Dreptatea, august 1930 (Anul 4, nr. 842-868)

1930-08-01 / nr. 842

­ Este în obiceiul tuturor partide­lor politice ca, la vremuri de opo­ziţie, să coboare în popor, pentru a-i asculta doleanţele şi a-i făgă­dui îndreptări. La guvern însă, partidul politic se cam fereşte, în genere, de acest contact, pe de o parte pentru a nu lua angajamente iar pe de alta, pentru a nu da sea­ma de cele pe care le-a luat şi pe care nu le-a ţinut. De la această regulă, face o ex­cepţie interesantă, partidul naţio­­nal-ţărănesc. Avem un exemplu recent: congresul organizaţiei na­­ţional-ţărăniste din judeţul Muscel, în care d. Ion Mihalache şi-a în­ceput cuvântarea chiar cu această constatare, declarând în legătură cu curajul de a asculta, şi la gu­vern, doleanţele masselor: „Nici un alt partid, la guvern Hind, n’a avut acest curaj. „Acest curaj ni-l dă atât tradiţia partidului de a ţine strâns contac­tul viu cu ţara, cât şi conştiinţa datoriei împlinite-xiste curajul doctorului de a da ochii cu cel căruia i-a scăpat viaţa, spre deosebire de medicul care o­­coleşte pe client folosind prilejul acesei reluări de contact, d. ministru al Agricul­turii şi Domeniilor a găsit potrivit şi necesar, în raport cu situaţia generală, să facă un adevărat ex­pozeu politic asupra ansamblului conjuncturilor actuale, lămurind poziţia guvernului faţă de toate di­versele şi gravele probleme ac­tuale. Cum era şi firesc, d-sa a acor­dat primul loc preocupărilor în le­gătură directă cu problema agri­colă, schiţând în acelaş timp un tablou impresionant al tuturor bi­nefacerilor, pe care actuala guver­­nare le-a adus agricultorului ro­mân. Grija de a se face însămânţă­­rile la timp şi complect, grija de a se obţine recolte superioare calita­tiv, nu numai cantitativ, grija ame­liorării produselor pomicole şi a rassei animalelor au dat, prin stră­duinţele depuse şi cheltuelile fă­cute, rezultate dintre cele mai fe­ricite. Din păcate, criza generală face extrem de grea desfacerea produ­selor noastre agricole pe pieţele străine, deşi guvernul prin conven­ţiile comerciale încheiate în ultima vreme, prin scăderea taxelor de export, prin reducerea tarifelor­ de transport, face toate sforţările, o­­meneşte posibile, pentru a des­chide din nou calea pieţelor străine, pierdute din cauza politicii econo­mice obtuze a trecutelor guverne liberale. D. Mihalache a arătat de altfel că această criză este generală, fiind un efect al lipsei de bani, şi că lipsa noastră de bani se va pu­tea tămădui prin colaborarea capi­talului străin. JVe-au trebuit ani de zile să convingem pe adversarii noştri că numai deschizând larg porţile ca­pitalului străin putem nădăjdui in îndreptare — a spus d. Ion Miha­lache. „Venind la guvern ne-au trebuit iarăşi mari sforţări să convingem pe capitaliştii străini că în adevăr nu mai e în ţară politica d-lui Vin­­tilă Brătianu. „Liberalii au făcut tot ce le-a stat în putinţă să împiedice reuşita noastră, mergând cu îndrăzneală până să ameninţe capitalul străin cu nerecunoaşterea. „Cu toate acestea capitalul străin a început să vină. „De la faza legiferărei care a tur­nat nouă tipare economiei noastre naţionale, guvernul trece la faza realizărilor cu concursul capitalu­lui străin. „Capitalul american a venit prin Casa Morgan în telefoane; capita­lul englez în construcţii de dru­muri ; capitalurile olandeze vin în construcţie de silozuri. „Este mult să înceapă să ne cu­noască străinii, şi vor veni in mai largă măsură". Veştile acestea bune, venind mai ales de la un personagiu cu autori­tatea d-lui ministru al Agriculturii și Domeniilor, vor face desigur o deosebită impresie în opinia noas­tră pub­.­că, după cum desigur au stârnit indignare destăinuirile d-lui Mihalache asupra sbuciumului li­beralilor, cari încearcă să sabo­teze opera guvernului, pentru a împiedica refacerea financiară și economică a țării. Partidul liberal însă este in ago­nie. Puterea lui s’a spulberat de mult și svârcolirile de astăzi nu mai pot trezi decât milă. Guver­nul, în nici un caz, nu se poate in­timida în faţa lor nici chiar când ele îmbracă formele odioase ale a­­gitaţiilor anarhice. Guvernul va lua cele mai severe măsuri împo­triva pro­­catorilor, chiar când ei se ascund în rândurile partidului liberal, fireşte că, expunând astfel situa­ţia internă şi cea economică d. Ion Mihalache a ţinut să precizeze şi situaţia politică a guvernului în ansamblul — ceva cam complicat — al evenimentelor de astăzi-Guvernul posedă încrederea Co­roanei şi încrederea poporului , bazat pe acest fapt, care formează, constituţionaliceşte baza oricărei guvernări, „guvernul se simte deci în dreptul şi datoria de a lua orice măsuri de ordine şi linişte. Nu din egoism. „Nu s’a împotrivit ideii de a se forma un guvern de concentrare — dacă acesta este un mai bun in­strument pentru ţară — căci ţara este scopul, partidele şi guvernele fiind numai mijloace sau instru­mente. „Guvernul şi partidul sunt con­vinse însă că numai o concepţie unitară şi perseverentă poate duce ţara la mântuire, şi de aceea, cu concursul tuturor elementelor le­gate indisolubil printr-un program pe realizări şi prin o credinţă co­mună, suntem hotărâţi a ne face datoria până la capăt". Acestea sunt, în esenţă, liniile ge­nerale ale expozeului d-lui Ion Mi­halache. Ele fixează pentru multă vreme, cadrul real, in care se vor învârti discuţiunile în jurul proble­melor la ordinea zilei, şi determină programul evenimentelor, ce ■ vor urma, ca consecinţe ale eforturilor continui, în care guvernul stăruieş­­te, pentru readucerea liniştei, bunei stări şi propăşirii în ţară. Asistenţă socială Citind cazul unui „cerşetor care înjunghie pe agentul care-i cere identitatea“,­­ „Universul“, în loc să vadă în acest lucru activitatea asistentei sociale a Municipiului Bucureşti şi felul cum auxiliarii a­­cestei instituţii îşi fac datoria pana la sacrificiu, nu găseşte decât cri­tice nedrepte. Asistenta socială, pusă subt con­ducerea d-lui dr. Gogu Rădulescu, îşi îndeplineşte cu prisosinţă mi­siunea în Capitală. Au fost organizate toate institu­ţiile pentru plasarea cerşetorilor şi vagabonzilor — de la bolnavi şi bă­trâni până la simulanţi ai invalidi­tăţii şi ai mizeriei. De­ asemeni a fost organizat şi aparatul de cerce­tare a acestora, $1 de plasare in In­stituţiile respective. Intr’adevăr, cerşetoria şi vaga­bondajul se transformaseră după războiu intr’o profesie lucrativă. Apăruseră mai ales falşii invalizi, din care unii mai „lucrează" şi as­tăzi prin localuri şi pe stradă. Chiar deunăzi un agent al Asisten­tei a descoperit un invalid simu­lant, care — fiind obligat să-și des­facă bandajele mânii — s’a dovedit a fi în deplină sănătate. $1 de unde lumea strânsă în jur vroia să mal­trateze pe agentul Asistenței, care ceruse „invalidului" actele — la urmă, după descoperirea fraudei, publicul s’a încercat să lovească pe cerșetorul ascuns subt eticheta patriotică. El a fost însă apărat de agent. Asistenta comunală plasează pe bolnavi în spitale, pe bătrâni ii in­ternează în azile, pe cei fără lucru ii trimite în lagărele de munci . iar acei care au nevoe de unele a­­jutoare vremelnice, sau perma­nente, sunt subvenţionaţi cu diferite sume de bani. Pentru această operă Insă se cere pe deoparte bunacredinţa în recunoaşterea meritelor celor ce fac un serviciu util — pentru ca munca lor, dusă uneori până la sa­crificiul vieţii, să aibă un imbold, — iar pe de alta este nevoe de con­curs dela public. In cazul citat de noi publicul In loc să aştepte rezultatul cercetări­lor agentului ataşat pe lângă Asis­tenţă, — ajutându-1 chiar cu infor­maţii, — s'a declarat dela început contra agentului. Procedeul este greşit. Cel ce lucrează pentru civiliza­rea oraşelor noastre — trebuesc sprijiniţi, nu huiduiţi şi Împiedecaţi la lucru. Numai aşa opera începută atât de bine de Direcţia Asistenţei îşi va putea da toate rezultatele. Anul III NO. 842 I umeri 1 August w* 4 PAGINI 3 Lei TARA Un an .... 1000 I O luni.... SCO 3 luni . . . 250 AB IN STRĂINĂTATE DUBLU UVATATMI, PflEQTI |1 SĂTENI On ...........................750 O hui...........................375 3 luni_»»»»••••«« 3QQ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI,­­ Str. R. Poincare 8, Etaj înainte de a începe să ciulim soluţiile marei crize economice care apaşi pe mtreaga emen­ire, şi ciulim mijloacele cari să se adapteze caria­telor popoarelor noastre. (C. Kumanudi, la Conf. dela Sinaia) TELEFON Direcţia 379/41 Redacţia 318/51 ftd­ţia 388/60 D„ Mihalache si probleme!© zileiConferinţa dela Sinaia _________________ Prim şedinţa a conferinţei. — Discursul inaugural al d-lui ministru V. Madgearu. — Răspunsul d lui Rumanud*. — Programul lucrărilor Banchetul. — Declaraţiunile d-lui ministru de finanţe M. Popovici.­­ Interviewul d-lui I. Mihalache, ministrul agriculture! Aseară la orele 6, au sosit în Si­naia delegaţii României şi Iugosla­via la conferinţa economică. Gara frumos pavoazată pentru primirea lor, era intesată de lum­e Delegaţia iugoslavă era compusă din: dr. Costa Kumanidi, ministru fără portofoliu, dr. Demetrovici mi­nistru de industrie şi comerţ, dr.­­Sihedek ministru de agricultură, d. Suhatici director în ministerul de Externe, Pulia expert, director în D. ministru V. Madgearu a rostit următorul discurs: Deschizând prima conferinţă e­­conomică româno-iugoslavă, în nu­mele guvernului M. S. Regelui Ro­mâniei, vă zic fiţi bine veniţi şi daţi-mi voie să-mi exprim senti­mentul nostru de vie simpatie pen­tru nobilul popor iugoslav de care suntem legaţi cu o veche şi stator­nică prietenie. SCOPUL CONFERINŢEI Ne-am întrunit aci preocupaţi de criza agricolă care domneşte în ţă­rile noastre — ca şi în întreaga Europă de altminteri, — dar care pentru ţările noastre este un feno­men de o gravitate excepţională, pentru că loveşte în existenţa a­­proape a unanimităţii populaţiunilor noastre. CARACTERUL SPECIAL AL CRIZEI LA ROMANI ŞI LA IUGOSLAVI Intr’adevăr, criza din ţările agri­cole exportatoare are caracterul u­­nei probleme vitale. Aceste ţări sunt abia eşite dintr’o revoluţie a­­grară, care a schimbat fundamen­tal repartiţiunea solului, împărţind marea proprietate la micii cultiva­tori. Ele se găsesc prin urmare în­­tr’un proces de organizare a pro­­ducţiunei agricole, a cărui deslega­­re fericită depinde de perfecţiona­rea utilajului agricol şi de credite eftine, ceea ce implică un minimum de rentabilitate a muncei agricole. Or, date fiind condiţiunile economi­ce şi financiare grele de după răz­boi, stabilizarea târzie a monedelor naţionale, agricultura României ca şi a Iugoslaviei lucrează cu dobânzi urcate şi fără facilităţi de credit, ceea ce constitue o micşorare a po­sibilităţilor de rentabilitate indepen­dent de preţul produselor agricole. De aceea concurenţa produselor agricole transoceanice reprezintă pentru agricultura ţărilor agricole exportatoare, din bazinul dunărean, un pericol de proporţii catastrofale prin scăderea vertiginoasă a preţu­rilor şi prin închiderea singurelor lor debuşeuri europene. Dacă criza agricolă din statele in­dustriale poate să fie ameliorată vremelnic prin tarife protectoare, restricţiuni, subvenţiuni şi prime de export, criza agricolă din ţările a­­gricole exportatoare din răsăritul Europei nu poate avea nici p­eşire ministerul de industrie şi comerţ, d. Staicovici, expert, director în mi­nisterul de agriculturi, Djacovici director în ministerul de Finanţe şi d. Ciolac Antici ministru plenipo­tenţiar al Iugoslaviei la Bucureşti. Delegaţia română e cea cunos­cută. D. Franges şi d. M. Popovici mi­nistru nostru de finanţe au venit la Sinaia cu automobilul la orele 8 seara, şi ameninţă cu încetarea procesului normal de formaţiune a capitaluri­lor, imposibilitatea de echilibrare a finanţelor publice, funcţionarea a­­normală a creditului şi a schimbu­rilor, ceea ce nu poate să aibă alt sfârşit decât neliniştea socială. CRIZA EUROPEANA AGRARA LA GENEVA Noi am semnalat gravitatea ex­cepţională a acestei probleme la conferinţa armistiţiului vamal de la Geneva, din Februarie trecut, şi am precizat caracterul ei european. Regretăm că lucrările acestei conferinţe nu au în­F, până acum rezultate pozitive şi practice. To­tuşi, am constatat cu satisfacţiune că între toate statele agricole ideea a prins şi a fost concretizată pentru întâia oară în reuniunile reprezen­tanţilor statelor agricole, care au a­­vut un ecou în sânul conferinţei şi au determinat stabilirea convenţiu­­nei pentru negociaţiunile ulterioare de la care se aşteaptă tocmai reali­zarea colaborării economice dintre statele industriale şi statele agri­cole ale Europei. ACORDUL UNGARO-IUGOSLAV­­ROMAN Avem în acelaş timp satisfac­ţiunea să constatăm facilitatea cu care ex­perţii iugoslavi, ungari şi români, în­truniţi la Buzureşti, au căzut de a­­cord zilele trecute asupra răspunsu­lui identic pe care îau recomandat să-l dea guvernele lor la chestionarul Societăţii Naţiunilor, va afirma din nou principiul vital al colaborarei economice dintre Sta­tele agricole şi industriale din Eu­ropa CAILE ŞI MIJLOACELE DE GĂSIT înţelegători ai complexităţei a­­cestei probleme, ne-am întrunit aci, iugoslavi şi români, ca să cercetăm împreună într'un spirit de echitate căile şi mijloacele ca să accelerăm realizarea practică a soluţiunei cri­zei agricole. Atmosfera în care s’a discutat a­­ceastă problemă la Geneva, ne-a arătat că, daca voim să vedem cât mai grabnic realităţi practice, este oportun şi necesar să ne punem de acord noi reprezentanţii celor două ţări agricole exportatoare, din ba­zinul dunărean, cu o structură eco­nomică aproape identică, pe care natura şi istoria ne-au aşezat ală­turi, iar vicisitudinele vremurilor ne-au făcut prietene. Să ne înţelegem împreună şi să creiem o bază comună pentru apă­rarea agriculturei noastre şi des­­­voltarea normală a vieţii economi­ce a popoarelor noas­tre. In acest scop, avem să examinăm nu necesitatea aproprierei noastre economice — pentru că aceasta este impusă de împrejurările amin­tite — ci forma concretă corespun­zătoare felurilor urmărite. CREAREA UNEI MARI UNITĂŢI ECONOMICE Ştim bine că este in interesul nos­tru să creiem împreună o mare unita­te economică, aşa cum o poate da o populaţiune de 32 milioane locuitori prin forţa ei producătoare dar şi prin capacitatea ei de consum pentru pro­dusele statelor industriale ale Euro­pei. Înţelegem tot aşa de bine ce im­portanţă ar avea să stabilim o politi­că comercială externă comuă pentru ca să obţinem realizarea revendicări­lor noastre comune. Este rostul principal al Conferinţei noastre să dea soluţia acestei proble­me, îndată ce vom realiza bazele comu­ne ale înţelegerei noastre şi vom fixa căile şi mijloacele pentru înfăptuirea unităţii economice iugoslavo-română, vom face primul pas pentru obţinerea debuşeurilor europene produselor noa­stre agricole. O ÎNŢELEGERE REGIONALA Chiar cât timp suntem legaţi prin tratatele de comerţ, vom putea du­ce o acţiune comună ca să realizăm o înţelegere regională cu ţările a­­gricole şi industriale din vecinăta­tea noastră, cu cari întreţinem în­semnate relaţiunî economice de În­totdeauna, utilizând in acest scop toate mijloacele de cari putem dis­pune în cadrul legal al tratatelor de comerţ-Amiciţia noastră cu Cehoslovacia ne îndeamnă să ne adresăm un prim loc ei pentru ca împreună să lărgim cercul înţelegerei regionale şi să ne asigurăm astfel debuşeuri în condiţiunile cele mai favorabile. SCOPUL FINAL Am vom pierde insă din vedere, în acţiunea noas­tră, ţelul suprem către care se îndreaptă intrea­­gia noastră atenţiune: cola­bor­ar­ea economică euro­peană. Ceea ce urmărim este să dăm dovada că, există posibilitate practică de în­ţelegere economică între popoarele Europei şi, prin­tr’un început de realizare să îndemnăm punerea în practică a colaborării eco­nom­ice europene, care în ultimii trei ani a preocu­pat constant toate spir­ie­le clar­văzătoare, nu nu­mai a oamenilor de Stat ci şi a marilor conducă­tori ai vieţei economice. Delegaţiunea română este hotă­râtă să lucreze cu tot entuziasmul şi intr’un spirit de cordială amiciţie împreună cu delegaţia iugoslavă pentru a ajunge la realizări practice cari să producă rezultate cât mai apropiate ce sunt­ aşteptate cu în­frigurare de massele de producă­tori agricoli din cele două ţări. Urând lucrărilor Conferinţei cel mai deplin succes exprim guvernu­lui iugoslav întreaga gratitudine din D. ministru Kumanidi, vorbind în numele delegaţiei iugoslave spune: Reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ţărilor noastre se întrunesc azi pentru a examina una din problemele cele mai grave ale erei prezente, înainte de a începe să căutăm soluţiile marii crize economice care apasă pe întrea­ga omenire, să căutăm mijloacele cari să se adapteze cerinţelor popoarelor noastre. Permite­ţi-mi mai întâi să exprim mulţumirile noastre cele mai căldu­roase pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată din primele momente. Am simţit profund imediat ce am so­sit pe pământul vostru prietenia cre­dincioasă şi nesdruncinata alianţă care ne leagă unii de alţii. Am venit la voi cu o inimă sinceră şi ne-aţi primit la fel. Inspirându-ne din legăturile indiso­lubile, salvând in acelaş timp intere­sele sfinte şi juste ale patrimoniului nostru naţional, călăuzindu-ne de loa­ partea guvernului român pentru ac­ţiunea domnului Marincovici, minis­trul de afaceri externe, şi pentru deciziunea sa de a realiza prin a­­proprierea economică română-iu­goslavă o dorinţă vie a poporului român. De elementele cari servesc binele no­stru comun, sunt sigur că lucrările pe care le întreprindem ne vor duce la sfârşitul dorit, în egală măsură şi de dvs. şi de noi. Avem în plus cu noi, această mare forţă morală care se nu­meşte Mica înţelegere şi cele mai pu­ternice istrumente de pace şi de pro­gres din lume, amiciţiile noastre cu Franţa. Prosperitatea ţărilor noastre nu poate fi asigurată şi mărită decât având înaintea ochilor şi un suflet mă­rirea, fericirea ţărilor noastre pe care înţelegem să le servim cât mai bine. Aceasta este şi prima condiţie a reuşitei conferinţei noastre’’. * După discursul d-lui Kumanudi, d. ministru V. Madgearu declară deschisă conferinţa şi roagă să se stabilească programul ei. S’au stabilit pentru noi două şe­dinţe: una, la orele 10 dimineaţa în care se va discuta utilitatea şi o­­portunitatea unei Antante econo­mice româno-iugoslavă. La orele 15 jumătate în care se vor desbate etapele şi mijloacele de realizare a unei antante econo­mice. Vineri la orele 10 dimineaţa va avea loc şedinţa de închidere. Se va discuta modul de lucru şi mij­loacele de colaborare a Antantei româno-iugoslave Pentru fiecare şedinţă s-a însăr­cinat un comitet de experţi români şi unul de experţi iugoslavi cari să pregătească materialul tehnic necesar discuţiilor. Deasemenea au fost însărcinaţi d. Cezar Popescu din partea delegaţiei române şi d. Sabotici din partea delegaţiei iugo­slave cu redactarea hotărârilor pe care cele două delegaţii le vor lua în fiecare şedinţă. * Seara a avut loc un banchet ofe­rit de d. ministru V. Madgearu la hotel Palace. Au luat parte toţi membrii conferinţei. Deschiderea conferinţei Conferinţa s-a deschis la orele 7 seara în sala de recepţie a hotelului Palace. Discursul dDlui V. Madgearu Cuvântarea d-lui Kumanudi D. KUMANUDI O acţiune comună întrunirea roferinţei economice iu­goslav­e­ române este o mărturie că gu­vernele de la Belgrad şi Bucureşti cred necesar să realizeze o acţiune co­mună, pentru ca să asigure­­ze un ceas mai de­vreme agriculturei ţărilor lor debuşeuri europene şi preţuri norma­le, condiţii sine qua non pentru rezol­varea crizei agricole. Prin aceasta nu înseamnă că cele două guverne n'ar da atenţiunea de fiecare zi chestiuni­lor de organizare internă a produc­­ţiunei agricole, de perfecţionarea uti­lajului economic agricol, de răspândi­re a­­cunoştinţelor de ordin agricol in păturile largi ale populaţiunei, de or­ganizarea selecţionării seminţelor în­­curtătăţirea rasei vitelor, a organiză­rii silozurilor şi a creditului agricol. Cât timp însă valorificarea pro­duselor agricole nu se poate face în condiţiuni remuneratoare, toate a­­ceste preocupaţiuni sunt isbite de nulitate in efectele lor,şi produc o descurajare pentru iniţiativele crea­toare private şi publice. CLAUZA NAŢIUNEI CELEI MAI FAVORIZATE Este deci o axiomă că tratatele de comerţ bilaterale­, cu clauza naţiunei celei mai favorizate, nu oferă garan­ţia valorificării normale a produselor agricole din ţările agrare exportatoa­re; şi, ori­cât ar părea de oţios, noi repetăm­­ credinţa noastră că salvarea economică, nu numai a ţărilor agri­cole ci a întregei Europe, stă în de­­rogaţiunea de la clauza naţiunei celei mai favorizate in favoarea agricultu­rii europene. De aceea cred că conferinţa noa­stră va afirma necesitatea unui pro­tecţionism european pentru produ­sele agricole europene, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere funcţionarei mecanismului comer­ţului mondial, deoarece din cerea­lele consumate în Europa abia a şasea parte vine din ţările agricole exportatoare europene. Prin aceasta, conferinţa noastră ANUNȚURI COMERCIALE Se primesc direct la M-dla ziarului și la toate agaraime ne pulicitate uni­tară 3 Lei W»»W|| MBB Continuare In pagina IV-a Membrii conferinţei la Radio Prin Radio s’au transmis aseară ur­mătoarele declaraţii ale membrilor conferinţei de la Sinaia: D. Virgil Madgearu Deschiderea conferinţei economice româno-iugoslave e semnul de hotar al întoarcerii de drum în istoria eco­nomică a Europei pentru că două ţări agricole cu 32 de milioane de locuitori iţi unesc puterile întru fies­­tegarsa crizei străbătute. Această conferinţă, afirmă voinţa noastră de a face drum pe pieţele statelor industriale prin orice mijloa­ce spre a asigura agricultorilor des­facerea sigură a produselor lor în condiţii care să asigure o răsplată satisfăcătoare a preţului. D. Ion Mihalache :Agricultura din întreaga lume trece printr'o gravă criză, produse­le ne mai acoperind cheltuelile. Suntem în plină luptă pentru mă­rirea producţiunii şi asigurarea u­­nei desfaceri sigure. Criza­ agricolă bântuie în Ame­rica ca şi în Europa unde aspectul ei este şi mai aspru. Ţările indus­triale fac mari sacrificii în privinţa agriculturii lor fiindcă au şi resurse, pe când ţările agricole îşi au soar­ta legată numai de exportul agricol. Conferinţa noastră are menirea unei ralieri, sfătuiri pentru a evita concurările şi a da prilej conlucră­rilor. Deocamdată rostul acestei confe­rnte apare în Mica înţelegere rezultatele bune urmând să fie pil­de pentru acea înţelegere Europea­nă, preconizată de Briand şi popu­­latizată la noi de Loud­­eur. Dorim tot binele agricultorilor şi acest bine se va realiza atât prin măsurile guvernului cât şi printre o colaborare internaţională. D. Kunaici, ministrul Serbiei Sunt fericit că pot exprima salutul ţării mele in semnul unei trainice pri­etenii legată de o afecţiune idestrac­­tibilă. Suntem veniţi spre a căuta împreu­nă soluţiile de prosperitate care să a­­sigure producătorilor justa şi necesa­ra recompensă a muncii lor. Suntem covinşi că în comunitatea de eforturi vom reuşi, atât pentru noi, cât şi pen­tru acei ce vror să producă în pace. D. Manoilescu Ideia unei cooperaţii economice în­tre popoarele europene e astăzi pusă la o încercare decisivă. Iugoslavia şi România oferă exemplul clasic a două ţări menite să se înţeleagă şi să coo­pereze ideal. Structura lor economică este aceiaşi până la o perfectă identi­tate. Dacă Iugoslavia şi România nu ar reuşi să se înţeleagă întru pregăti­rea unei uităţi economice, trebue să pierdem nădejdea ca alte popoare mai osebite şi cu interese mai puţin per­fecte să realizeze o cooperare inti­mă. Tragedia ţărilor agricole de după război — impresionantă şi dureroasă­­ în Iugoslavia şi România e menită să grăbească eforturi comune. Iată de ce rezultatele acestor trata­tive vor fi semnalul fericit pentru o­­pera de cooperare internaţională a Eu­ropei — şi vor da dovada că putem spera în viitor o Europă solidară.

Next