, tot așa după cum vom ști să-l slujim cu credință la locul de muncă, vom trăi sentimentul tonic de a-i fi adăugat un strop de fru­musețe. Să ne îndeplinim bucurie și dăruire această cu o­­bligație, lăsînd-o ca pe o ave­re de preț generațiilor viitoare. ANTOANETA MAGURA

Next