Drum Nou, 1955 (Anul 9, nr. 186-237)

1955-01-07 / nr. 186

Pag. 2 DRUM NOU? Răspunsurile tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. R., la întrebările puse de agenția iugoslavă „Jugopress“ (Urmare din pag. l-a) Populară Rom­înă și Republica Popu­lară Federativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru li­bertate și independență. In amintirea lor sunt încă proaspete suferințele în­durate de ele sub cotropirea dușma­nului comun, militarismul german, îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre Iugoslavia și Romînia cores­punde intereselor și năzuințelor po­poarelor noastre și e menită să aducă o contribuție însemnată la consoli­darea păcii în Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese în munca pentru prosperitatea patriei sale și pentru înfăptuirea năzuințelor de pace ale popoarelor noastre și ale tuturor popoarelor lumii. (Agerpres) Au introdus lumină electrică . Muncitorii, tehnicienii și funcțio­narii de la gospodăria agricolă de stat—Zalău au sărbătorit cea de a 7-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române cu noi realizări de seamă pe linia îmbu­nătățirii condițiilor lor de muncă și de trai. In ziua de 30 decembrie 1954, ei au inaugurat într-un cadru festiv electrificarea secției gospo­dăriei de stat de la Panic. In seara acelei zile, la secția Panic a gos­podăriei de stat—Zalău, numeroase becuri au împrăștiat pentru prima oară lumină electrică în birourile secției, în locuințele muncitorești, în clubul și cantina muncitorilor. In executarea lucrărilor de elec­trificare a lucrat cu multă hărnicie electricianul Emil Vasile, care a reușit să instaleze cu 16 zile înainte de termen grupul electrogen în uzina nou construită și să întindă primele fire de sîrmă. De aseme­nea, mai mulți muncitori, printre care Ciorba Gheorghe, Perneș Ilie, Dénes Sigismund și alții au lucrat cu însuflețire la săpatul gropilor și la fasonatul stîlpilor. Instalarea grupului electrogen la secția Panic a gospodăriei agricole de stat—Zalău creează posibilita­tea electrificării și a satului He­­reclean din vecinătate. In acest scop, numeroși țărani muncitori din Hereclean și-au oferit munca voluntară pentru săparea gropilor și fasonarea stîlpilor. Și-a depășit angajamentul Țăranul muncitor Szongoth Fran­­cisc se numără printre cei mai buni crescători de animale din satul Sîn­­crai, comuna Dobrin. Convins de avantajele mari pe care le oferă sis­temul de contractări și achiziții de animale și produse animale, el a contractat cu cooperativa un porc în greutate de 102 kg., angajîndu-se ca, pînă la data livrării, să realizeze un spor de 108 kg. Potrivit contractului încheiat, în ziua de 15 decembrie 1954, ălanul muncitor Szongoth Francisc a livrat cooperativei porcul în greutate vie de 222 kg. — cu o depășire de 12 kg. față de angajamentul luat — pentru care a primit suma de 2.664 lei. Tot­odată, el a beneficiat de o reducere de 44 kg din cota de carne de porc și de 400 kg din cota de porumb, precum și de dreptul de a cumpăra mărfuri din comerțul de întîmpinare și mărfuri special destinate crescăto­rilor de animale în valoare de peste 900 lei. Ca Szongoth Francisc mai sunt și alți mulți țărani muncitori în satele comunei Dobrin, care au livrat ani­malele contractate cu cooperativa. In aceeași zi au mai livrat animale contractate și țăranii muncitori Chiș­lean, Copos Lazăr și văduva Pop Florica. Mih­ai Gh. Gavrilă, coresp. Prelungirea valabilității Conform Hotărîrii Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro­mîne, valabilitatea buletinelor de iden­titate eliberate pînă în prezent pe termen de cinci ani, se prelungește cu cinci ani de la data expirării va­ buletinelor de identitate labilităț­­i înscrisă în cuprinsul lor. Prelungirea valabilității buletinelor de identitate se face de Ministerul Afacerilor Interne — Direcția Gene­rală a Miliției — prin aplicarea unei ștampile în buletinele de identitate. Nr. 186 Sarcini ale oamenilor muncii de pe ogoare în perioada lunilor de iarnă Muncind cu hărnicie și pricepere pămîntul, oamenii muncii de pe ogoarele ra­ionului Zalău au obținut anul trecut — cu tot timpul neprielnic — succese de seamă în spo­rirea producției agricole la hectar. Mem­brii gospodăriei colective din comuna Ro­­mînaș, bunăoară, au obținut de pe o su­prafață de 12 ha. o producție medie de 3.800 kg. porumb știuleți la hectar, ță­ranul muncitor Szántó P. Ioan din satul Archid a strâns o producție de 1.800 kg. grîu la hectar, iar țăranul muncitor Ardai Vasile din satul Panic a obținut peste 1­4.000 kg. cartofi la hectar. Și asemenea exemple sunt multe în raionul nostru. In toamna anului trecut, datorită muncii politico-organizatorice desfășurate de or­ganizațiile de partid sătești și de sfatu­rile populare comunale și eforturilor de­puse de țăranii muncitori, însămînțările au fost executate la timp și în mai bune condițiuni agrotehnice decit în ceilalți ani. A fost însămînțată cu grîu și secară o suprafață cu peste 3.000 ha. mai mare ca în toamna anului 1953. Peste 7.000 ha. însămînțate cu grîu au fost îngrășate cu gunoi de grajd bine putrezit. S-au făcut arături adînci de toamnă pentru însă­­mînțările de primăvară pe o suprafață de peste 9.000 ha., îngropîndu-se sub­ brazdă mai mult gunoi de grajd decît în anii trecuți. De asemenea, au fost desțelenite peste 100 hectare pășuni slab productive. Lupta pentru sporirea producției agri­cole trebuie continuată cu hotărîre mai departe pentru ca să smulgem pămîntului roade cît mai bogate. Perioada luniior de iarnă trebuie folosită din plin pentru exe­cutarea unor lucrări de mare importanță în scopul asigurării succesului recoltelor bogate. Intrucît gospodăriile țăranilor munci­tori nu mai primesc planuri de cultură decît pentru cultura plantelor tehnice și a legumelor, este bine ca fiecare țăran muncitor să-și întocmească un plan bine chibzuit pe baza căruia să însămînțeze în primăvară pămîntul pe care îl are, cu asemenea culturi, care să-i asigure satis­facerea nevoilor gospodăriei sale și înde­plinirea în întregime și la termen a obli­gațiilor pe care le are față de stat. Este necesar a se da o mare atenție culturilor de plante tehnice, cărora trebuie să li se rezerve cele mai bune terenuri. Una dintre cele mai importante măsuri agrotehnice, care asigură obținerea unei producții agricole ridicate la toate cultu­rile este arătura adâncă de toamnă. Din păcate, în raionul nostru au mai rămas destule terenuri nearate. Pe aceste tere­nuri e bine să se facă arătura adîncă și în timpul iernii, cînd pămîntul nu este înghețat sau acoperit cu un strat prea gros de zăpadă. Această arătură, deși nu e atît de bună ca aceea făcută toamna, totuși e cu mult mai­­ bună decît arătura făcută primăvara, numai cu cîteva zile înainte de însămînțare, deoarece îngă­duie înmagazinarea în pămînt a apei pro­venite din topirea zăpezii, iar prin înghe­țuri și dezghețuri repetate brazdele se sfarmă bine și se obține un strat de pă­mînt mărunțit, reavăn și bine așezat. O atenție deosebită trebuie dată în timpul iernii îngrijirii culturilor semănate în toamnă, apărării lor împotriva geruri­lor aspre și a altor condiții climaterice nefavorabile. Uneori, cînd după zile căl­duroase urmează nopți sau zile friguroase, deasupra stratului de ză­padă se formează o poj­ghiță de ghiață, care înă­bușe plantele și provoacă pieirea lor. Această pojghiță se poate sparge prin trecerea de mai multe ori a vitelor mari peste suprafața respec­tivă. Semănăturile de toamnă sufăr pa­gube mari și de pe urmele apelor ce băl­tesc pe locuri joase, lipsite de scurgere. De aceea, este necesar ca pe terenurile joase, îndeosebi pe cele așezate de o parte și de alta a văilor Crasna, Borla, Dobrin, Agrij și altele — unde băltește­­ apa pro­venită din topirea zăpezii sau din ploi — să se facă șanțuri de scurgere sau gropi pentru strîngerea apei. Una dintre cele mai importante preo­cupări ale oamenilor muncii din agricul­tură în această perioadă este pregătirea temeinică și din timp a tuturor mașinilor și uneltelor ce vor fi folosite la execu­tarea muncilor agricole în primăv­ Pentru aceasta, este bine ca fiecare țăr muncitor să-și aQpare chiar de pe acut. La fierăria din s­at plugul, grapa, semănă­toarea, cît și celelalte unelte agricole și să le pună la adăpost pînă la sosirea timpului de lucru. De foarte mare impor­tanță pentru obținerea unei producții a­­gricole ridicate este folosirea unei se­mințe de bună calitate. In acest scop, fiecare țăran muncitor trebuie să facă din timp proba de încolțire pentru fiecare fel de semințe pe care le va folosi în primăvară. Semințele necorespunzătoare vor putea fi schimbate cu semințe de soi la bazele de recepție. O atenție deosebită trebuie acordată în perioada de iarnă și lucrărilor de îngri­jire a livezilor de pomi fructiferi. In zi­lele de iarnă, țăranii muncitori au de exe­­cutat o serie de importante lucrări în livezi, cum ar fi: scoaterea pomilor us­cați, tăierea ramurilor uscate, curățirea t­runchiurilor de mușchi și licheni, distru­gerea cuiburilor de omizi și altele. In zilele mai călduroase se fac stropirile de iarnă împotriva păduchelui de San-José. In afară de aceste lucrări, fiecare țăran muncitor trebuie să dea toată atenția în­grijirii în cele mai bune condițiuni a ani­malelor de muncă și de producție. Fu­rajele ce se dau pentru consum animale­lor trebuie să fie de bună calitate și bine pregătite. Paiele și cocenii se vor da tocați, stropiți cu saramură și în amestec cu sfeclă furajeră. Grajdurile trebuie să fie călduroase și întreținute în perma­nentă stare de curățenie. Chezășia sporirii producției agricole ve­getale și animale o constituie aplicarea pe scară cît mai largă a metodelor agro­tehnice și zootehnice înaintate. Lunile de iarnă oferă un bun prilej pentru fiecare țăran muncitor de a-și însuși cît mai multe cunoștințe agrotehnice și zooteh­nice. De aceea cît mai mulți țărani mun­citori trebuie să participe la cursurile agro-zootehnice de iarnă, să asculte con­ferințe ce se țin în cadrul căminelor cul­turale, să ia parte la schimburile de ex­periență ce se organizează în comuna lor, să citească broșuri agrotehnice și zoo­tehnice. Oameni ai muncii din agricultură! In­­sușiți-vă temeinice cunoștințe agroteh­nice și zootehnice și aplicați-le în munca de zi cu zi, folosiți din plin timpul lunilor de iarnă pentru pregătirea tuturor con­dițiilor necesare asigurării belșugului re­coltei din anul 1955. Ing. agr. I. Gîrjoabă, șeful secției agricole a Sfatului popular raional­­ Zalău La an an de la apariția legii privitoare la dezvoltarea creșterii animalelor Zilele trecute s-a îm­plinit un an de la apa­riția legii privitoare la măsurile pentru dezvol­tarea creșterii animalelor, în anii 1954 — 1956, în Republica Populară Romînă. In acest răstimp, creșterea animalelor, importantă ramură a a­­griculturii, a luat un puternic Luptînd pentru traducerea în avînt, viață a sarcinilor trasate de partid și gu­vern, crescătorii de animale din ra­ionul nostru au obținut succese în­semnate în mărirea efectivului de a­­nimale și păsări, în creșterea rezis­tenței și productivității lor, în îmbu­nătățirea raselor de animale. Astfel, sarcinile de plan ce decurg din legea pentru dezvoltarea creșterii animale­lor pe anul 1954 au fost realizate: la cabaline in proporție de 109,6 la sută, la bovine — 146,9 la sută, la porcine — 139,8 la sută și la ovine — 101,3 la sută. Față de anul 1953, efectivele de animale au crescut în anul 1954, la cabaline cu 20,9 la sută, la bovine cu 4,6 la sută, la porcine cu 95 la sută și la ovine cu 10,6 la sută. Succese deosebite au fost obținute în organi­zarea și dezvoltarea fermelor zoo­tehnice din gospodăriile colective. In anul 1954, numărul taurinelor a cres­cut cu 41 la sută, al cabalinelor cu 11,6 la sută, al porcinelor cu 43,3 la sută, al ovinelor cu 20,9 la sută. Ca urmare, față de planul minim de creș­tere a animalelor recomandat gospo­dăriilor colective, densitatea anima­lelor la suta de hectare a fost depă­șită la taurine cu 10, la porcine cu 1, la ovine cu 64 capete. Datorită aplicării metodelor zoo­tehnice avansate în hrănirea și îngri­jirea animalelor, odată cu mărirea efectivelor de animale a crescut și productivitatea lor. La gospodăria a­­gricolă de stat —Zalău, secția Panic, bunăoară, prin hrănirea vacilor pe grupe, în raport cu greutatea și pro­ducția pe care o dau, s-a obținut de la vacile Mîndraia (matricol 400) și Olga (matricol 126) cite 18 litri de lapte pe zi, iar de la vaca Stela (ma­tricol 182) cîte 20 litri lapte pe zi. La ferma de vaci a gospodăriei co­lective din Trăznea, vaca (matricol 492) a produs în Drăgana întreaga perioadă de lactație peste 3.200 litri lapte. îngrijitorul Opriș Traian a ob­ținut în anul 1954, în medie de la 10 vaci ale gospodăriei colective din Trăznea 1.360 litri lapte pe cap de vacă furajată. El și-a luat angajamen­tul ca în cursul anului 1955 să ob­țină în medie o producție de 1.500 litri lapte de la fiecare vacă furajată, îngrijind și hrănind rațional vacile de lapte, numeroși țărani muncitori din comuna Crasna, printre care Szi­­gyárfó Gheorghe, Boroș Dănilă, Né­meth Sam­uila, au obținut de la vacile lor 1.750 — 1.800 litri lapte. Producții între 1.200 — 1.400 litri lapte obțin și mulți țărani muncitori din comunele Borla, Șamșud, Zalău și altele. Un obiectiv important spre atin­gerea căruia și-au îndreptat atenția organele locale de partid și de stat, precum și cadrele de agronomi și zootehniști a fost lărgirea și întărirea bazei furajere. O importanță deose­bită a fost acordată îmbunătățirii pă­șunilor, finețelor naturale, precum și obținerii unui sortiment mai mare de furaje prin desțelenirea izlazurilor neproductive sau puțin productive. Astfel, în anul 1954, pe baza planu­lui de măsuri tehnice întocmit de sec­ția agricolă raională, a fost defri­șată de arborete de invazie o supra­față de 4.803 ha. de pășune, au fost curățite de buruieni și mușuroaie aproape 9.600 ha. de pășune, au fost nivelate și grăpate 1959 ha. de pășune și au fost îngrășate 300 ha. de pă­șune. în urma aplicării acestor lucrări, producția de masă verde a crescut pînă la 8.000 kg. la hectar. Pentru îmbunătățirea calității pășunilor cu producție scăzută, în toamna anului 1954 au fost desțelenite 103 ha. A­­ceste terenuri vor fi cultivate, înce­­pînd din toamna acestui an, cu plante furajere mai valoroase, și îndeosebi, cu plante bogate în albumină, cum sînt, bunăoară, lucerna și mazărea. Din albumina ce rezultă de pe un hectar cultivat cu mazăre se pot ob­ține 6.450 litri lapte, de pe un hectar de fin de lucernă — 6.320 litri lapte, în timp ce de pe un hectar fin de calitate slabă sau de pe un hectar de pășune de coastă rezultă aproxi­mativ numai 500- 550 litri lapte. Ing. zoot. Fansi Sălăgeanu, din secția agricola a Sfatului popular al raionului Zalău

Next