Drum Nou, 1955 (Anul 9, nr. 186-237)
1955-01-07 / nr. 186
Pag. 2 DRUM NOU? Răspunsurile tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. R., la întrebările puse de agenția iugoslavă „Jugopress“ (Urmare din pag. l-a) Populară Romînă și Republica Populară Federativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru libertate și independență. In amintirea lor sunt încă proaspete suferințele îndurate de ele sub cotropirea dușmanului comun, militarismul german, îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre Iugoslavia și Romînia corespunde intereselor și năzuințelor popoarelor noastre și e menită să aducă o contribuție însemnată la consolidarea păcii în Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese în munca pentru prosperitatea patriei sale și pentru înfăptuirea năzuințelor de pace ale popoarelor noastre și ale tuturor popoarelor lumii. (Agerpres) Au introdus lumină electrică . Muncitorii, tehnicienii și funcționarii de la gospodăria agricolă de stat—Zalău au sărbătorit cea de a 7-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române cu noi realizări de seamă pe linia îmbunătățirii condițiilor lor de muncă și de trai. In ziua de 30 decembrie 1954, ei au inaugurat într-un cadru festiv electrificarea secției gospodăriei de stat de la Panic. In seara acelei zile, la secția Panic a gospodăriei de stat—Zalău, numeroase becuri au împrăștiat pentru prima oară lumină electrică în birourile secției, în locuințele muncitorești, în clubul și cantina muncitorilor. In executarea lucrărilor de electrificare a lucrat cu multă hărnicie electricianul Emil Vasile, care a reușit să instaleze cu 16 zile înainte de termen grupul electrogen în uzina nou construită și să întindă primele fire de sîrmă. De asemenea, mai mulți muncitori, printre care Ciorba Gheorghe, Perneș Ilie, Dénes Sigismund și alții au lucrat cu însuflețire la săpatul gropilor și la fasonatul stîlpilor. Instalarea grupului electrogen la secția Panic a gospodăriei agricole de stat—Zalău creează posibilitatea electrificării și a satului Hereclean din vecinătate. In acest scop, numeroși țărani muncitori din Hereclean și-au oferit munca voluntară pentru săparea gropilor și fasonarea stîlpilor. Și-a depășit angajamentul Țăranul muncitor Szongoth Francisc se numără printre cei mai buni crescători de animale din satul Sîncrai, comuna Dobrin. Convins de avantajele mari pe care le oferă sistemul de contractări și achiziții de animale și produse animale, el a contractat cu cooperativa un porc în greutate de 102 kg., angajîndu-se ca, pînă la data livrării, să realizeze un spor de 108 kg. Potrivit contractului încheiat, în ziua de 15 decembrie 1954, ălanul muncitor Szongoth Francisc a livrat cooperativei porcul în greutate vie de 222 kg. — cu o depășire de 12 kg. față de angajamentul luat — pentru care a primit suma de 2.664 lei. Totodată, el a beneficiat de o reducere de 44 kg din cota de carne de porc și de 400 kg din cota de porumb, precum și de dreptul de a cumpăra mărfuri din comerțul de întîmpinare și mărfuri special destinate crescătorilor de animale în valoare de peste 900 lei. Ca Szongoth Francisc mai sunt și alți mulți țărani muncitori în satele comunei Dobrin, care au livrat animalele contractate cu cooperativa. In aceeași zi au mai livrat animale contractate și țăranii muncitori Chișlean, Copos Lazăr și văduva Pop Florica. Mihai Gh. Gavrilă, coresp. Prelungirea valabilității Conform Hotărîrii Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, valabilitatea buletinelor de identitate eliberate pînă în prezent pe termen de cinci ani, se prelungește cu cinci ani de la data expirării va buletinelor de identitate labilități înscrisă în cuprinsul lor. Prelungirea valabilității buletinelor de identitate se face de Ministerul Afacerilor Interne — Direcția Generală a Miliției — prin aplicarea unei ștampile în buletinele de identitate. Nr. 186 Sarcini ale oamenilor muncii de pe ogoare în perioada lunilor de iarnă Muncind cu hărnicie și pricepere pămîntul, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Zalău au obținut anul trecut — cu tot timpul neprielnic — succese de seamă în sporirea producției agricole la hectar. Membrii gospodăriei colective din comuna Romînaș, bunăoară, au obținut de pe o suprafață de 12 ha. o producție medie de 3.800 kg. porumb știuleți la hectar, țăranul muncitor Szántó P. Ioan din satul Archid a strâns o producție de 1.800 kg. grîu la hectar, iar țăranul muncitor Ardai Vasile din satul Panic a obținut peste 14.000 kg. cartofi la hectar. Și asemenea exemple sunt multe în raionul nostru. In toamna anului trecut, datorită muncii politico-organizatorice desfășurate de organizațiile de partid sătești și de sfaturile populare comunale și eforturilor depuse de țăranii muncitori, însămînțările au fost executate la timp și în mai bune condițiuni agrotehnice decit în ceilalți ani. A fost însămînțată cu grîu și secară o suprafață cu peste 3.000 ha. mai mare ca în toamna anului 1953. Peste 7.000 ha. însămînțate cu grîu au fost îngrășate cu gunoi de grajd bine putrezit. S-au făcut arături adînci de toamnă pentru însămînțările de primăvară pe o suprafață de peste 9.000 ha., îngropîndu-se sub brazdă mai mult gunoi de grajd decît în anii trecuți. De asemenea, au fost desțelenite peste 100 hectare pășuni slab productive. Lupta pentru sporirea producției agricole trebuie continuată cu hotărîre mai departe pentru ca să smulgem pămîntului roade cît mai bogate. Perioada luniior de iarnă trebuie folosită din plin pentru executarea unor lucrări de mare importanță în scopul asigurării succesului recoltelor bogate. Intrucît gospodăriile țăranilor muncitori nu mai primesc planuri de cultură decît pentru cultura plantelor tehnice și a legumelor, este bine ca fiecare țăran muncitor să-și întocmească un plan bine chibzuit pe baza căruia să însămînțeze în primăvară pămîntul pe care îl are, cu asemenea culturi, care să-i asigure satisfacerea nevoilor gospodăriei sale și îndeplinirea în întregime și la termen a obligațiilor pe care le are față de stat. Este necesar a se da o mare atenție culturilor de plante tehnice, cărora trebuie să li se rezerve cele mai bune terenuri. Una dintre cele mai importante măsuri agrotehnice, care asigură obținerea unei producții agricole ridicate la toate culturile este arătura adâncă de toamnă. Din păcate, în raionul nostru au mai rămas destule terenuri nearate. Pe aceste terenuri e bine să se facă arătura adîncă și în timpul iernii, cînd pămîntul nu este înghețat sau acoperit cu un strat prea gros de zăpadă. Această arătură, deși nu e atît de bună ca aceea făcută toamna, totuși e cu mult mai bună decît arătura făcută primăvara, numai cu cîteva zile înainte de însămînțare, deoarece îngăduie înmagazinarea în pămînt a apei provenite din topirea zăpezii, iar prin înghețuri și dezghețuri repetate brazdele se sfarmă bine și se obține un strat de pămînt mărunțit, reavăn și bine așezat. O atenție deosebită trebuie dată în timpul iernii îngrijirii culturilor semănate în toamnă, apărării lor împotriva gerurilor aspre și a altor condiții climaterice nefavorabile. Uneori, cînd după zile călduroase urmează nopți sau zile friguroase, deasupra stratului de zăpadă se formează o pojghiță de ghiață, care înăbușe plantele și provoacă pieirea lor. Această pojghiță se poate sparge prin trecerea de mai multe ori a vitelor mari peste suprafața respectivă. Semănăturile de toamnă sufăr pagube mari și de pe urmele apelor ce băltesc pe locuri joase, lipsite de scurgere. De aceea, este necesar ca pe terenurile joase, îndeosebi pe cele așezate de o parte și de alta a văilor Crasna, Borla, Dobrin, Agrij și altele — unde băltește apa provenită din topirea zăpezii sau din ploi — să se facă șanțuri de scurgere sau gropi pentru strîngerea apei. Una dintre cele mai importante preocupări ale oamenilor muncii din agricultură în această perioadă este pregătirea temeinică și din timp a tuturor mașinilor și uneltelor ce vor fi folosite la executarea muncilor agricole în primăv Pentru aceasta, este bine ca fiecare țăr muncitor să-și aQpare chiar de pe acut. La fierăria din sat plugul, grapa, semănătoarea, cît și celelalte unelte agricole și să le pună la adăpost pînă la sosirea timpului de lucru. De foarte mare importanță pentru obținerea unei producții agricole ridicate este folosirea unei semințe de bună calitate. In acest scop, fiecare țăran muncitor trebuie să facă din timp proba de încolțire pentru fiecare fel de semințe pe care le va folosi în primăvară. Semințele necorespunzătoare vor putea fi schimbate cu semințe de soi la bazele de recepție. O atenție deosebită trebuie acordată în perioada de iarnă și lucrărilor de îngrijire a livezilor de pomi fructiferi. In zilele de iarnă, țăranii muncitori au de executat o serie de importante lucrări în livezi, cum ar fi: scoaterea pomilor uscați, tăierea ramurilor uscate, curățirea trunchiurilor de mușchi și licheni, distrugerea cuiburilor de omizi și altele. In zilele mai călduroase se fac stropirile de iarnă împotriva păduchelui de San-José. In afară de aceste lucrări, fiecare țăran muncitor trebuie să dea toată atenția îngrijirii în cele mai bune condițiuni a animalelor de muncă și de producție. Furajele ce se dau pentru consum animalelor trebuie să fie de bună calitate și bine pregătite. Paiele și cocenii se vor da tocați, stropiți cu saramură și în amestec cu sfeclă furajeră. Grajdurile trebuie să fie călduroase și întreținute în permanentă stare de curățenie. Chezășia sporirii producției agricole vegetale și animale o constituie aplicarea pe scară cît mai largă a metodelor agrotehnice și zootehnice înaintate. Lunile de iarnă oferă un bun prilej pentru fiecare țăran muncitor de a-și însuși cît mai multe cunoștințe agrotehnice și zootehnice. De aceea cît mai mulți țărani muncitori trebuie să participe la cursurile agro-zootehnice de iarnă, să asculte conferințe ce se țin în cadrul căminelor culturale, să ia parte la schimburile de experiență ce se organizează în comuna lor, să citească broșuri agrotehnice și zootehnice. Oameni ai muncii din agricultură! Insușiți-vă temeinice cunoștințe agrotehnice și zootehnice și aplicați-le în munca de zi cu zi, folosiți din plin timpul lunilor de iarnă pentru pregătirea tuturor condițiilor necesare asigurării belșugului recoltei din anul 1955. Ing. agr. I. Gîrjoabă, șeful secției agricole a Sfatului popular raional Zalău La an an de la apariția legii privitoare la dezvoltarea creșterii animalelor Zilele trecute s-a împlinit un an de la apariția legii privitoare la măsurile pentru dezvoltarea creșterii animalelor, în anii 1954 — 1956, în Republica Populară Romînă. In acest răstimp, creșterea animalelor, importantă ramură a agriculturii, a luat un puternic Luptînd pentru traducerea în avînt, viață a sarcinilor trasate de partid și guvern, crescătorii de animale din raionul nostru au obținut succese însemnate în mărirea efectivului de animale și păsări, în creșterea rezistenței și productivității lor, în îmbunătățirea raselor de animale. Astfel, sarcinile de plan ce decurg din legea pentru dezvoltarea creșterii animalelor pe anul 1954 au fost realizate: la cabaline in proporție de 109,6 la sută, la bovine — 146,9 la sută, la porcine — 139,8 la sută și la ovine — 101,3 la sută. Față de anul 1953, efectivele de animale au crescut în anul 1954, la cabaline cu 20,9 la sută, la bovine cu 4,6 la sută, la porcine cu 95 la sută și la ovine cu 10,6 la sută. Succese deosebite au fost obținute în organizarea și dezvoltarea fermelor zootehnice din gospodăriile colective. In anul 1954, numărul taurinelor a crescut cu 41 la sută, al cabalinelor cu 11,6 la sută, al porcinelor cu 43,3 la sută, al ovinelor cu 20,9 la sută. Ca urmare, față de planul minim de creștere a animalelor recomandat gospodăriilor colective, densitatea animalelor la suta de hectare a fost depășită la taurine cu 10, la porcine cu 1, la ovine cu 64 capete. Datorită aplicării metodelor zootehnice avansate în hrănirea și îngrijirea animalelor, odată cu mărirea efectivelor de animale a crescut și productivitatea lor. La gospodăria agricolă de stat —Zalău, secția Panic, bunăoară, prin hrănirea vacilor pe grupe, în raport cu greutatea și producția pe care o dau, s-a obținut de la vacile Mîndraia (matricol 400) și Olga (matricol 126) cite 18 litri de lapte pe zi, iar de la vaca Stela (matricol 182) cîte 20 litri lapte pe zi. La ferma de vaci a gospodăriei colective din Trăznea, vaca (matricol 492) a produs în Drăgana întreaga perioadă de lactație peste 3.200 litri lapte. îngrijitorul Opriș Traian a obținut în anul 1954, în medie de la 10 vaci ale gospodăriei colective din Trăznea 1.360 litri lapte pe cap de vacă furajată. El și-a luat angajamentul ca în cursul anului 1955 să obțină în medie o producție de 1.500 litri lapte de la fiecare vacă furajată, îngrijind și hrănind rațional vacile de lapte, numeroși țărani muncitori din comuna Crasna, printre care Szigyárfó Gheorghe, Boroș Dănilă, Németh Samuila, au obținut de la vacile lor 1.750 — 1.800 litri lapte. Producții între 1.200 — 1.400 litri lapte obțin și mulți țărani muncitori din comunele Borla, Șamșud, Zalău și altele. Un obiectiv important spre atingerea căruia și-au îndreptat atenția organele locale de partid și de stat, precum și cadrele de agronomi și zootehniști a fost lărgirea și întărirea bazei furajere. O importanță deosebită a fost acordată îmbunătățirii pășunilor, finețelor naturale, precum și obținerii unui sortiment mai mare de furaje prin desțelenirea izlazurilor neproductive sau puțin productive. Astfel, în anul 1954, pe baza planului de măsuri tehnice întocmit de secția agricolă raională, a fost defrișată de arborete de invazie o suprafață de 4.803 ha. de pășune, au fost curățite de buruieni și mușuroaie aproape 9.600 ha. de pășune, au fost nivelate și grăpate 1959 ha. de pășune și au fost îngrășate 300 ha. de pășune. în urma aplicării acestor lucrări, producția de masă verde a crescut pînă la 8.000 kg. la hectar. Pentru îmbunătățirea calității pășunilor cu producție scăzută, în toamna anului 1954 au fost desțelenite 103 ha. Aceste terenuri vor fi cultivate, începînd din toamna acestui an, cu plante furajere mai valoroase, și îndeosebi, cu plante bogate în albumină, cum sînt, bunăoară, lucerna și mazărea. Din albumina ce rezultă de pe un hectar cultivat cu mazăre se pot obține 6.450 litri lapte, de pe un hectar de fin de lucernă — 6.320 litri lapte, în timp ce de pe un hectar fin de calitate slabă sau de pe un hectar de pășune de coastă rezultă aproximativ numai 500- 550 litri lapte. Ing. zoot. Fansi Sălăgeanu, din secția agricola a Sfatului popular al raionului Zalău