Drum Nou, martie 1953 (Anul 10, nr. 2559-2585)

1953-03-01 / nr. 2559

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALINI Duminică 1 Martie 1953 4 pagini 20 bani Să scoatem la iveală rezervele nefolosite din producţie In toate domeniile de activitate, oa­menii muncii e din patria noastră sub îndrumarea înţeleaptă a partidului şi-au încordat Eforturile pentru înde­plinirea înainte de termen a sarcini­lor din cel de al treilea an al cinci­nalului,­­ ceea ce va însemna asigura­rea îndeplinirii cincinalului în patru ani, un nou şi important pas înainte pe calea dezvoltării ţării noastre spre socialism. Lupta­­pentru îndeplinirea şi depăşi­rea măreţelor sarcini pe care planul pe anul 1953 le pune în faţa eroicei noastre clase muncitoare este strâns legată de lupta pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale în­treprinderilor. Experienţa bogată a oa­menilor sovietici, glorioşi constructori ai comunismului precum şi realizările oamenilor muncii din patria noastră în decursul celor 2 ani din cincinal, dovedesc, cu prisosinţă că întreprinde­rile noastre dispun de nesecate re­serve interne, care trebuesc numai trans­formate într-un puternic izvor de dezvoltare a economiei noastre naţio­nale. La uzinele „Strungul” de poda anul trecut muncitorii şi tehnicienii au făcut numeroase propuneri tehnico­­organizat­orice dintre care conducerea uzinei a acceptat 157 propuneri. Tra­ducerea acestora în practică a adus la creşterea productivităţii muncii pe cap de muncitor cu 14 la sută faţă de sarcina planificată, la îndeplinirea planului pe anul 1952, în mai puţin de 11 luni. Anul acesta din cele 200 de propuneri termico-organizatorice fă­­cute* do corefctvul uzinem numul­ui pri­mele 2 luni ale anului au fost apli­cate în producţie 36 de propiţier. O iniţiativă importantă în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii tracto­rului R.D. 35 a fost Conferinţa de ca­litate organizată de conducerea Uzinei „Sowomtractor“, cu care prilej au fost elaborate o serie de măsuri teh­nico- o­rgan­iz­a­tor­ice. Aplicarea în m­ac­­fică a acestor măsuri în sectorul de oţe­­lărie a adus la o scădere simţitoare a procentului de rebut la elaborarea şarjelor de oţel, la accelerarea ritmu­lui construcţiei de tractoare, atât de necesare operei de transformare socia­­listă a agriculturii noastre. Dease­­meni colectivul fabricii „Partizanul Roşu“ luptând pentru accelerarea vi­tezei de circulaţie a fondului de rul­ment a reuşit să pună anul trecut la dispoziţia statului su­ma de 500.000 lei. Descoperirea şi folosirea tuturor re­zervelor interne depinde in cea mai mare­­măsură ,de fiecare muncitor, teh­nician, inginer şi funcţionar în parte. ,Ca să putem lucra din ce în ce mai bine, ca să putem scoate la iveală re­zervele interne mari, care există la fiecare loc de muncă,­­este nevoie în primul rând să cunoaştem temeinic procesul de producţie, să întărim zi de zi disciplina în muncă, să muncim cu simţ de răspundere şi să lichidăm ori­ce u­nă de lucru „la întâmplare“, însufleţiţi de o înaltă conştiinţă pa­triotică numeroşi oameni ai muncii au pornit preţioase iniţiative după ex­perienţa sovietică, menită­­să ducă la punerea în valoare a rezervelor inter­ne ale întreprinderilor, la folosirea mai complectă a utilajului şi maşinilor. Deosebit de însemnată este iniţiativa oţelarului stahanovist Vasile Costache de la Combinatul Siderurgic „Gh. Gheorghiu­-Dej“ din Hunedoara, care folosind bogata experienţă sovietică a pornit lupta sub lozinca „Mai mult oţel “ pentru folosirea maximală a cuptorului Siemens Martin, prin tot mai multe şarje rapide“. Această iniţiativă a fost îmbrăţişată cu multă căldură încă din­­primele zile de oţelarii de la uzinele „Steagul Ro­şu“, reuşind ca prin o serie de modi­ficări aduse cuptorului să mărească simţitor producţia de oţel. In prezent la uzinele „Sovromtractor“, „Steagul Roşu” şi „E­lectroprecizie”, strungurii, cu sprijinul cabinetelor tehnice, stu­diază şi experimentează aplicarea me­todei stahanovîstatei sovietic Vasul Kolesov, privind tăierea rapidă a me­talului la strunguri în turaţie redusă. Faptele arată însă că nu peste tot problema descoperirii şi folosirii rezer­velor interne, este o­­preocupare de seamă pentru conducerile administra­tive, comitetele sindicale şi organiza­ţiile de partid. Multe din agregate, maşini şi utilaje sunt insuficient folo­site iar altele stau complect nefollo­­site. Aşa de pildă, la fabrica „Va­sia Vasilescu“ din Mediaş, zeci de răz­boaie stau nefolosite iar la uzinele „Independenţa“ Sibiu, unele maşini sunt insuficient încărcate iar altele nu lucrează­ .Comitetele de partid trebue să com­bată cu toată tăria această practică dăunătoare producţiei şi intereselor economiei noastre naţionale şi să în­drume conducerile administrative pen­tru luarea de măsuri în vederea asi­gurării folosirii la maximum a­­ ma­şinilor şi a lichidării „asaltului” în producţie de la sfârşitul lunii. In lupta pentru descoperirea şi fo­losirea rezervelor interne ale locului de producţie, fiecare om al mumc­i treime să întrebuinţeze mai bine şi mai mult maşinile, agregatele şi uti­lajele, să economisească cu gri­je ma­teriile prime, materialele, combustibi­lul şi energia electrică. Deasemeni o atenţie deosebită trebue acordată lup­tei pentru folosirea din plin a zilei de muncă, pentru evitarea întreruperi­lor în muncă şi în­­mersul maşinilor şi a altor pierderi de timp,­­provenite din neglijenţă sau din lipsa unei­­discipline conştiente a muncii; trebue să se lupte cu hotărîre pentru îmbu­nătăţirea producţiei prin inovaţii şi raţionalizări care, chiar atunci când par neînsemnate contribue la creşte­rea producţiei şi productivităţii mun­cii, la scăderea preţului de cost al produselor. In centrul atenţiei condu­cerilor administrative, organizaţiilor de partid şi comitetelor sindicale, trebue să stea deasemeni problema aprovizio­nării din timp a întreprinderilor şi sectoarelor de producţie cu materii prime şi materiale, precum şi proble­ma ridicării calificării profesionale a muncitorilor. Comitetele de partid trebue să com­­bată cu toată hotărârea „teoriile“ în­vechite, ale unor elemente rămase în urmă, care susţin că unele maşini nu pot să producă mai mult, că unii muncitori care a ajuns la un plafon de realizări, nu pot să-l depăşească. Iniţiativele stah­anoviştilor şi fruntaşi­lor noştri dovedesc că aşa zisele limite mixtele în producţie se pot depăşi cu mult prin însuşirea unei tehnici avan­sate şi folosirea la maximum a ma­şinilor. Iniţiativa inginerului Dicu Va­­sile, de la uzinele „Sovromtractor“ toc­mai acest scop urmăreşte. Numai că ea a început să fie roasă de birocra­tismul nepăsării d­iar acolo unde a pornit. Un mijloc­­de seamă pentru desco­perirea rezervelor interne şi punerea lor în slujba cincin­alu­lui ,este întări­rea colaborării între tehnicieni şi mun­citori, precum şi colaborarea dintre oamenii de ştiinţă şi cei din­­produc­ţie. Coleotivele formate din cei mai buni specialişti, ingineri, maiştri, stahano­­vişti şi fruntaşi în­­producţie, pentru descoperirea rezervelor interne, trebue să-şi desfăşoare activitatea în tot cursul anului şi să nu se limiteze nu­mai la­­anumite zile ale lunii. Comitetele sindicale şi conducerea administrativă sub îndrumarea comi­tetelor de partid, trebue să extindă pe scară largă ,în rândul muncitorilor metodele sovietice de­­muncă, să creeze­­ condiţiile pentru dezvoltarea mişcării stahanoviste în ţara noastră mijloc de seamă pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, pentru accele­rarea ritmului construcţiei socialiste din patria noastră. Folosirea tot mai largă a rezervelor interne ale întreprinderilor trebue să devină o sarcină patriotică a fiecărui ora al muncii în lupta măreață pentru societiem și pace. In cuprinsul ziarului: * înregistrarea sfatului de funcţiuni, prilej de a se obţine însemnate economii (pag. 2). * Staţiunea de maşini şi tractoare din Prosica­ Mare se pregăteşte pen­tru campania agricolă de primăvară (pag.­­). * Pentru o grabnică desfăşurare a seminariilor recapitulative la pu­mi­rile populare de limba rusă (pag.­ 2). * Din ţara constructorilor comunismului: Folosirea strungurilor cu în­treaga lor capacitate (pag. 3). * Pe marile construcţii ale comunismului: Kahcivca (pag. 3). * Avântul mişcării de raţionalizare în R.S.S. Armeană (­pag. 3). * Rezultatele tratativelor anglo-egiptene cu privire la Sudan (pag. 4). Spre o mai înalta productivitate a muncii, spre un mai ridicat nivel de trai Izvorul unei vieţi mai bune In munca mea de toate zilele s’au produs schimbări importante. Urmând învăţătura partidului nostru drag, am studiat diferite lucrări tehnice care m’au ajutat să-mi îmbunătăţesc necon­tenit metodele de muncă. Din lucrarea sovietică „Bazele frezării” am învăţat cum să prind deodată mai multe piese, iar din revista „Ştiinţă şi tehnică” am aflat despre anumite dispozitive de prindere a pieselor, despre anumite me­tode practice de prindere mai bune de­cât acelea pe care le foloseam în tre­cut’. Am intrat în al patrulea an de când aplic minunata metodă a stahanovistu­­luii sovietic Ponomarev de lucru la mai multe­ maşini. Din 1951 eu lucrez deodată la trei freze. Tot din bogata şi nesecata experienţă a oamenilor sovie­tici am învăţat să aplic frezarea rapidă a metalelor care mă ajută să obţin o înaltă productivitate şi un spor mare de producţie. Şi metoda Voroşin m-a ajutat să obţin sucese însemnate, deoa­rece locul meu de muncă a fost orga­nizat potrivit acestei metode, sculele le am la îndemână şi nu-mi pierd timp cu căutatul şi ascuţitul lor. Datorită acestei minunate metode mi-am îmbu­nătăţit tehnica muncii mele. Eu lucrez în contul lunii Aprilie 1958. Mă uit în secţia în care muncesc şi văd cât de mult s’a schimbat faţa secţiei. Maşini noi sovietice de o înaltă teh­nicitate cu care este dotată secţia ne dă posibilitatea să obţinem însemnate depăşiri de norme. Majoritatea munci­torilor obţin depăşiri însemnate de nor­mă. Aceasta înseamnă că normele teh­nice cu care lucrăm nu mai corespund porgresului tehnic din secţia noastră. D­u­pă părerea mea este nevoie de nor­me noi ştiinţifice care să fie în pas cu progresul realizat de muncitorii şi teh­nicienii secţiei şi uzinei noastre. Eu ştiu că normele învechite sunt o piedi­că în calea ridicării productivităţii muncii, în calea ridicării nivelului nos­tru de trai. De aceea m-am gândit să cer direcţiunii uzinei noastre să mi se revizuiască norma de lucru şi să mi se stabilească o normă ştiinţifică în, raport cu progresul tehnic din secţia noastră. Numai pe baza unor norme tehnice ştiinţifice au fost cu putinţă a-­­tâtea reduceri de­ preţuri în Uniunea Sovietică, care au făcut viaţa mai fe­ricită şi mai bogată a oamenilor soviet­­ici. Eu sunt convins că revizuirea­ nor­melor tehnice învechite va duce la o creştere simţitoare a salariului nostru real, la îmbunătăţirea vieţii materiale a celor ce muncesc. ION FURTUNĂ trezor stahanovist uzinele „Steagul Roşu” Norme tehnice pe măsura progresului tehnic Printre alte maşini şi utilaje mun­citorii şi tehnoolerrii uzinei „Strungul“ au început în anul 1952 să fabrice şi ciocane pneumatice pentru industria noastră mineră. Când s-a trecut la fa­bricarea ciocanelor de abataj în secţia respectivă erau puţine maşini noi, cele mai multe erau de un tip vechi, con­struite cu mulţi­ ani în urmă. Datorită acestui fapt, ca şi lipsei de dispozi­tive­­perfecţionate, datorită lipsei de experienţă, ca şi nivelului scăzut al muncitorilor munca era deasemeni scă­zută iar preţul de cost ridicat. Astăzi însă cu totul alta este situa­ţia în această secţie, aşa cum e de­altfel în întreaga uzină. S’a perfect.kgnant continuu procesul tehnologic, s’au­­in­trodus 6wte de dispozitive noi. In acelaş timp muncitorii şi tehnicienii au acu­mulat o bogată experienţă ridicându-şi nivelul profesional. Sta­ha­novistul Weiss Iosif când a în­ceput să lucreze piese pentru ciocanele de abataj avea o productivitate scă­zută. El lucra la o maşină veche, fără dispozitive ,perfecţionate, fără expe­rienţă. La începutul anului 1953 el a trecut să lucreze la o maşină nouă, de tehnicitate înaltă. Puţin timp după acea a construimi două dispozitive care i-au dat posibilitatea să mărească sim­ţitor productivitatea muncii. Totodată el a adus o îmbunătăţire însemnată însăşi maşinii. Dacă în urmă cu un an el reuşea să prelucreze piese mai puţine, datorită tehnicii superioare în prezent el produce cu 150 la sută mai mult. Conştienţi că realizarea cincinalului nostru în 4 ani este posibilă numai pe baza unei înalte productivităţi a munci, muncitori au cerut înlocuirea normelor actuale cu alte norne noi­ mai juste, corespunzătoare noilor con­diţii de muncă. In scrisoarea pe care­­au adresat-o conducerii sectorului şi care este semnată printre alţii şi de stat va nov­işt­ii Weiss Iosif, Feher Andrei, se spune: „Deoarece în uMarra»­ an în sectorul nostru cond­iţiîie de muncă­ s’au îmbunătăţit simţitor prin mele maşini şi dispozitive perrecţionate, prin aplicarea metodelor înaintate de mun­că şi câştigarea unei bogate experien­ţe, am­ ajuns la concluzia că actualele norme după care lucrăm ,nu mai sunt corespunzătoare devenind o frână în întrecerea socialistă, în calea ridicării producţiei şi productivităţii muncii, pentru care cerem să ni se revizuiască normele învechite şi să se stabilească norme noi ştiinţifice“. Să extindem metoda de strunjire rapidă a metalelor a stahanovistului V. Kolesov Zilele acestea a avut loc o consfă­tuire organizată de redacţia ziarului „Drum nou” cu muncitorii stahano­­vişti, fruntaşi în producţie, responsa­bilii cabinetelor tehnice şi ai cercurilor A.S.I.T. din întreprinderile metalur­gice din Oraşul Stalin, cu care prilej s’au purtat discuţii însufleţite cu pri­vire la aplicarea metodei sovietice a stahanovistului Vasili Kolesov, metodă care constă în tăierea intensivă a me­talelor pe strunguri. In tot timpul con­sfătuirii strungurii au urmărit cu a­­tenţie explicaţiile urmate de schiţe fă­cute la tablă de stahanovietul Kara­esony Emeric, şeful cabinetului tehnic de la uzinele „Sovromtractor” care a a­­ratat detailat cum trebue confecţionat cuţitul lui Kolesov şi cum trebue folo­sit pe strung. Numeroşi strungari au pus întrebări cu privire la înclinaţia cuţitului, cana­lul de scurgere a şpanului, rolul celei de a 3-a muchii a cuţitului, etc. mani­­festându-şi dorinţa de a trece la folo­sirea pe strunguri a cuţitului Kolesov, mijloc de seamă pentru ridicarea pro­ductivităţii muncii. Tot cu acest prilej stahanovistul Ka­rácsony Emeric, a prezentat la tablă modele de alte cuţite bazate pe acelaşi principiu al cuţitului construit de sta­­hanovistul Kolesov, şi care se folosesc la strunjirea pieselor cu umeri drepţi şi un alt cuţit cu caracter­­e­ticere «fi­tului Kolesov în ambele sensuri. Aplicarea pe scară largă a metodei stahanovistului Vasili Kolesov privind tăierea intensivă a metalelor trebue să co­nstitue o preocupare de seamă pentru organizaţiie de partid, conducerile ad­muns­trat­­ive şi comitetele sindicale din întreprinderile regiunii Sta­lin, aceste fiind un factor de tearcă în lupte pen­tru îndeplfoirea emeînatului în 4 ani. Stahanovista Kovács Juliana, delegată la Conferinţa Internaţională pentru Asigurările Sociale de la Viena In întâmpinarea Conferinţei Interna­ţionale pentru Asigurările Sociale ce va avea loc în zilele de 2­6 Martie a. c. la Viena, Consiliul Sindical Re­gional Stalin, a organizat o conferinţă regională în care a analizat munca co­misiilor de control obştesc cu asigu­rările sociale din regiunea noastră. Din referatul expus de către respon­sabila secţiei cu problemele sociale a Consiliului Sindical Regional şi din discuţii au ieşit la iveală o serie de relizări înfăptuite în domeniul­­ muncii asigurărilor sociale de regimul nostru democrat-popular, cat și o serie de lip­suri asupra cărora s’au luat măsuri de înlăturarea lor. In regiunea noastră î­n anul 1952 comparativ cu anul 1949, numărul pa­turilor la spitale au crescut cu 160,5 la sută; policlinicile cu 170,4 la sută; staţionarele de circumscripţii cu 300 la sută; staţionarele rurale de copii cu 540 la sută; casele de naşteri cu 374 la sută; creşele de copii cu 184 la sută; cifre care reprezintă îmbunătăţirea continuă a nivelului de viaţă în dome­niul asigurărilor sociale în scopul o­­crotirii sănătăţii celor ce muncesc pen­tru îndeplinirea cinci naşului în 4 ani şi construirea socialismului. Conferinţa a ales pe tovarăşa Ko­vács Iuliana, ca delegată a regiu­nii noastre la Conferinţa Internaţională de la V­ierta, care are ca scop de abate­rea şi îmbunătățirea problemelor în dome­niul asigurărilor sociale. Chemarea Sa întrecere a grupului şcolar C. F. R. Oraşul Stalin La sfârşitul lunii Februarie elevii şi corpul didactic al grupului şcolar C.F.R. Oraşul Stalin, desbătând ex­punerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej ţinută cu prilejul Consfătuirii muncitorilor şi tehnicienil­or ceferişti şi însufleţiţi de grija pe care partidul o poartă oamenilor munci, din hrat­s­porturile feroviare, au chemat la în­trecere la cinstea zilei de 1 Mai toa­te grupurile şcolare C.F.R. d­e ţară. Această chemare la întrecere are drept scop îmbunătăţirea metodelor de predare la cursuri prin lecţii deschise, îmbunătăţirea activităţii extraşcolare pentru instruirea şi educarea eterilor muncitori prin comerţie fenntce, îm­bunătăţirea activităţii culturale, antre­narea unuiui număr tot mai mare de tineri in obţinerea insignei G.M.A. precum şi îmbunătăţirea disciplinei a­­tât a elevilor, cât şi a corpului di­­dactic. BUCATARU CONST, coresp.

Next