Dreptatea, octombrie 1928 (Anul 2, nr. 291-316)

1928-10-01 / nr. 291

s Expoziţia de artă franceză intr’un cadru ce a luat o atmos­feră solemnă prin prezenţa Augus­tei noastre Regine, s’a făcut verni­sajul primei expoziţii, la noi, a ar­tei franceze în interior- D. ministru Lapedatu, a vorbit despre spiritul ospitalier al popo­rului român Şi despre darurile sale artistice. Arată emoţia cu care po­porul nostru primeşte demonstra­ţiile fratelui latin şi mulţumeşte, aducând elogii d-lui Paul Leon. D- P. Leon , în cuvinte sobre şi alese, aduce omagiile sale Au­gustei suverane. Vorbeşte de arta franceză care a fost în­totdeauna admirată-Nu este o revoluţie a artei noas­tre ceia ce se va vedea aci — spu­ne d-sa, ci o evoluţie. Mulţumeşte apoi ministrului Ar­telor pentru primirea şi concursul ce a binevoit să dea şi termină prezentând selectei asistenţe mi­nunatele mostre ale artei franceze- In cele trei saloane sunt expuse lucrările minuţioase ale lui Brandi, mobilier Joubert ei Petit creatorii editurilor lui Drim, ţesăturile Ro­­dier, minunatele lucrări ale lui Saudoz, un Pleyel, numeroase bi­blioteci în care se răsfaţă legătura originală Rieffer — vasele de Sé­­vre, Chiitofuri­, joailleriile lui Fou­­­quet şi armonia luminoasă a cris­talurilor Lalique închee, într’o ga­mă plină de farmec şi de fast — feerica expoziţie a gustului şi ar­tei franceze — ce probabil va in­teresa mult pe cunoscători. Asupra acestei expoziţii vom re­­veni. TEATRU ODEON CINEMA PREZINTĂ PUTERNICA DRAMA MISIUNEA SECRETA Film din viaţa emigranţilor ruşi după romanul lui J. KESSEL Cu SUZY VERNON MICHAEL BOHNEN şi WALTER RILLA Jurnal U. F. A. BALALAICI direcţiunea muzicală: Prof. HUGO SCHWARTZ Preţuri Obişnuite Monopol DER-FILM PROD­ UTA. Începutul la orele 3. p­m Restaurantul Gării Brașov ți.la TELEGRAMĂ to BimlL____I mmm Cil»Alibi ?! Or»Wn. OfflL (mus . •»* gaj92! zioM)l& ‘ JâiîflLEL ■SJBJLŞOJ! I ■— B-R-A S-0 t­un ,m m * pati 0HDiy .ja3TAtEATQRnrjTt.flm t­aaon -0EA~19pmiA'r0EDL * MTI U pentra HVO’ • "4 B Gt ir a HâRU a ROMÂNIEI ( 12 TmSOm ) J2jh. gfcr#-JnES-^BUDQI4t-PASAni ~10*»“Bwjt--31(ITEL. a«"" 71TUL “ " p­tj fTflÎPyi Xa rdiOffiE .DH.MUgGHI I -PRIGARDO di * Vi’igii -1b TAVA1 "t ^ynwr^nBTAyTO^AaliCT'" si' ems'tto ^ROSII SALATA Bl^jjjTograf * 1 *V „Bucătărie Românească" Serviciul curat și ieftin Zilnic st­ie de pasăre Borsuri Moldoveneşti naturale mm Grătar special ■ Ciorbă de burtă şi Tuslama Regală Vinuri de Drăgăşani Patiserie Franceză Bogat Bufet cu răcituri şi pui fripţi D-nii ziarişti, voiajori comerciali­ Turneele artistice. Excursiunile şcolare, civile şi militare rabt 20 la cută la consumaţie şi mese Restaurantul Gării Braşov Concesionar N. POENARU «a*« Gata şi de Comandă Găsiţi Uniforme şcolare. Costume, Pardesiuri, Tren­­cftoat, Mantale, Impermea­­bile la „TEXTILA." CENTRALA DE COMENZI Calea Rahovei 10, Tramvai 3,13, 18, 15 şi 20 Statuie 11 Inaie Suter Atelier special pentru aurit, argintat, nichelat şi oxidat Se execută prompt şi conştiincios cu preturile cele mai convenabile la TOM­A DUMITRESCU Strada Coltei No. 35 Reparăm perfect orice sistem de ceasornic, şi tot felul de bijuterii Rămâneţi veşnic tineri întrebuinţând renumita tinctură naturală HENOL HOYALE Regina Tineturilor pentru păr lichidă în toate nuanţele dorite Cutia mică lei 100 de 4 ori mai mare lei 250 HENNE HOYALE Renumita plată orientală Totdeauna proaspăt în toate nuanţele Cutia mică lei 100 ♦ mare­­ 150 Se predă lecţii pentru aplicaţie Părul stricat şi alte trusturi se re­face cu cea mai mare îngrijire. Cereţi la principalele farmacii, drogherii, coafori şi parfumerii. Acolo unde nu găsiţi trimiteţi costul prin mandat sau ramburs la L’epozit pentru engros. INSTITUT de BEAUTE DORTHEIMER Calea Victoriei, 50 lângă Cinema * SELECT Telef: 27/35 g — Cereţi noul catalog ! CEASORNICĂRIA ŞI BIJUTfiRIA Bucureşti Calea Şerban-Vodi­­ (Piaţa Mare) NICOLAE CRICOVEANU Absolvent al şcoalei technice de cea ■otnic&n­e­dia străinătate ATELIER DE PRECIZIE Plinesc reparaţiuni de ceasornice şi bijuterii cu fieţuri modeste Vă costă fiertul unui litru de apă. vin ceai, sau cu FRERRĂTORUL NOSTRU ELECTRIC NUMAI POSESORII DE INSTALAŢIUNE­­ ELECTRICĂ . SE POT FOLOSI DE EL. Prospecte la cerere. FERROWATTSS Scrisori din Maramureş Statul păgubit cu miliarde.­­ Ministerul justiţiei nu rezolva plângerile Cleptocraţia desfiinţează româ­nismul prin jaf, corupţie şi demo­ralizare în favorul Groedelenilor şi a finanţei parazitare ungare. Cererea pentru delegarea altui Tribunal, semnată de către d. dr­ Vasile Filipciuc şi 689 tovarăşi com­posesori la Ministerul de Jus­tiţie s’a rezolvat fără trimiterea dosarului composesoratului Noi 589 C., 1923 în baza unui simplu referat fără a se vedea procedura atacată şi fără să se respecte pro­cedura prescrisă de ord. 30 din 1909. O simplă fițuică, prin care se respinge cererea, delegarea ne mai ■ având loc- „Nu este cazul" motivează fițuica d-lui Stelian Po­­pescu, deşi trebuia să aducă o ho­tărâre în regulă în „Numele M. Sale a Regelui” cu motive din do­sar. Totul s’a terminat în 14 zile. Dar d. Stelian Popescu s’a sesizat numai de una din cereri, pe când principala cerere în care era for-­ mulată Plângerea „sa se transpună planul de partaj al inginerilor ope­ratori, pentru fals, excrocherie, fraude și înșelarea Parchetului Tribunalului Sighet" nu s’a rezol­vat nici până azi. (Când este vorba­ de interesele lui Qroedel nimeni nu vede, nu aude, iar purificatorul de la ,,Speranţa” şi Eldorado nu vede fraudele şi cumulul de crime şi lasă să se execute nedreptatea deşi Statul este furat cu 1 jum- ml­­lard lei! PANAMALE MARAMURAŞENE Excrocheria din Dâmbovia se reeditează mai făţiş aici. Groedel a cointeresat tot judeţul la învâr­telile sale veroase, în frunte cu prefectul Mihályi Gabor Şi fraţii săi aproape toţi şefii administra­tivi sunt în consiliul de adminis­traţie a întreprinderilor găliganu­lui, luând tantieme de câte 5 lei, la fiecare metru cub de lemn ex­ploatat.­­ Proprietarii lemnoaselor cons­trânşi a-şi prăpădi marfa pe tulpi­nă în loc de 300—350 iei cât face, cer doar câte 45 lei, iar interme­diarul 80 lei, comision ce face la 1 jum■ milion metrii cubi de lemn 120 milioane lei. Iată de ce îndrăz­nesc să calce legea şi să strivească un popor deposedăndu-l de prin­cipala sa sursă de existenţă prin procedură tâlhărească! In 21 Sept. s’a produs arătarea la Parchetul Tribunalului Mar­amur­eş şi spe­răm, că fiind inculpaţi şi magis­traţii operatorii proporţionalizărei frauduloase — d- Stelian Popescu se va sesiza şi va delega în fine cu forme alt Tribunal să rezol­ve întâmpinările şi fondul litigiu­lui după rezultatul procedurei pe­nale, până când va suspenda pro­­porţionalizarea respectivă şi exe­cutările ei. Purificarea nu poate rămânea o demagogie regionalistă izolată, administraţia necinstită este furioasă mai ales pe d. dr. Vasile Filipciuc, care se expune pentru salvarea intereselor româneşti din ghiarele cioclilor hămisiţi, prin dreptate şi legalitate. COLESP. — IMEli—B—a—o» Scrisori din Iaşi . ti NIBLIUI IRL. - fl Fără perdea. — Dihonia liberalilor ieşeni, lorgitiştii trec la naţional-ţărănişti IAŞI 28. — Citim în presa locală două informaţii publicate la scurt interval: „In urma consfătuirei co­rifeilor liberali, ce a avut loc la d. Q. Brătianu, s’a hotărât ca alege­rile comunale dela Ungheni, cari fuseseră deja amânate odată pen­tru 30 Sept. să se amâne din nou cu o săptămână, de oare­ce la 30 Sept. d. Brătianu are o conferinţă la Chişinău”. Frumoşi nu-i aşa? Ce are a face conferinţa dela Chi­şinău a d-lui Brătianu cu alegerea comunală din Ungheni? Alta: „I. P. S. S. Mitropolitul Pimen şi-a dat asentimentul pen­tru numirea rectorului Seminarului ttt persoana P. S. Negoiţă, dar nu­mirea nu s’a făcut de oare­ce d. Lapedatu aşteaptă să obţină asen­timentul în ultimă instanţă a d-lui Q. Brătianu”. Şi mai frumos! Noi muritori de rând ştiam că numirile atârnă de unele legi şi regula­mente iar nu de hotărârea şefilor de organizări. Prietenii d-lui Brătianu îl fac un prost serviciu cu asemenea lu­cruri; vrând să-i mărească autori­tatea de şef de partid, îl fac pur şi simplu antipatic, căci fiecare va a­­junge să reflecteze: Cum Dumne­zeu să ajungem să nu mai putem respira fără voia vreunui Brătianu în ţara asta? Şi când vom scăpa de această racilă, D. Brătianu este fără vreun stat de serviciu prea încărcat; profesor universitar, aca­demician, deputat, şef de partid; d-sa trebue să producă fapte pen­tru a justifica toate acestea; cel mai bun serviciu ce l-ar face prie­tenii e să-l ajute a te justifica, iar nu a-i creia asemenea situaţiuni. DIHONIA LIBERALILOR IEŞENI Ca şi in restul ţârei şi aci la Iaşi liberalii s’au divizat în mai multe tabere, mai principale sunt două una a carnivorilor cari au ceva consilii de administraţie şi alta c erbivorilor Cari aspiră Şi sughiţă Când întâlneşti un carnivor, ex­plodează în protestări contra Im Stelian Popescu Şi arată patima cu care cercetează şi influenţează jus­tiţia. Blesteme şi ameninţării do­resc mai bine retragerea partidului de la Putere numai să se termine odată cu această ,,oribilă, înscena­re”. Când întâlneşti un erbivor, spune: bine face Stelian să se ter­mine odată cu acei cari compromit partidul, urmărind numai căpătuia­la lor• De ce partidul să ducă po­­nosul acelora cari înşeală buna credinţă a lui Vintilă? Aşa merge armonia liberalilor la Iaşi­... IORGHIŞTII IEŞENI Cei doi-trei partizani cari au mai rămas credincioşi d-lui Iorga, sunt indignaţi de vestea unui pact Averescu-Iorga. Ei au decis să se informeze precis la centru, ce este, şi dacă lucrul se va adeveri sunt hotărâţi a părăsi imediat pe d. Iorga şi a trece la Naţional-Ţă­­rânişti. Aceasta ca o protestare împotriva mocirlei averescane. TEATRUL NAȚIONAL. — Matineu . Viforul seara. Mult sgomot pentru nimic. OPERA. — Lakme. TEATRUL REGINA MARIA- — Ma­tineu şi seara. Omul care a văzut moartea. TEATRUL MIC- — Cabaretul. TEATRUL JIGNITA- —Chaznel cu Nelly Gasman-CINEMA SCALA. Revista Să nu te superi că te’njur şi filmul Ma­­lec Cowboy. CINEMA TERRA. — Ken Wagnard şi Insula Dracula şi t­rupă Juvenal. TEATRUL CINEMA ? TRIANON­ — Fraţii— „Trohisond’’ cu Jetta Son­­dal-Victor Varconi-I. Schildkrant şi simphonia unei Capitale. Minu­nea industriei germane, concert simfonic Jacob-Jaz-CINEMA MARIOARA VOICULESCU­­Bărbatul, femeia, şi-. Păcatul-CINEMA LIPSCANI. — Alteţa sa dan­sator şi celebra dansatoare d-ra Ra­sputin. CINEMA SELECT. — Căi greşite (Cri­­se) cu Brigite Helm şi Jack Trevor. CINEMA BULEVARD PALACE. — Căi greşite (Crise) de Brigite Helm- CINEMA ODEON. — „Moulin Rouge” cu Olga Tchechova. CINEMA EFORIA. — La vie de Bo­­hema, 9 acte cu Lillin Gish şi John Gilbert. CINEMA MARCONI- — Jucăria femei­lor frumoase (Ultima dragoste lui Don Juan Modern) şi artişti. CINEMA MARNA- — Circul Morţii. şi o frumoasă comedie- FILANTROPIA. — Călugărul negru Rasputin. CINEMA ROMA­ — Fred Tompsch în Răpitorul Nevestei şi Harry Carey în al 7-lea bandit. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. — Kiki cu Ronald Colman şi Matchul Tu­­nney-Dempsey şi artişti- CINEMA BASARAB. — Hotel Po­temkin sau Ultima oră, cu Jean Angelo. Un match de box în 2 acte §» DREPTATE A­ America şi acordul naval franco-britanic PARIS 29, (Rador). — Nota de răspuns a Statelor Unite la com­­promisul naval franco-britanic de­clară că guvernul american nu poa­te agrea propunerile ce ar lăsă des­chisă calea pentru construirea ne­limitată a unor tipuri de vase şi ar impune restricţiuni tocmai la construirea acelor tipuri ce cores­pund necesităţilor Statelor Unite. Guvernul american rămâne dispus să continuie sforţările pentru gă■ şirea unei soluţiuni de natură a satisface toate puterile. In acest sens, nota americană sugerează pro­puneri concrete. Cercurile competente declară că ar fi prematur să se indice punc­tul de vedere al Franţei faţă de nota americană- Atitudinea va­­­luată numai după un schimb de ve­deri între Paris şi Londra- Cum nota americană este concepută în spirit foarte cordial, e probabil că negocierile pentru limitarea înar­mărilor navale vor continua. Câmpul muzicei ŞOMAJUL CREŞTE MEREU­ — 500 DE MUNCITORI AVIZAŢI Nimeni în ţara aceasta nu speră într’o apropiată îndreptare a gravei crize economica, de pe urma căreia şomajul a luat la noi proporţii grave. Nici la ministerul muncei, nici la U. G­ I­ R. (Uniunea generală a indus­triilor române) şi mai puţin în lumea muncitoare, nimeni nu poate între­vedea sfârşitul sau cel puţin soluţio­narea acestei grave probleme. Din contră din toate părţile ştirile sunt neliniştitoare. Directorii ministerului muncii, cu indiferenţa caracteristică „persoanelor oficiale” ne prevestesc „crize sezoniere’’, patronii prin U. G. I­­R­ ne asigură că „stabilizarea’’ va agrava actuala stare şi că vor fi obli­­gaţi a micşora şi mai mult producţia. Ştiţi ce înseamnă „a micşora produc­ţia” ? — înseamnă a mări mizeria generală printr’o nouă scumpire a mărfurilor, oferite de acum într’o mai mică cantitate, şi mai înseamnă închiderea multora dintre fabrici şi deci alte multe mii de muncitori va­gabonzi şi muritori de foame. Dar pe lângă „crizele sezoniere” şi „scăderea producţiei” propusă de pa­troni, este şi aşa zisa „raţionalizare a muncei’’ care a şi început a fi apli­cată la noi în industria metalurgică, în care cauză, chiar de ar fi vremu­rile prospere, alte numeroase conce­dieri de muncitori sunt inevitabile. Vom vorbi în viitor ce este această raţionalizare şi cum fără a ne fi luat măsurile prealabile de protecţie, apli­căm o măsură care în loc de a fi fo­lositoare ţârei, va contribui cel mult la omorârea prin foame a altor mii de lucrători MUNCITORI CONCEDIAŢI LA PE­TROŞANI Şi pentru o ilustrare a prevede­rilor noastre anunţăm că direcţia minelor de la Petroşani, care în ul­timii ani a concediat mereu mii de muncitori „a avizat” pentru 1 Oc­tombrie alte 500 de muncitori. Ce perspectivă sinistră pentru aceşti nenorociţi acum în pragul crnei şi al foametei! Fabricile de sticlărie nu mai sunt capabile să’Şi plăteas­că cu lunile salariile lucrătorilor şi foarte curând vor fi obligate a fi închise. Manufactura R. Al. S­ din Cluj, scade Şi ea producţia, desi­gur (!) tot din cauza ,,scăderei con­sum­ului intern’’, şi concediază ia­răşi alte sute de muncitori. Şi ast­fel am putea înşira cititorilor noş­tri la nesfârşit cazuri identice, care nu mai încetează. I. CARJEAN De la organizaţii Domnii preşedinţi ai secţiunilor 27, 29 şi 6 perii, din culoarea de Albastru, sunt convocaţi, împreună cu comitetele respective, în şedin­ţă comună, pentru astăzi 30 Sept. a. c. ora 10 dim. în casele d-lui Manole Constantinescu din Calea Şerban Vodă No. 136. La ordinea de zi fiind diverse chestiuni extrem de importante. # Astăzi 30 Sept., orele 9 jum. dim. sunt convocate la Casa de Stat a culorii de Verde, din Calea Griviţei 209 A. Comitetele sectoru­lui LII circ. 9-a şi Principele Carol La ordinea zilei chestiuni de or­ganizaţie internă. « Astăzi 30 Septembrie d­ C. orele 9 dim., Casa de Stat Oborul, a partidului naţional-ţărănesc va ţine o mare întrunire publică în sala Barascu din str. Ziduri No- 34 (colţ cu şos. Pantelimon). * Membri organizaţiei Circ. 28 a Par­tidului Naţional Ţărănesc din Capi­tală, sunt convocaţi în adunare gene­rală extraordinară pentru ziua de Du­minica 7 Octombrie 1928, ora 9 jum. dimineaţa în localul Casei de Stat „Dudeşti’’, Calea Dudeşti No. 11. La ordinea zilei: Alegerea noului comitet­­* Domnii membri ai partidului Na­­ţional-Ţărănesc din circa 3 perife­rie sunt rugaţi a lua parte la cons­fătuirea ce va avea loc Marţi 2 Octombrie ora 8 seara la Clubul Central din calea Victoriei­ La ordinea zilei fiind chestiuni urgente rugă în a nu lipsi nimeni. * Organizaţiile judeţene ale parti­dului Naţional-Ţărănesc sunt ru­gate să grăbească trimiterea mate­rialului cerut pentru întocmirea al­bumului şi istoricului partidului, întârzierea înseamnă rămânerea în afară de album. Materialul şi banii se trimit d-lui Mill. Ionescu- Berbecaru, hotel Astoria, Bucureşti. Se va expedia materialul numai când e gata tot, parţial nu. Ştiri artistice Compania de Reviste a Teatrului „Scala” joacă pentru a 123-a oară formidabilul succes „Să nu te superi că te ’njur. Direcţia Companiei Pi­­zone Kanner anunţă ultimele repre­zentaţii ale acestei reviste- In cu­rând „Ca la Mama acasă’’ de Nicon, Nican, Dodin. . JURNAL DE BORD — Amintiri din războiul cel mare — VIII In anul 1914, când a izbucnit răz­boiul cel mare, România avea un săm­bure de aviaţie militară cu orgartiza­­ţiune întocmai ca a Francezilor. Elementele ce le avea pe atunci ae­ronautica erau de o valoare necon­testată. Ca piloţi technici puteau sta a­­lături cu cei mai straşnici piloţi ai timpului. Dintre aceştia să-mi fie per­mis să reamintesc pe: Zorileanu, Ne­grescu, Protopopescu, Beroniade, Ni­­cu Capşa, Macavei, Polyvacas, Mi­­hăilescu, Paşcanu, Giosanu, Cholet, Craiu, Olănescu, elemente de valoa­re, care, de îndată ce au avut cele trebuitoare au făcut ca gloria avia­ţiei române să rămână în picioare faţă de dizgraţia în care căzusem la începutul războiului. Alături de aceşti piloţi au venit şi li s-au adăugat încă mulţi tineri pilo­ţi şi observatori, care, în raport cu mijloacele pe care le-am avut faţă de aviaţia duşmană, puteam spune că au stat deasupra tuturora. Aparatele ce existau pe atunci, şi după câte mi-am notat eu, erau: 2 aparate Farman 70 HP. cu 2 locuri. 2 aparate Blériot 50 HP. cu un loc. 6 aparate Blériot 80 HP. cu două locuri. 2 aparate Coandă Bristol. 1 aparat Vlaicu, rupt, intrun hangar. Toate vechi, de şcoală, nearmate. In anul 1915, când s’a văzut impor­tanţa aviaţiei, mai ales când se ştia că bătălia dela Marna a fost câştiga­tă in parte datorită avionului fran­cez, care raportase dirijarea coloane­lor şi aripa dreaptă descoperită,­­ au început să se facă diferite expe­rienţe, să se formeze observatori, să se cheme nouă elemente pentru şcoli. Toate mergeau foarte greu, că­ci ne lipseau şi mijloacele şi posibili­tatea de a le aduce din altă parte. Cu cât personalul creştea şi se pre­gătea, cu atâta numărul aparatelor scădea. Astfel ne găseşte intrarea noastră în războiul cel mare, şi duş­manii, care erau bine informaţi, ata­cau ziua cu aeroplanele şi noaptea cu Zepelinul populaţia nevinovată, ştiind precis că nu avem mijloace să le facem ţaţă. Semnalele de alarmă ziua şi noap­tea date de către sergenţii de stradă, cum şi ordonanţele date de autorită­ţi pentru a preveni pierderile la atacu­rile aeriene inamice, nu erau suficien­­te, căci lumea, inconştientă, tocmai când se dădeau aceste semnale, ie­şea şi se aglomera, dând inamicului bune obiective de bătut. Excesul de zel pe care îl făceau in timpul nopţii, mai ales in ceia ce pri­veşte astuparea geamurilor şi chiar fumatul pe stradă, era un adevărat caraghioslâc. Eu, care am zburat noaptea, pot să afirm că nu constituie indiciu şi nu poate vedea un observator in timpul nopţii ţigări aprinse, chibritu­ri, geamuri astupate rău. Pierderile cele mari, suferite atât de cei din Capitală, cât şi din cele­lalte oraşe şi chiar de pe front, sunt datorite mai mult ignoranţei în care ne găseam, în acea epocă, sub rapor­tul posibilităţilor atacului aerian. In seara zilei de 22 August 1916, cam pe la orele 21, clopotele de la mitropolie şi vardiştii au dat semna­lul de alarmă. Zepelinul se anunţa. Publicul, in loc să asculte ordonanţa şi să intre in subsoluri, din contră, eşea şi căsca gura, riscând să li se spargă capul nu de cele câteva bom­be ce le lăsa Zepelinul, ci de schi­jele de obuze dela artileria noastră antiaeriană. Sistemul de a urmări cu proectoa­­rele zepelinul era cel mai bun reper asupra direcţiunei şi poziţiei Capita­lei. Nu este locul aca să arătăm cum ar fi trebuit apărat Bucureştiul, dar putem afirma că sistemul de proectoa­re de la 1916 a adus mari servicii duş­manilor. După o jumătate oră de bubuituri de tun, mitralieră, ţipete şi fluere, to­tul a încetat, pentru ca peste două o­re să reînceapă mai cu furie, când imensa ţigară de ţoi apăru la 2000 — 2500 metri, vira calm asupra Capitalei, aruncă bombe şi, în ciuda tunurilor antiaeriene, care aruncau proiectilele la 5/6 lungimii­­de zepe­­lin, la dreapta, la stuga, mai­­sus sau mai jos în jurul zepelinului, care, foarte liniştit, după ce arunca jale şi durere, lua drumul Rusciukului o­­dihnindu-se un hangar, nesupărat de nimeni, pentm ca a ’doua zi să-şi în­ceapă opera de distrugere. Mult sânge nevinovat a curs şi multă ură s’a purtat şi se poartă po­porului german din această cauză şi tot atâta ură se purta şi zbură­torilor noştri când lumea vedea că nimeni nu se urcă să apere Capitala de îndrăzneţii zburători duşmani. Da! erau îndăzneţi, pentru că ştiau că vin într’un sat fără câini. Tre­buia ca în acele clipe să se transporte cauza neputinţei lor, toată Ura aceia tri, să le vadă starea sufletească în care se găseau in acele clipe, din cauza neputinţei lor, toată ura aceia trebuia să se îndrepte asupra altora iar nu împotriva lor. Cu avioanele pe care le aveam, vechi, uzate, nearma­­te, nu se putea pretinde nici ceia ce făceau pe acele vremuri. Ca în­cheiere, acestui capitol, rezum : Tânăra noastră aviaţie şi-a făcut pe deplin datoria. Faţă de calităţile de zbor cu care erau înzestraţi, cu mijloace egale, inamicul nu şi-ar fi permis să ne atace decât cu pierderi foarte grele. TRAIAN Conferinţele despre ţara Bascilor Un public numeros, a avut feri­cita ocazie de a fi purtat prin fee­­ricite meleaguri ce locuesc fraţii noştri latin, Bascii- Abatele Lhande a Ştiut să ţie in­­tr’o plăcută încordare, o sală arhi­plină, care a savurat spiritul fin al oratorului. Vorbind de mândria omenească ce — sfidând catastrofele vremii şi naturii — se erijează triumfă­­tare atunci când găseşte după mii de secole rase ce s’au întâlnit vr’o­­dată- Relevă faptul că a fost izbit de marea asemănare dintre portul şi obiceiurile păstorilor noştri — cu bascii­— Deodată am tresărit, spune abatele Lhande, când, după mo­notonia Pustei Ungare, recunoscut în Carpaţi ţăranul din Pyrinei­­­­in mii de amănunte. Aceleaşi unel­te, colibe — un colklor plin de ca­ractere comune, faptul că Bascii au suferit ca şi Română, năvălirile barbarilor pe care le-au îndurat în pasivitate, dar rămânând credin­cioşi pământului lor, ne constitue o bază comună­ Caracterele arhitectonice, artis­tice şi etnice — cu ajutorul lanter­nei magice şi a magicului spirit oratoric — ne-au convins de o in­rudire ce ne mândreşte, mai cu seamă în persoana Abatelui Lhan­de, care, plin de vervă Şi tinetă s’a relevat prin naturaleţa şi spiritul său abundent. O­ TOMA-ALDEA

Next