Dreptatea, august 1930 (Anul 4, nr. 842-868)
1930-08-01 / nr. 842
Este în obiceiul tuturor partidelor politice ca, la vremuri de opoziţie, să coboare în popor, pentru a-i asculta doleanţele şi a-i făgădui îndreptări. La guvern însă, partidul politic se cam fereşte, în genere, de acest contact, pe de o parte pentru a nu lua angajamente iar pe de alta, pentru a nu da seama de cele pe care le-a luat şi pe care nu le-a ţinut. De la această regulă, face o excepţie interesantă, partidul naţional-ţărănesc. Avem un exemplu recent: congresul organizaţiei naţional-ţărăniste din judeţul Muscel, în care d. Ion Mihalache şi-a început cuvântarea chiar cu această constatare, declarând în legătură cu curajul de a asculta, şi la guvern, doleanţele masselor: „Nici un alt partid, la guvern Hind, n’a avut acest curaj. „Acest curaj ni-l dă atât tradiţia partidului de a ţine strâns contactul viu cu ţara, cât şi conştiinţa datoriei împlinite-xiste curajul doctorului de a da ochii cu cel căruia i-a scăpat viaţa, spre deosebire de medicul care ocoleşte pe client folosind prilejul acesei reluări de contact, d. ministru al Agriculturii şi Domeniilor a găsit potrivit şi necesar, în raport cu situaţia generală, să facă un adevărat expozeu politic asupra ansamblului conjuncturilor actuale, lămurind poziţia guvernului faţă de toate diversele şi gravele probleme actuale. Cum era şi firesc, d-sa a acordat primul loc preocupărilor în legătură directă cu problema agricolă, schiţând în acelaş timp un tablou impresionant al tuturor binefacerilor, pe care actuala guvernare le-a adus agricultorului român. Grija de a se face însămânţările la timp şi complect, grija de a se obţine recolte superioare calitativ, nu numai cantitativ, grija ameliorării produselor pomicole şi a rassei animalelor au dat, prin străduinţele depuse şi cheltuelile făcute, rezultate dintre cele mai fericite. Din păcate, criza generală face extrem de grea desfacerea produselor noastre agricole pe pieţele străine, deşi guvernul prin convenţiile comerciale încheiate în ultima vreme, prin scăderea taxelor de export, prin reducerea tarifelor de transport, face toate sforţările, omeneşte posibile, pentru a deschide din nou calea pieţelor străine, pierdute din cauza politicii economice obtuze a trecutelor guverne liberale. D. Mihalache a arătat de altfel că această criză este generală, fiind un efect al lipsei de bani, şi că lipsa noastră de bani se va putea tămădui prin colaborarea capitalului străin. JVe-au trebuit ani de zile să convingem pe adversarii noştri că numai deschizând larg porţile capitalului străin putem nădăjdui in îndreptare — a spus d. Ion Mihalache. „Venind la guvern ne-au trebuit iarăşi mari sforţări să convingem pe capitaliştii străini că în adevăr nu mai e în ţară politica d-lui Vintilă Brătianu. „Liberalii au făcut tot ce le-a stat în putinţă să împiedice reuşita noastră, mergând cu îndrăzneală până să ameninţe capitalul străin cu nerecunoaşterea. „Cu toate acestea capitalul străin a început să vină. „De la faza legiferărei care a turnat nouă tipare economiei noastre naţionale, guvernul trece la faza realizărilor cu concursul capitalului străin. „Capitalul american a venit prin Casa Morgan în telefoane; capitalul englez în construcţii de drumuri ; capitalurile olandeze vin în construcţie de silozuri. „Este mult să înceapă să ne cunoască străinii, şi vor veni in mai largă măsură". Veştile acestea bune, venind mai ales de la un personagiu cu autoritatea d-lui ministru al Agriculturii și Domeniilor, vor face desigur o deosebită impresie în opinia noastră pub.că, după cum desigur au stârnit indignare destăinuirile d-lui Mihalache asupra sbuciumului liberalilor, cari încearcă să saboteze opera guvernului, pentru a împiedica refacerea financiară și economică a țării. Partidul liberal însă este in agonie. Puterea lui s’a spulberat de mult și svârcolirile de astăzi nu mai pot trezi decât milă. Guvernul, în nici un caz, nu se poate intimida în faţa lor nici chiar când ele îmbracă formele odioase ale agitaţiilor anarhice. Guvernul va lua cele mai severe măsuri împotriva procatorilor, chiar când ei se ascund în rândurile partidului liberal, fireşte că, expunând astfel situaţia internă şi cea economică d. Ion Mihalache a ţinut să precizeze şi situaţia politică a guvernului în ansamblul — ceva cam complicat — al evenimentelor de astăzi-Guvernul posedă încrederea Coroanei şi încrederea poporului , bazat pe acest fapt, care formează, constituţionaliceşte baza oricărei guvernări, „guvernul se simte deci în dreptul şi datoria de a lua orice măsuri de ordine şi linişte. Nu din egoism. „Nu s’a împotrivit ideii de a se forma un guvern de concentrare — dacă acesta este un mai bun instrument pentru ţară — căci ţara este scopul, partidele şi guvernele fiind numai mijloace sau instrumente. „Guvernul şi partidul sunt convinse însă că numai o concepţie unitară şi perseverentă poate duce ţara la mântuire, şi de aceea, cu concursul tuturor elementelor legate indisolubil printr-un program pe realizări şi prin o credinţă comună, suntem hotărâţi a ne face datoria până la capăt". Acestea sunt, în esenţă, liniile generale ale expozeului d-lui Ion Mihalache. Ele fixează pentru multă vreme, cadrul real, in care se vor învârti discuţiunile în jurul problemelor la ordinea zilei, şi determină programul evenimentelor, ce ■ vor urma, ca consecinţe ale eforturilor continui, în care guvernul stăruieşte, pentru readucerea liniştei, bunei stări şi propăşirii în ţară. Asistenţă socială Citind cazul unui „cerşetor care înjunghie pe agentul care-i cere identitatea“, „Universul“, în loc să vadă în acest lucru activitatea asistentei sociale a Municipiului Bucureşti şi felul cum auxiliarii acestei instituţii îşi fac datoria pana la sacrificiu, nu găseşte decât critice nedrepte. Asistenta socială, pusă subt conducerea d-lui dr. Gogu Rădulescu, îşi îndeplineşte cu prisosinţă misiunea în Capitală. Au fost organizate toate instituţiile pentru plasarea cerşetorilor şi vagabonzilor — de la bolnavi şi bătrâni până la simulanţi ai invalidităţii şi ai mizeriei. De asemeni a fost organizat şi aparatul de cercetare a acestora, $1 de plasare in Instituţiile respective. Intr’adevăr, cerşetoria şi vagabondajul se transformaseră după războiu intr’o profesie lucrativă. Apăruseră mai ales falşii invalizi, din care unii mai „lucrează" şi astăzi prin localuri şi pe stradă. Chiar deunăzi un agent al Asistentei a descoperit un invalid simulant, care — fiind obligat să-și desfacă bandajele mânii — s’a dovedit a fi în deplină sănătate. $1 de unde lumea strânsă în jur vroia să maltrateze pe agentul Asistenței, care ceruse „invalidului" actele — la urmă, după descoperirea fraudei, publicul s’a încercat să lovească pe cerșetorul ascuns subt eticheta patriotică. El a fost însă apărat de agent. Asistenta comunală plasează pe bolnavi în spitale, pe bătrâni ii internează în azile, pe cei fără lucru ii trimite în lagărele de munci . iar acei care au nevoe de unele ajutoare vremelnice, sau permanente, sunt subvenţionaţi cu diferite sume de bani. Pentru această operă Insă se cere pe deoparte bunacredinţa în recunoaşterea meritelor celor ce fac un serviciu util — pentru ca munca lor, dusă uneori până la sacrificiul vieţii, să aibă un imbold, — iar pe de alta este nevoe de concurs dela public. In cazul citat de noi publicul In loc să aştepte rezultatul cercetărilor agentului ataşat pe lângă Asistenţă, — ajutându-1 chiar cu informaţii, — s'a declarat dela început contra agentului. Procedeul este greşit. Cel ce lucrează pentru civilizarea oraşelor noastre — trebuesc sprijiniţi, nu huiduiţi şi Împiedecaţi la lucru. Numai aşa opera începută atât de bine de Direcţia Asistenţei îşi va putea da toate rezultatele. Anul III NO. 842 I umeri 1 August w* 4 PAGINI 3 Lei TARA Un an .... 1000 I O luni.... SCO 3 luni . . . 250 AB IN STRĂINĂTATE DUBLU UVATATMI, PflEQTI |1 SĂTENI On ...........................750 O hui...........................375 3 luni_»»»»••••«« 3QQ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, Str. R. Poincare 8, Etaj înainte de a începe să ciulim soluţiile marei crize economice care apaşi pe mtreaga emenire, şi ciulim mijloacele cari să se adapteze cariatelor popoarelor noastre. (C. Kumanudi, la Conf. dela Sinaia) TELEFON Direcţia 379/41 Redacţia 318/51 ftdţia 388/60 D„ Mihalache si probleme!© zileiConferinţa dela Sinaia _________________ Prim şedinţa a conferinţei. — Discursul inaugural al d-lui ministru V. Madgearu. — Răspunsul d lui Rumanud*. — Programul lucrărilor Banchetul. — Declaraţiunile d-lui ministru de finanţe M. Popovici. Interviewul d-lui I. Mihalache, ministrul agriculture! Aseară la orele 6, au sosit în Sinaia delegaţii României şi Iugoslavia la conferinţa economică. Gara frumos pavoazată pentru primirea lor, era intesată de lume Delegaţia iugoslavă era compusă din: dr. Costa Kumanidi, ministru fără portofoliu, dr. Demetrovici ministru de industrie şi comerţ, dr.Sihedek ministru de agricultură, d. Suhatici director în ministerul de Externe, Pulia expert, director în D. ministru V. Madgearu a rostit următorul discurs: Deschizând prima conferinţă economică româno-iugoslavă, în numele guvernului M. S. Regelui României, vă zic fiţi bine veniţi şi daţi-mi voie să-mi exprim sentimentul nostru de vie simpatie pentru nobilul popor iugoslav de care suntem legaţi cu o veche şi statornică prietenie. SCOPUL CONFERINŢEI Ne-am întrunit aci preocupaţi de criza agricolă care domneşte în ţările noastre — ca şi în întreaga Europă de altminteri, — dar care pentru ţările noastre este un fenomen de o gravitate excepţională, pentru că loveşte în existenţa aproape a unanimităţii populaţiunilor noastre. CARACTERUL SPECIAL AL CRIZEI LA ROMANI ŞI LA IUGOSLAVI Intr’adevăr, criza din ţările agricole exportatoare are caracterul unei probleme vitale. Aceste ţări sunt abia eşite dintr’o revoluţie agrară, care a schimbat fundamental repartiţiunea solului, împărţind marea proprietate la micii cultivatori. Ele se găsesc prin urmare într’un proces de organizare a producţiunei agricole, a cărui deslegare fericită depinde de perfecţionarea utilajului agricol şi de credite eftine, ceea ce implică un minimum de rentabilitate a muncei agricole. Or, date fiind condiţiunile economice şi financiare grele de după război, stabilizarea târzie a monedelor naţionale, agricultura României ca şi a Iugoslaviei lucrează cu dobânzi urcate şi fără facilităţi de credit, ceea ce constitue o micşorare a posibilităţilor de rentabilitate independent de preţul produselor agricole. De aceea concurenţa produselor agricole transoceanice reprezintă pentru agricultura ţărilor agricole exportatoare, din bazinul dunărean, un pericol de proporţii catastrofale prin scăderea vertiginoasă a preţurilor şi prin închiderea singurelor lor debuşeuri europene. Dacă criza agricolă din statele industriale poate să fie ameliorată vremelnic prin tarife protectoare, restricţiuni, subvenţiuni şi prime de export, criza agricolă din ţările agricole exportatoare din răsăritul Europei nu poate avea nici peşire ministerul de industrie şi comerţ, d. Staicovici, expert, director în ministerul de agriculturi, Djacovici director în ministerul de Finanţe şi d. Ciolac Antici ministru plenipotenţiar al Iugoslaviei la Bucureşti. Delegaţia română e cea cunoscută. D. Franges şi d. M. Popovici ministru nostru de finanţe au venit la Sinaia cu automobilul la orele 8 seara, şi ameninţă cu încetarea procesului normal de formaţiune a capitalurilor, imposibilitatea de echilibrare a finanţelor publice, funcţionarea anormală a creditului şi a schimburilor, ceea ce nu poate să aibă alt sfârşit decât neliniştea socială. CRIZA EUROPEANA AGRARA LA GENEVA Noi am semnalat gravitatea excepţională a acestei probleme la conferinţa armistiţiului vamal de la Geneva, din Februarie trecut, şi am precizat caracterul ei european. Regretăm că lucrările acestei conferinţe nu au înF, până acum rezultate pozitive şi practice. Totuşi, am constatat cu satisfacţiune că între toate statele agricole ideea a prins şi a fost concretizată pentru întâia oară în reuniunile reprezentanţilor statelor agricole, care au avut un ecou în sânul conferinţei şi au determinat stabilirea convenţiunei pentru negociaţiunile ulterioare de la care se aşteaptă tocmai realizarea colaborării economice dintre statele industriale şi statele agricole ale Europei. ACORDUL UNGARO-IUGOSLAVROMAN Avem în acelaş timp satisfacţiunea să constatăm facilitatea cu care experţii iugoslavi, ungari şi români, întruniţi la Buzureşti, au căzut de acord zilele trecute asupra răspunsului identic pe care îau recomandat să-l dea guvernele lor la chestionarul Societăţii Naţiunilor, va afirma din nou principiul vital al colaborarei economice dintre Statele agricole şi industriale din Europa CAILE ŞI MIJLOACELE DE GĂSIT înţelegători ai complexităţei acestei probleme, ne-am întrunit aci, iugoslavi şi români, ca să cercetăm împreună într'un spirit de echitate căile şi mijloacele ca să accelerăm realizarea practică a soluţiunei crizei agricole. Atmosfera în care s’a discutat această problemă la Geneva, ne-a arătat că, daca voim să vedem cât mai grabnic realităţi practice, este oportun şi necesar să ne punem de acord noi reprezentanţii celor două ţări agricole exportatoare, din bazinul dunărean, cu o structură economică aproape identică, pe care natura şi istoria ne-au aşezat alături, iar vicisitudinele vremurilor ne-au făcut prietene. Să ne înţelegem împreună şi să creiem o bază comună pentru apărarea agriculturei noastre şi desvoltarea normală a vieţii economice a popoarelor noastre. In acest scop, avem să examinăm nu necesitatea aproprierei noastre economice — pentru că aceasta este impusă de împrejurările amintite — ci forma concretă corespunzătoare felurilor urmărite. CREAREA UNEI MARI UNITĂŢI ECONOMICE Ştim bine că este in interesul nostru să creiem împreună o mare unitate economică, aşa cum o poate da o populaţiune de 32 milioane locuitori prin forţa ei producătoare dar şi prin capacitatea ei de consum pentru produsele statelor industriale ale Europei. Înţelegem tot aşa de bine ce importanţă ar avea să stabilim o politică comercială externă comuă pentru ca să obţinem realizarea revendicărilor noastre comune. Este rostul principal al Conferinţei noastre să dea soluţia acestei probleme, îndată ce vom realiza bazele comune ale înţelegerei noastre şi vom fixa căile şi mijloacele pentru înfăptuirea unităţii economice iugoslavo-română, vom face primul pas pentru obţinerea debuşeurilor europene produselor noastre agricole. O ÎNŢELEGERE REGIONALA Chiar cât timp suntem legaţi prin tratatele de comerţ, vom putea duce o acţiune comună ca să realizăm o înţelegere regională cu ţările agricole şi industriale din vecinătatea noastră, cu cari întreţinem însemnate relaţiunî economice de Întotdeauna, utilizând in acest scop toate mijloacele de cari putem dispune în cadrul legal al tratatelor de comerţ-Amiciţia noastră cu Cehoslovacia ne îndeamnă să ne adresăm un prim loc ei pentru ca împreună să lărgim cercul înţelegerei regionale şi să ne asigurăm astfel debuşeuri în condiţiunile cele mai favorabile. SCOPUL FINAL Am vom pierde insă din vedere, în acţiunea noastră, ţelul suprem către care se îndreaptă intreagia noastră atenţiune: colaborarea economică europeană. Ceea ce urmărim este să dăm dovada că, există posibilitate practică de înţelegere economică între popoarele Europei şi, printr’un început de realizare să îndemnăm punerea în practică a colaborării economice europene, care în ultimii trei ani a preocupat constant toate spiriele clarvăzătoare, nu numai a oamenilor de Stat ci şi a marilor conducători ai vieţei economice. Delegaţiunea română este hotărâtă să lucreze cu tot entuziasmul şi intr’un spirit de cordială amiciţie împreună cu delegaţia iugoslavă pentru a ajunge la realizări practice cari să producă rezultate cât mai apropiate ce sunt aşteptate cu înfrigurare de massele de producători agricoli din cele două ţări. Urând lucrărilor Conferinţei cel mai deplin succes exprim guvernului iugoslav întreaga gratitudine din D. ministru Kumanidi, vorbind în numele delegaţiei iugoslave spune: Reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ţărilor noastre se întrunesc azi pentru a examina una din problemele cele mai grave ale erei prezente, înainte de a începe să căutăm soluţiile marii crize economice care apasă pe întreaga omenire, să căutăm mijloacele cari să se adapteze cerinţelor popoarelor noastre. Permiteţi-mi mai întâi să exprim mulţumirile noastre cele mai călduroase pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată din primele momente. Am simţit profund imediat ce am sosit pe pământul vostru prietenia credincioasă şi nesdruncinata alianţă care ne leagă unii de alţii. Am venit la voi cu o inimă sinceră şi ne-aţi primit la fel. Inspirându-ne din legăturile indisolubile, salvând in acelaş timp interesele sfinte şi juste ale patrimoniului nostru naţional, călăuzindu-ne de loa partea guvernului român pentru acţiunea domnului Marincovici, ministrul de afaceri externe, şi pentru deciziunea sa de a realiza prin aproprierea economică română-iugoslavă o dorinţă vie a poporului român. De elementele cari servesc binele nostru comun, sunt sigur că lucrările pe care le întreprindem ne vor duce la sfârşitul dorit, în egală măsură şi de dvs. şi de noi. Avem în plus cu noi, această mare forţă morală care se numeşte Mica înţelegere şi cele mai puternice istrumente de pace şi de progres din lume, amiciţiile noastre cu Franţa. Prosperitatea ţărilor noastre nu poate fi asigurată şi mărită decât având înaintea ochilor şi un suflet mărirea, fericirea ţărilor noastre pe care înţelegem să le servim cât mai bine. Aceasta este şi prima condiţie a reuşitei conferinţei noastre’’. * După discursul d-lui Kumanudi, d. ministru V. Madgearu declară deschisă conferinţa şi roagă să se stabilească programul ei. S’au stabilit pentru noi două şedinţe: una, la orele 10 dimineaţa în care se va discuta utilitatea şi oportunitatea unei Antante economice româno-iugoslavă. La orele 15 jumătate în care se vor desbate etapele şi mijloacele de realizare a unei antante economice. Vineri la orele 10 dimineaţa va avea loc şedinţa de închidere. Se va discuta modul de lucru şi mijloacele de colaborare a Antantei româno-iugoslave Pentru fiecare şedinţă s-a însărcinat un comitet de experţi români şi unul de experţi iugoslavi cari să pregătească materialul tehnic necesar discuţiilor. Deasemenea au fost însărcinaţi d. Cezar Popescu din partea delegaţiei române şi d. Sabotici din partea delegaţiei iugoslave cu redactarea hotărârilor pe care cele două delegaţii le vor lua în fiecare şedinţă. * Seara a avut loc un banchet oferit de d. ministru V. Madgearu la hotel Palace. Au luat parte toţi membrii conferinţei. Deschiderea conferinţei Conferinţa s-a deschis la orele 7 seara în sala de recepţie a hotelului Palace. Discursul dDlui V. Madgearu Cuvântarea d-lui Kumanudi D. KUMANUDI O acţiune comună întrunirea roferinţei economice iugoslave române este o mărturie că guvernele de la Belgrad şi Bucureşti cred necesar să realizeze o acţiune comună, pentru ca să asigureze un ceas mai devreme agriculturei ţărilor lor debuşeuri europene şi preţuri normale, condiţii sine qua non pentru rezolvarea crizei agricole. Prin aceasta nu înseamnă că cele două guverne n'ar da atenţiunea de fiecare zi chestiunilor de organizare internă a producţiunei agricole, de perfecţionarea utilajului economic agricol, de răspândire acunoştinţelor de ordin agricol in păturile largi ale populaţiunei, de organizarea selecţionării seminţelor încurtătăţirea rasei vitelor, a organizării silozurilor şi a creditului agricol. Cât timp însă valorificarea produselor agricole nu se poate face în condiţiuni remuneratoare, toate aceste preocupaţiuni sunt isbite de nulitate in efectele lor,şi produc o descurajare pentru iniţiativele creatoare private şi publice. CLAUZA NAŢIUNEI CELEI MAI FAVORIZATE Este deci o axiomă că tratatele de comerţ bilaterale, cu clauza naţiunei celei mai favorizate, nu oferă garanţia valorificării normale a produselor agricole din ţările agrare exportatoare; şi, oricât ar părea de oţios, noi repetăm credinţa noastră că salvarea economică, nu numai a ţărilor agricole ci a întregei Europe, stă în derogaţiunea de la clauza naţiunei celei mai favorizate in favoarea agriculturii europene. De aceea cred că conferinţa noastră va afirma necesitatea unui protecţionism european pentru produsele agricole europene, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere funcţionarei mecanismului comerţului mondial, deoarece din cerealele consumate în Europa abia a şasea parte vine din ţările agricole exportatoare europene. Prin aceasta, conferinţa noastră ANUNȚURI COMERCIALE Se primesc direct la M-dla ziarului și la toate agaraime ne pulicitate unitară 3 Lei W»»W|| MBB Continuare In pagina IV-a Membrii conferinţei la Radio Prin Radio s’au transmis aseară următoarele declaraţii ale membrilor conferinţei de la Sinaia: D. Virgil Madgearu Deschiderea conferinţei economice româno-iugoslave e semnul de hotar al întoarcerii de drum în istoria economică a Europei pentru că două ţări agricole cu 32 de milioane de locuitori iţi unesc puterile întru fiestegarsa crizei străbătute. Această conferinţă, afirmă voinţa noastră de a face drum pe pieţele statelor industriale prin orice mijloace spre a asigura agricultorilor desfacerea sigură a produselor lor în condiţii care să asigure o răsplată satisfăcătoare a preţului. D. Ion Mihalache :Agricultura din întreaga lume trece printr'o gravă criză, produsele ne mai acoperind cheltuelile. Suntem în plină luptă pentru mărirea producţiunii şi asigurarea unei desfaceri sigure. Criza agricolă bântuie în America ca şi în Europa unde aspectul ei este şi mai aspru. Ţările industriale fac mari sacrificii în privinţa agriculturii lor fiindcă au şi resurse, pe când ţările agricole îşi au soarta legată numai de exportul agricol. Conferinţa noastră are menirea unei ralieri, sfătuiri pentru a evita concurările şi a da prilej conlucrărilor. Deocamdată rostul acestei confernte apare în Mica înţelegere rezultatele bune urmând să fie pilde pentru acea înţelegere Europeană, preconizată de Briand şi populatizată la noi de Loudeur. Dorim tot binele agricultorilor şi acest bine se va realiza atât prin măsurile guvernului cât şi printre o colaborare internaţională. D. Kunaici, ministrul Serbiei Sunt fericit că pot exprima salutul ţării mele in semnul unei trainice prietenii legată de o afecţiune idestractibilă. Suntem veniţi spre a căuta împreună soluţiile de prosperitate care să asigure producătorilor justa şi necesara recompensă a muncii lor. Suntem covinşi că în comunitatea de eforturi vom reuşi, atât pentru noi, cât şi pentru acei ce vror să producă în pace. D. Manoilescu Ideia unei cooperaţii economice între popoarele europene e astăzi pusă la o încercare decisivă. Iugoslavia şi România oferă exemplul clasic a două ţări menite să se înţeleagă şi să coopereze ideal. Structura lor economică este aceiaşi până la o perfectă identitate. Dacă Iugoslavia şi România nu ar reuşi să se înţeleagă întru pregătirea unei uităţi economice, trebue să pierdem nădejdea ca alte popoare mai osebite şi cu interese mai puţin perfecte să realizeze o cooperare intimă. Tragedia ţărilor agricole de după război — impresionantă şi dureroasă în Iugoslavia şi România e menită să grăbească eforturi comune. Iată de ce rezultatele acestor tratative vor fi semnalul fericit pentru opera de cooperare internaţională a Europei — şi vor da dovada că putem spera în viitor o Europă solidară.