Drum Nou, aprilie 1954 (Anul 11, nr. 2893-2918)
1954-04-01 / nr. 2893
Pag. 2. DRUM NOU Asigurările de Stat sprijin al ţărănimii muncitoare Înfiinţarea Asigurărilor de Stat A.D.A.S. este una dintre dovezile grăitoare ale grijii permanente pe care Partidul Muncitoresc Român şi guvernul ţării o poartă oamenilor muncii. De unde la crearea A.D.A.S.-ului, unii nu erau pe deplin lămuriţi asupra scopului acestei instituţii, astăzi tot mai mulţi ţăranii muncitori îşi dau seama de marea însemnătate a Asigurărilor de Stat. Ei înţeleg limpede că A.D.A.S.-ul are rostul să le asigure roadele muncii şi continuitatea ei, să contribuie la ridicarea necontenită a nivelului lor de trai. Omul se îngrijeşte cu dragoste de căsuţa în care locuieşte, de calul său ori de vita cu care se ajută în muncă şi de holda de grîu pe care abia aşteaptă s-o vadă dată în pîrgă. Cu toate acestea, iată că se întâmplă să-ţi moară boul de jug, să-ţi ia foc casa sau să-ţi ardă grajdul ori patului. Sau să zicem că bate piatra şi-ţi pustieşte lanul de pe care a trăgea nădejde să scoţi din belşug pline albă şi bună. Dar cîte necazuri de felul acesta nu poţi avea! Cu ani în urmă, când în ţară la noi domneau moşierii, fabricanţii şi bancherii, o întâmplare de soiul ăsta te ducea la sapă de lemn. Acum nu mai e aşa. Astăzi cînd stăpin în ţară este popotul muncitor, asemenea greutăţi pot fi biruite. Statul nostru democrat-popular a avut grijă să asigure din timp avutul ţăranului muncitor. In schimbul linei mici prime de asigurare, gospodarul primeşte — la ceas de cumpănă — despăgubiri, care îl ajută să-şi refacă tociinţa sau să-şi cumpere altă vită. A.D.A.S.-ul asigură cele mai însemnate bunuri din gospodăriile ţărăneşti. Astfel sunt asigurate casele de locuit, magaziile, şomroanele, grajdurile şi alte clădiri. Silnt asigurate vitele cornute mari (vacile, taurii, boii, bivolii, bivoliţele) de la vîrsta de 6 luni, precum şi caii, măgării, catîrii, oile şi caprele dacă au cel puţin un an. Porcii sânt asiguraţi începînd de la vîrsta de 6 luni. Deasemenea sunt asigurate maşinile agricole şi uneltele mai mari trebuincioase cultivării pământului: semănătoarele, secerătoarele şi altele. Regimul nostru ocroteşte şi culturile agricole ale ţărănimii muncitoare. Sunt asigurate: griul, porumbul, orzul, ovăzul, floarea soarelui, mazărea, fasolea, roşiile, tutunul, bumbacul, inul, eviena şi alte plante cultivate pe cîmp. Dacă din anumite cauze, clădirile, maşinile şi uneltele agricole, vitele sau culturile agricole asigurate sunt distruse ori vătămate, A.D.A.S.-ul plăteşte despăgubiri. Pentru orice om chibzuit, e limpede ca lumina zilei ci de , mari sînt foloasele pe care le trage de pe urma faptului că statuii nostru îi poartă de grijă și-l asigură avutul și munca. Urmările unei întîmplări neprevăzute por fi grabnic înlăturate cu ajutorul despăgubirilor primite prin Asigurările de Stat. Casa poate fi din nou înălţată, vita poate fi înlocuită cu alta, iar dacă te-a bătut piatra, capeţi despăgubirea cuvenită, fără a mai umbla ca odinioară, cu plângeri şi cereri zadarnice. Pe vremuri, îţi toceai opincile, te jeluia! pe la toate uşile nu căpătai nici pic de ajutor. Acum ajutorul acesta ţi-l dă statul nostru democrat-popular. Se pot da mii de exemple în această privinţă. La un saivan de oi din comuna Rucăr, raionul Muscel, regiunea Piteşti, dintr-o nebăgare de seamă s-a aprins intr-o noapte un foc năprasnic, înteţit de o vijelie cumplită, pârjolul s-a întins de la o casă la alta, mistuind până în zorii zilei 58 de gospodării ţărăneşti. Ce s-ar fi întîmplat cu cele 58 de familii rămase fără adăpost, pe vremea cînd poporul gemea sub călcîiul burghezo-moşderimii? • E lesne de răspuns la această întrebare. Năpăstuiţii ar fi pornit cu jalba, cerând ajutorul stăpânirii. Iar stăpînirea nu le-ar fi dat nici brumă de ajutor. „Aşa a vrut dumnezeu!” răspundeau în asemenea zile de restrişte jecmănitorii poporului muncitor. Şi oamenii ar fi plecat cu cerşitul din poartă în poartă, spre a putea înfiripa măcar astfel o sumă de bani cu care să-şi poată reface, cit de cît, un nou adăpost. Dar cu cerşitul tot n-ar fi izbutit nimic. S-ar fi împrumutat îa cămătari. Şi le-ar fi luat cămătarii şapte piei. Iar bieţii ţărani muncitori, tot plătind la capete şi dobânzi şi-ar fi prăpădit pînă la urmă şi puţinul rămas nemistuit de pîrjol. Dar aceste vremuri au apus azi pentru totdeauna. Poporul nostru muncitor, sub conducerea partidului, a alungat de la putere pe exploatatori şi luptă pentru făurirea vieţii noi, Îmbelşugate şi fericite. Mulţi oameni, care cu anii în urmă ar fi prins pe cenuşa căsuţei mistuite de flăcări, mulţi dintre acei cărora în trecut ’li s-ar fi rupt inima uitîndu-se la ogorul pustiit, au azi lacrimi de bucurie în ochi cind văd cu cită dragoste şi căldură sunt ajutaţi. Iată cum regimul nostru de democraţie populară a ajutat cele 58 de familii din comuna Rucăr, păgubite din pricina focului. Ele au fost despăgubite de către Asigurările de Stat cu peste o jumătate de milion de lei. Şi cîţi ţărani muncitori din satele noastre n-au avut prilejul să simtă ajutorul dat de stat prin A.D.A.S.! Lui Ion Tăifu, din comuna Valea Lungă, raionul Mediaş, regiunea Stalin, i-a ars casa’. Dar el n-a fost lăsat în voia soartei. Fiind înştiinţat, A.D.A.S.-ul i-a plătit 14.880 iei. Prima de asigurare pe care o plătea Ion Trifu era de numai 82 iei pe an. Şi multe alte despăgubiri au plătit Asigurările de Stat. Numai pînă la sfârşitul anului 1953, deci doar intr-un an şi ceva de la înfiinţare, A.D.A.S.-ul a plătit celor păgubiţi peste 70 milioane lei. Venind în sprijinul ţăranilor muncitori, statul nostru democrat-popular a luat noi măsuri pentru prevenirea şi combaterea incendiilor şi a molimelor la animale. In acest scop, sfaturile populare dispun de sumele trebuincioase la care Asigurările de Stat contribuie cu o cotă importantă.. Astfel, prin întreaga lor activitate, Asigurările de Stat contribuie la realizarea programului de măsuri economice adoptate de Hotărârea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, pentru a face ca traiul oamenilor muncii de la oraşe şi sate să fie tot mai îmbelşugat şi mai fericit. Din exemplele date am văzut cit de mici sunt primele de asigurare, faţă de despăgubirile pe care le plăteşte A.D.A.S.-ul. Se poate vedea şi din asta că Asigurările de Stat nu urmăresc prin activitatea lor decit interesul celor ce muncesc. Dacă am aduna primele plătite de un ţăran muncitor timp de 38 de ani pentru o vită asigurată, am constata că toţi banii aceştia nu ating suma cu care este despăgubit atunci cînd îi moare vita. Şi sînt puţini acei cărora nu le moare nici o vită timp de 33 de ani. De curînd, printre hotărâre a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, au fost reduse cu 50°/# normele de asigurare pentru clădirile din localităţile rurale stabilindu-se mai just sumele pentru care se asigură clădirile ţărăneşti. Prin aceasta, începînd încă de la 1 ianuarie 1954 şi primele de asigurare ce se plătesc pentru aceste clădiri au fost reduse la jumătate. Pentru a se încuraja creşterea vitelor în gospodăriile ţăranilor muncitori, asigurarea cornutelor mari de la vîrsta de 6 luni pînă la un an şi a cailor, catârilor şi măgarilor de la vîrsta de un an pînă la 2 ani, este gratuită în aceste gospodării, adică fără să se plătească prima de asigurare. Dar dacă a fost vorba pînă acum despre sprijinul pe care îl primesc asiguraţii, nu se cade a fi uitate nici îndatoririle lor. Dacă statul ne ajută la vreme de cumpănă, apoi şi noi trebuie să ne păzim gospodăria şi să ne ocrotim recoltele cu multă grijă. Cine şi-a făcut singur rău, acela nu se poate aştepta la nici un fel de despăgubire. Şi pe bună dreptate. Asiguraţii trebuie să fie întotdeauna cu cea mai mare luare aminte şi să respecte sfaturile date pentru preîntâmpinarea incendiilor. Asiguraţii sunt povăţuiţi să nu lase tăciuni aprinşi în vătraf, să nu meargă cu foc descoperit în pod, în şură sau în grajd, să controleze şi să cureţe hornurile, să îndepărteze din jurul construcţiilor materialele care se pot sprinde uşor. In ce priveşte vitele, asiguraţii au datoria să le îngrijească bine, să le dea nutreţ şi să le adape, la timp, să le ţină grajdul curat, să le spele, să le ţesale şi aşa mai departe. îndată ce observă că animalul s-a îmbolnăvit, ei simt obligaţi să vestească medicul sau agentul veterinar. Primele de asigurare stabilite trebuie plătite pentru ca A.D.A.S.-ul să poată strînge fondul din care să plătească despăgubirile. Deci cetăţenii asiguraţi trebuie să-şi plătească primele chiar în interesul lor şi acestea la termenele fixate. Să nu uităm deci această datorie cetăţenească de a ne plăti la vreme primele de asigurare. Ţinînd seama de toate acestea, îndeplinindu-ne conştiincios îndatoririle cetăţeneşti legate de A.D.A.S., ne ajutăm pe noi înşine. Asigurările de Stat contribuie la înfăptuirea politicii pe care partidul şi guvernul o duc pentru necontenita creştere a bunăstării oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Ajutîndu-ne să ne refacem bunurile distruse sau vătămate, statul ne asigură prin A.D.A.S., roadele şi continuitatea muncii şi ne sprijnă astfel, şi pe această cale, în lupta pe care o ducem pentru făurirea unei vieţi tot mai luminoase şi mai îmbelşugate. De ce dau un randament scăzut reproducătorii din comuna Scorei Mulţi ţărani muncitori din comuna Scorei, raionul Sibiu, se întreabă de ce reproducătorii din comuna lor nu corespund cerinţelor. Sternitatea vacilor este accentuată, reproducţia vacilor este mică. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că sfatul popular comunal nu a dat atenţia necesară lotului zootehnic. In anul trecut, la cele 3.000 kg- obraz însămânţate pe o suprafaţă de 13 hectare, s-au recoltat abia 5000 kg., din cauză că lotul zootehnic, fărâmiţat în 300 de parcele, a fost lucrat fără un control suficient. Din fondurile alocate pentru aceste lucrări, s-au plătit muncile pentru praşila întîiă şi a doua a porumbului iar apoi terenurile au fost date să fie lucrate în parte ţăranilor muncitori din comună. Rezultatul acestui mod de a lucra a dus la o slabă recoltă, sub nivelul necesarului reproducătorilor. In primăvara acestui an situaţia lotului zootehnic din comuna Scorei, este aceeaşi ca în anul trecut.l este necesar ca sfatul popular al raionului Sibiu să ia măsurile necesare de comasare a parcelelor şi lucrarea lotului zootehnic din comuna Soprei, în așa fel ca să poată fi asigurată hrana reproducătorilor pe tot târgstul anului. i. Nr. 2893 In urma succeselor obţinute In producţie La sfârşitul săptămânii trecute muncitorii şi tehnicienii oficiului de ateliere din întreprinderea „Partizanii Păcii“ din Mediaş, adumaţi în sala clubului „I. L. Caragiale“, au sărbătorit primirea Steagului roşu de producţie pe ramură de producţie din partea Ministerului petrolului, chimie şi gaz metan şi a C-C, al sindicatului muncitorilor din acest domeniu. Primirea pentru prima dată a Steagului, roşu de producţie se datoreşte frumoaselor rezultate obţinute în producţie de colectivul de muncitori şi tehnicieni ai acestei întreprinderi în cursul semestrului I al anului trecut. Aceste rezultate au fost oglindite în darea de seamă prezentată de tov. director Petre Nicolaie. Astfel, planul a fost realizat pe acea perioadă în proporţie de 137,67 la sută, productivitatea muncii a crescut în procent de 29,99 la sută, s-au realizat economii, de materii şi materiale în valoare de 62.318 lei etc., sunt dovezi, sigure ale muncitorilor din această întreprindere, care antrenaţi în întrecerea socialistă în proporţie de 97,13 la sută şi sprijiniţi de organizaţia de bază, au făcut posibilă obţinerea unor asemenea succese. Prin munca depusă în realizarea şi depăşirea planului, s-au evidenţiat o seamă de tovarăşi, printre care Dumitru Mărgineanu, strungarul Eduard Theuss, roboteorul Achim Ghica şi alţii, care prin exemplul lor personal au contribuit la mobilizarea restului de muncitori. După expunerea dării de seamă, au urmat discuţii din care au reieşit o serie de propuneri menite să aducă noi îmbunătăţiri procesului de fabricaţie. Cu acest prilej au mai luat cuvântul tov. I. Horaţiu, ministru locţiitor al Ministerului petrolului, chimie şi gaz metan, precum şi N. Nicula, din partea C.C al Sindicatului muncitorilor petrol, chimie şi gaz metan, care au accentuat asupra folosirii rezervelor interne, a folosirii întregii capacităţi a maşinilor, a intensificării întrecerii socialiste, a controlului în muncă. Festivitatea decernării Steagului roşu de fruntaş pe ramură de producţie, s-a încheiat cu un frumos program artistic citat de echipa culturală a întreprinderii. Cu ajutorul măsurilor tehnico-organizatorice Colectivul de muncitori de la fabrica „Republica” din Subiu, au obţinut o serie de succese în primele luni ale acestui an. Printre unităţile fruntaşe se află şi unitatea nr. 3. Aici se confecţionează sute de garnituri de bucătărie de bună calitate. Comuniştii şi utemiştii însufleţesc prin exemplul lor personal , întregul colectiv. De asemenea conducerea sprijină propunerile făcute de muncitori. Ca o măsură de acest fel a fost şi mutarea secţiei cleitorie într-o încăpere apropiată de celelalte faze de lucru următoare cleitului, ceea ce a redus distanţa de transport de la circa 300 m. la 10 m. Aceasta a permis să se elibereze doi muncitori de la transportul meselor şi scaunelor ei fiind trecuţi în site mund unde s-a simţit nevoia. Numeroşi muncitori de aici au adus o serie de perfecţionări tehnice în procesul de fabricaţie. Printre aceştia sunt tovarăşi ca: Iosif Flescher, Iile Vinţ şi Alexandru Szatmári. Ca urmare a acestor îmbunătăţiri, colectivul unităţii nr. 3 a fabricat în ultimul timp 10 garnituri de mobilă din materiale economisite. Tov. Ioan Gabor, a confecţionat un dispozitiv la maşina de ţinuit, cu ajutorul căruia se poate economisi zilnic două ore de muncă. Muncitorii din această nîntarie obţin depăşiri însemnate în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie. De pildă, tov. Krim, Ghinea, îşi depăşeşte zilnic norma cu 150 la sută, economisind în același timp 2 la sută din materiale. Creşte numărul spectatorilor la filme Atragerea a cu mai mulţi oameni ai muncii la vizionarea de filme este o preocupare de seamă a întreprinderii cinematografice regionale. Prin îmbunătăţirea agitaţiei vizuale, buna deservire a spectatorilor, popularizarea filmelor, şi alte metode întrebuinţate s-a reuşit ca în luna martie planul pe întreaga regiune să fie realizat în proporţie de 109,31 la sută. Faţă de luna februarie a. c. numărul spectatorilor care au vizionat filme în întreaga regiune a crescut cu 103,76 la sută De pildă, numai cinematograful „Maxim Gorchi” din Oraşul Stalin şi-a depăşit planul de spectatori pînă la 25 martie cu peste 6.000. O atenţie deosebită este acordată încheierii a cît mai multe contracte cu fabricile şi instituţiile, precum şi satisfacerii cererilor venite din partea oamenilor muncii In ceea ce privește filmele ce trebuiesc aduse. Biblioteca sătească Biblioteca sătească din comuna Şumuştelnic, raionul Tîrnăveni, numără aproape 500 de volume de cărţi de literatură şi politice. Ea este frecventată pe zi ce trece de tot mai mulţi ţărani muncitori. Astfel, numai în ultimul timp biblioteca a mai înscris încă 28 de cititori cu fişe. Tovarăşul Ion Popa, bibliotecar, munceşte pentru atragerea de cît mai mulţi cititori. Printre cărţile citite de tov. I. Avram, se numără şi cărţile „împăcare”, ,,De ce doarme şi visează omul”, „Cum se transformă animalele şi altele. Lucreţia Zăgărean coresp. n Editura pentru Literatură Politică au apărut V. I. Lenin: Cu privire la aşa zisa problemă a pieţelor. 64 pag. 60 bani. V. I. Lenin: Conţinutul economic al narodnicismului şi critica lui în cartea d-lui Struve. (Oglindirea marxismului în literatura burgheză). 208 pag. 4 lei. V. I. Lenin: Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică. Ed. III-a. 152 pag. 3 Iei. * Tezele cu privire la cea de a 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia (1654—1954). (Aprobate de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice). 32 pag. 50 bani. P. N. Pospelov: Despre a XXX-a comemorare a morţii lui V. I. Lenin. 24 pag. 80 bani. V. Certkov: Despre invincibilitatea noului în dezvoltarea societăţii. 16 pag. 25 bani. A. Vişneakov: In jurul problemei dialecticii dezvoltării societăţii socialiste. 40 pag. 55 bani. T. Stepanian: Materialismul dialectic — baza ştiințifică a construirii comunismului. 16 pag.] 25 bază.