Drum Nou, aprilie 1954 (Anul 11, nr. 2893-2918)

1954-04-01 / nr. 2893

Pag. 2. DRUM NOU Asigurările de Stat sprijin al ţărănimii muncitoare Înfiinţarea Asigurărilor de Stat A.D.A.S. este una dintre do­vezile grăitoare ale grijii perma­nente pe care Partidul Muncito­resc Român şi guvernul ţării o poartă oamenilor muncii. De unde la crearea A.D.A.S.-ului, unii nu erau pe deplin lămuriţi asupra scopului acestei institu­ţii, astăzi tot mai mulţi ţăranii muncitori îşi dau seama­ de ma­rea însemnătate a Asigurărilor de Stat. Ei înţeleg limpede că A.D.A.S.-ul are rostul să le asi­gure roadele muncii şi continui­­tatea ei, să contribuie la ridica­rea necontenită a nivelului lor de trai. Omul se îngrijeşte cu dragoste de căsuţa în care locuieşte, de calul său ori de vita cu care se ajută în muncă şi de holda de grîu pe care abia aşteaptă s-o vadă dată în pîrgă. Cu toate a­­cestea, iată că se întâmplă să-ţi moară boul de jug, să-ţi ia foc casa sau să-ţi ardă grajdul ori patului. Sau să zicem că bate piatra şi-ţi pustieşte lanul de pe care a trăgea­ nădejde să scoţi din belşug pline albă şi bună. Dar cîte necazuri de felul acesta nu poţi avea! Cu ani în urmă, când­ în ţară la noi domneau moşierii, fabri­canţii şi bancherii, o întâmplare de soiul ăsta te ducea la sapă de lemn. Acum nu mai e aşa. Astăzi cînd stăpin în ţară este popotul muncitor, asemenea greutăţi pot fi biruite. Statul nostru demo­crat-popular a avut grijă să asi­gure din timp avutul ţăranului muncitor. In schimbul linei mici prime de asigurare, gospodarul primeşte — la ceas de cumpănă — despăgubiri, care îl a­jută să-şi refacă tociinţa sau să-şi cum­pere altă vită. A.D.A.S.-ul asigură cele mai însemnate bunuri din gospodă­riile ţărăneşti. Astfel sunt asigurate casele de locuit, magaziile, şomroanele, grajdurile şi alte clădiri. Silnt asigurate vitele cornute mari (vacile, taurii, boii, bivolii, bivoliţele) de la vîrsta de 6 luni, precum şi caii, mă­gării, catîrii, oile şi caprele dacă au cel puţin un an. Porcii sânt asiguraţi în­­cepînd de la vîrsta de 6 luni. Deasemenea sunt asigurate maşinile agricole şi uneltele mai mari trebuincioase cultivării pă­mântului: semănătoarele, seceră­­toa­rele şi altele. Regimul nostru ocroteşte şi culturile agricole ale ţărănimii muncitoare. Sunt asigurate:­­ griul, porumbul, orzul, ovăzul, floarea soarelui, mazărea, faso­lea, roşiile, tutunul, bumbacul, inul, evien­a şi alte plante culti­vate pe cîmp. Dacă din anumite cauze, clă­dirile, maşinile şi uneltele agri­cole, vitele sau culturile agricole asigurate sunt distruse ori vătă­mate, A.D.A.S.-ul plăteşte des­­­­păgubiri. Pentru orice om chibzuit, e limpede ca lumina zilei ci­ de , mari sînt foloasele pe care le trage de pe urma faptului că statuii nostru îi poartă de grijă și-l asigură avutul și munca. Urmările unei întîmplări nepre­văzute por fi grabnic înlăturate cu ajutorul despăgubirilor pri­mite prin Asigurările de Stat. Casa poate fi din nou înălţată, vita poate fi înlocuită cu alta, iar dacă te-a bătut piatra, ca­peţi despăgubirea cuvenită, fără a mai umbla ca odinioară, cu plângeri şi cereri zadarnice. Pe vremuri, îţi toceai opincile, te jeluia! pe la toate uşile nu că­pătai nici pic de ajutor. Acum ajutorul acesta ţi-l dă statul nostru democrat-popular. Se pot da mii de exemple în această privinţă. La un saivan de oi din comuna Rucăr, raionul Muscel, regiunea Piteşti, dintr-o nebăgare de sea­mă s-a aprins intr-o noapte un foc năprasnic, înteţit de o vije­lie cumplită, pârjolul s-a întins de la o casă la alta, mistuind până în zorii zilei 58 de gospo­dării ţărăneşti. Ce s-ar fi întîmplat cu cele 58 de familii rămase fără adăpost, pe vremea cînd poporul gemea sub călcîiul burghezo-m­oşderi­­mii? • E lesne de răspuns la această întrebare. Năpăstuiţii ar fi por­nit cu jalba, cerând ajutorul stă­pânirii. Iar st­ăpînirea nu le-ar fi dat nici brumă de ajutor. „Aşa a vrut dumnezeu!” răspundeau în asemenea zile de restrişte jecmă­nitorii poporului muncitor. Şi oamenii ar fi plecat cu cerşitul din poartă în poartă, spre a pu­tea înfiripa măcar astfel o sumă de bani cu care să-şi poată re­face, cit de cît, un nou adăpost. Dar cu cerşitul tot n-ar fi izbutit nimic. S-ar fi împrumutat îa că­mătari. Şi le-ar fi luat cămătarii şapte piei. Iar bieţii ţărani mun­citori, tot plătind la capete şi dobânzi şi-ar fi prăpădit pînă la urmă şi puţinul rămas nemistuit de pîrjol. Dar aceste vremuri au apus azi pentru totdeauna. Poporul nostru muncitor, sub conducerea partidului, a alungat de la putere pe exploatatori şi luptă pentru făurirea vieţii noi, Îmbelşugate şi fericite. Mulţi oameni, care cu anii în urmă ar fi prins pe cenu­şa căsuţei mistuite de flăcări, mulţi dintre acei cărora în tre­cut ’li s-ar fi rupt in­ima uitîn­­du-se la ogorul pustiit, au azi lacrimi de bucurie în ochi cind văd cu cită dragoste şi căldură sunt ajutaţi. Iată cum regimul nostru de democraţie populară a ajutat cele 58 de familii din comuna Rucăr, păgubite din pricina fo­cului. Ele au fost despăgubite de către Asigurările de Stat cu peste o jumătate de milion de lei. Şi cîţi ţărani muncitori din satele noastre n-au avut prilejul să simtă ajutorul dat de stat prin A.D.A.S.! Lui Ion Tăifu, din comuna Va­lea Lungă, raionul Mediaş, re­giunea Stalin, i-a ars casa’. Dar el n-a fost lăsat în voia soartei. Fiind înştiinţat, A.D.A.S.-ul i-a plătit 14.880 iei. Prima de asigu­rare pe care o plătea Ion Trifu era de numai 82 iei pe an. Şi multe alte despăgubiri au plătit Asigurările de Stat. Nu­mai pînă la sfârşitul anului 1953, deci doar intr-un an şi ceva de la înfiinţare, A.D.A.S.-ul a plătit celor păgubiţi peste 70 milioane lei. Venind în sprijinul ţăranilor muncitori, statul nostru­ demo­crat-popular a luat noi măsuri pentru prevenirea şi combaterea incendiilor şi a molimelor la ani­male. In acest scop, sfaturile populare dispun de sumele tre­buincioase la care Asigurările de Stat contribuie cu o cotă impor­tantă.. Astfel, prin întreaga lor activi­tate, Asigurările de Stat contri­buie la realizarea programului de măsuri econom­ice adoptate de Hotărârea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, pentru a face ca traiul oameni­lor muncii de la oraşe şi sa­te să fie tot mai îmbelşugat şi mai fericit. Din exemplele date am văzut cit de mici sunt primele de asi­gurare, faţă de despăgubirile pe care le plăteşte A.D.A.S.-ul. Se poate vedea şi din asta că Asi­gurările de Stat nu urmăresc prin activitatea lor decit inte­resul celor ce muncesc. Dacă am aduna primele plătite de un ţă­ran muncitor timp de 38 de ani pentru o vită asigurată, am con­stata că toţi banii aceştia nu a­­ting suma cu care este despăgu­bit atunci cînd îi moare vita. Şi sînt puţini acei cărora nu le moare nici o vită timp de 33 de ani. De curînd, printre hotărâre a Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Române, au fost reduse cu 50°/# normele de asi­gurare pentru clădirile din loca­lităţile rurale stabilindu-se mai just­ sumele pentru care se asi­gură clădirile ţărăneşti. Prin a­­ceasta, începînd încă de la 1 ianuarie 1954 şi primele de asi­gurare ce se plătesc pentru aces­te clădiri au fost reduse la jumă­tate. Pentru a se încuraja creşterea vitelor în gospodăriile ţăranilor muncitori, asigurarea cornutelor mari de la vîrsta de 6 luni pînă la un an şi a cailor, catârilor şi măgarilor de la vîrsta de un an pînă la 2 ani, este gratuită în aceste gospodării, adică fără să se plătească prima de asigurare. Dar dacă a fost vorba pînă a­­cum despre sprijinul pe care îl primesc asiguraţii, nu se cade a fi uitate nici îndatoririle lor. Dacă statul ne ajută la vreme de cumpănă, apoi şi noi trebuie să ne păzim gospodăria şi să ne ocrotim recoltele cu multă gri­jă. Cine şi-a făcut singur rău, acela nu se poate aştepta la nici un fel de despăgubire. Şi pe bună dreptate. Asiguraţii trebuie să fie în­totdeauna­ cu cea mai mare luare aminte şi să respecte sfa­turile date pentru preîntâmpina­rea incendiilor. Asiguraţii sunt povăţuiţi să nu lase tăciuni aprinşi în vătraf, să nu meargă cu foc descoperit în pod, în şură sau în grajd, să con­troleze şi să cureţe hornurile, să îndepărteze din jurul construc­ţiilor materialele care se pot s­­prinde uşor. In ce priveşte vitele, asiguraţii au datoria să le îngrijească bine, să le dea nutreţ şi să le adape, la timp, să le ţină grajdul curat, să le spele, să le ţesale şi aşa mai departe. îndată ce observă că animalul s-a îmbolnăvit, ei simt obligaţi să vestească medicul sau agen­tul veterinar. Primele de asigurare stabilite trebuie plătite pentru ca A.D.A.S.-ul să poată strînge fon­dul din care să plătească despă­gubirile. Deci cetăţenii asiguraţi trebuie să-şi plătească primele chiar în interesul lor şi acestea la termenele fixate. Să nu uităm deci această da­torie cetăţenească de a ne plăti la vreme primele de asigurare. Ţinînd seama de toate acestea, îndeplinindu-ne conştiincios în­datoririle cetăţeneşti legate de A.D.A.S., ne ajutăm pe noi în­şine. Asigurările de Stat contribuie la înfăptuirea politicii pe care partidul şi guvernul o duc pen­tru necontenita creştere a bună­stării oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Ajutîndu-ne să ne refacem bunurile distruse sau vătămate, statul ne asigură prin A.D.A.S., roadele şi continuita­tea muncii şi ne sprijnă astfel, şi pe această cale, în lupta pe care o ducem pentru făurirea unei vieţi tot mai luminoase şi mai îmbelşugate. De ce dau un randament scăzut reproducătorii din comuna Scorei Mulţi ţărani muncitori din co­muna Scorei, raionul Sibiu, se întreabă de ce reproducătorii din comuna lor nu corespund cerin­ţelor. Sternitatea vacilor este accentuată, reproducţia vacilor este mică. Acest lucru se datorează în pri­mul rând faptului că sfatul popu­lar comunal nu a dat atenţia ne­cesară lotului zootehnic. In anul trecut, la cele 3.000 kg- obraz însămânţate pe o su­prafaţă de 13 hectare, s-au re­coltat abia 5­000 kg., din cauză că lotul zootehnic, fărâmiţat în 300 de parcele, a fost lucrat fă­ră un control suficient. Din fondurile alocate pentru aceste lucrări, s-au plătit mun­cile pentru praşila întîiă şi a doua a porumbului iar apoi tere­nurile au fost date să fie lucrate în parte ţăranilor muncitori din comună. Rezultatul acestui mod de a lucra a dus la o slabă re­coltă, sub nivelul necesarului re­producătorilor. In primăvara acestui an situa­ţia lotului zootehnic din comuna Scorei, este aceeaşi ca în anul trecut.­l este necesar ca sfatul popular al raionului Sibiu să ia măsurile necesare de comasare a parcelelor şi lucrarea lotului zootehnic din comuna Soprei, în așa fel ca să poată fi asigurată hrana reproducătorilor pe tot târgstul anului. i. Nr. 2893 In urma succeselor obţinute In producţie La sfârşitul săptămânii trecute muncitorii şi tehnicienii oficiului de ateliere din întreprinderea „Partizanii Păcii“ din Mediaş, a­­dumaţi în sala­ clubului „I. L. Ca­­ragiale“, au sărbătorit primirea Steagului roşu de producţie pe ramură de producţie din partea Ministerului petrolului, chimie şi gaz metan şi a C-C, al sindica­tului muncitorilor din ace­st do­meniu. Primirea pentru prima dată a Steagului, roşu de producţie se datoreşte frumoaselor rezultate obţinute în producţie de colecti­vul de muncitori şi tehnicieni ai acestei întreprinderi în cursul semestrului I al a­nului trecut. Aceste rezultate au fost oglin­dite în darea de seamă prezen­tată de tov. director Petre Ni­­colaie. Astfel, planul a fost realizat pe acea perioadă în proporţie de 137,67 la sută, productivitatea muncii a crescut în procent de 29,99 la sută, s-au realizat eco­nomii, de materii şi materiale în valoare de 62.318 lei etc., sunt dovezi, sigure ale muncitorilor din această întreprindere, care antre­naţi în întrecerea socialistă în proporţie de 97,13 la sută şi spri­jiniţi de organizaţia de bază, au făcut posibilă obţinerea unor a­­semenea succese. Prin munca depusă în realiza­rea şi depăşirea planului, s-au evidenţiat o seamă de tovarăşi, printre care Dumitru Mărginea­­nu, strungarul Eduard Theu­ss, ro­­boteorul Achim Ghica şi alţii, care prin exemplul lor personal au contribuit la mobilizarea res­tului de muncitori. După expunerea dării de sea­mă, au urmat discuţii din care au reieşit o serie de propuneri menite să aducă noi îmbunătăţiri procesului de fabricaţie. Cu acest prilej au mai luat cuvântul tov. I. Horaţiu, mini­stru locţiitor al Ministerului pe­trolului, chimie şi gaz metan, precum şi N. Nicula, din partea C.C al Sindicatului muncitorilor petrol, chimie şi gaz metan, ca­re au accentuat asupra folosirii rezervelor interne, a folosirii în­tregii capacităţi a maşinilor, a intensificării­ întrecerii socialiste, a controlului în muncă. Festivitatea decernării Steagu­lui roşu de fruntaş pe ramură de producţie, s-a încheiat cu un frumos program artistic citat de echipa culturală a întreprinderii. Cu ajutorul măsurilor tehnico-organizatorice Colectivul de muncitori de la fabrica „Republica” din Su­biu, au obţinut o serie de succese în primele luni ale acestui an. Prin­tre unităţile fruntaşe se află şi unitatea nr. 3. Aici se confecţio­nează sute de garnituri de bu­cătărie de bună calitate. Comu­niştii şi utemiştii însufleţesc prin exemplul lor personal , în­tregul colectiv. De asemenea conducerea sprijină propunerile făcute de muncitori. Ca o mă­sură de acest fel a fost şi muta­rea secţiei cleitorie într-o încă­pere apropiată de celelalte faze de lucru următoare cleitului, ce­ea ce a redus distanţa de trans­port de la circa 300 m. la 10 m. Aceasta a permis să se elibereze doi muncitori de la transportul meselor şi scaunelor ei fiind tre­cuţi în site mund­ unde s-a sim­ţit­ nevoia. Numeroşi muncitori de aici au adus o serie de perfecţionări tehnice în procesul de fabrica­ţie. Printre aceştia sunt tovarăşi ca: Iosif Flescher, Iile Vinţ şi Alexandru Szatmári. Ca urmare a acestor îmbună­tăţiri, colectivul unităţii nr. 3 a fabricat în ultimul timp 10 gar­nituri de mobilă din materiale economisite. Tov. Ioan Gabor, a confecţionat un dispozitiv la maşina de ţin­uit, cu ajutorul căruia se poate economisi zilnic două ore de muncă. Muncitorii din această nîntarie obţin depăşiri însemnate în în­deplinirea şi depăşirea planului de producţie. De pildă, tov. Krim, Ghinea, îşi depăşeşte zilnic nor­ma cu 150 la sută, economisind în același timp 2 la sută din ma­teriale. Creşte numărul spectatorilor la filme Atragerea a cu­ mai mulţi oa­meni ai muncii la vizionarea de filme este o preocupare de sea­mă a întreprinderii cinematogra­fice regionale. Prin îmbunătăţirea agitaţiei vizuale, buna deservire a spec­tatorilor, popularizarea filmelor, şi alte metode întrebuinţate s-a reuşit ca în luna martie planul pe întreaga regiune să fie reali­zat în proporţie de 109,31 la sută. Faţă de luna februarie a. c. numărul spectatorilor care au vizionat filme în întreaga regiu­ne a crescut cu 103,76 la sută­ De pildă, numai cinematograful „Maxim Gorchi” din Oraşul Stalin şi-a depăşit planul de spectatori pînă la 25 martie cu peste 6.000. O atenţie deosebită este acor­dată încheierii a cît mai multe contracte cu fabricile şi institu­ţiile, precum şi satisfacerii cere­rilor venite din partea oamenilor muncii In ceea ce privește fil­mele ce trebuiesc aduse. Biblioteca sătească Biblioteca sătească din comu­na Şumuştelnic, raionul Tîrnă­­veni, numără aproape 500 de vo­lume de cărţi de literatură şi politice. Ea este frecventată pe zi ce trece de tot mai mulţi ţă­rani muncitori. Astfel, numai în ultimul timp biblioteca a mai înscris încă 28 de cititori cu fişe. Tovarăşul Ion Popa, bibliotecar, munceşte pentru atragerea de cît mai mulţi cititori. Printre cărţile citite de tov. I. Avram, se numără şi cărţile „îm­păcare”, ,,De ce doarme şi vi­sează omul”, „Cum se transfor­mă animalele şi altele. Lucreţia Zăgărean coresp. ­n Editura pentru Literatură Politică au apărut V. I. Lenin: Cu privire la aşa zisa problemă a pieţelor. 64 pag. 60 bani. V. I. Lenin: Conţinutul econo­mic al narodnicismului şi critica lui în cartea d-lui Struve. (Oglin­direa marxismului în literatura burgheză). 208 pag. 4 lei. V. I. Lenin: Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică. Ed. III-a. 152 pag. 3 Iei. * Tezele cu privire la cea de a 300-a aniversare a reunirii U­­crainei cu Rusia (1654—1954). (Aprobate de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice). 32 pag. 50 bani. P. N. Pospelov: Despre a XXX-a comemorare a morţii lui V. I. Lenin. 24 pag. 80 bani. V. Certkov: Despre invincibili­tatea noului în dezvoltarea so­cietăţii. 16 pag. 25 bani. A. Vişneakov: In jurul proble­mei dialecticii dezvoltării socie­tăţii socialiste. 40 pag. 55 bani. T. Stepanian: Materialismul dialectic — baza ştiințifică a construirii comunismului. 16 pag.] 25 bază.

Next