Drum Nou, decembrie 1954 (Anul 11, nr. 3100-3126)
1954-12-01 / nr. 3100
Pag. LIÜM NÖP GRIJA PENTRU SĂNĂTATEA COPIILOR ŞCOALA DE PĂDURE Intr-o zi — s-au scurs aproape două luni de atunci — tov. Mirtea Stana, muncitoare la fabrica „Steaua Roşie“ din oraşul Sibiu, a fost invitată la Şcoala elementară nr. 3 de fete, unde învaţă fiica ei Liliana. Directoarea şcolii nu i-a vorbit de data aceasta de vreo adunare cu părinţii copiilor şi nici despre situaţia şcolară a Lilianei, ci despre faptul că fiica ei trebuie să plece la preventarhil de copii al Consiliului Central al Sindicatelor din Predeal. „Pleacă chiar mîine, i s-a spus. Nu-i bolnavă, dar e debilă şi medicul a recomandat-o să piece. Acolo îşi va întări sănătatea**. Mama surprinsă, s-a agitat pentru un moment. „ ,,E timpul prea scurt pînă la plecare, cînd îi pregătesc hăinuţele, rufăria şi cîte altele?“. Directoarea şcolii a liniştit-o. Să fie fără grijă, fetiţa ei va primi acolo totul A doua zi și-a condus copila la gară, iar privirile ei au urmărit trenul pînă ce s-a pierdut în fumuriul depărtării. ★ La Predeal iernile îmbracă întregul peisaj într-o aureolă de basm. Peste cetina brazilor, bogată-n zăpadă, cerul sticlos al iernii împrumută ceva din strălucirea lui munţilor cu creste de argint. Murmurul apelor de munte a amuţit şi peste văi adinei iama a durat poduri de cristal, ca voinicul din poveste. In anumite zile răsună cintecul melodios al cornului de vinat care şi adeseori, din pulberea departarilor, se distinge silueta cîte unui schior, mai întîi ca un punct negru, apoi îmbrăcînd forme omeneşti, coborînd ca o săgeată pantele. De la fereastră copiii privesc adeseori frumuseţea peisajelor de munte şi aşteaptă cu nerăbdare orele de plimbare. — Cînd voi fi mare, i-a spus Stanciu Tiberiu, din Bucureşti, Lilianei Miclea într-o diminieaţă la fereastră, am să mă fac vînător şi am să străbat pădurile după mistreţi şi după păsări. — Eu am să mă fac profesoară de matematici, ca tov. Marinescu — i-a răsmis Liliana — şi am să-ţi pot socoti într-o clipită dacă am să vreau cîţi brazi sînt în pădure, cîţi fulgi de zăpadă cad, şi cîte stele strălucesc pe cer. Waldtraut Schiater a auzit discuţia şia venit şi el la acelaşi geam: — Eu am să mă fac doctor! Se şi vede în halat alb ca zăpada de afară, mumind aparate ca tov. Ionescu şi Moisescu, medicii preventoriuşti. Ochii copiilor nu se mai satură să privească feeria dimineţii de iarna. Dar trebuie respectat programul. E ora dejunului şi după aceea îi aşteaptă sălile de clasă şi profesorii. Nu de mult profesorii !Ie La preventoril de copii au citit în traducere o lucrare sovietică despre preventoriile din marea Ţară a Socialismului, unde sînt trimişi copii debili, preventori cărora li se zice şcoli de pădure. Aici, în şcoala de pădure de la Predeal, copiii învaţă. Merg mai departe cu lecţiile pe care le reiau de acolo de unde au rămas la plecarea din şcolile lor. Aşa după cum a scris părinţilor şi celor 6 fraţi din Bucureşti, şi după cum mărturisesc cataloagele, Stanei Tiberiu are la toate obiectele numai note de 5. Iar Litiana Miclea de la Sibiu a obţinut aici note mai mari la matematică şi la limba romina ca la şcoala de unde a plecat. ★ După orele de clasă, copiii merg la consultaţii, analize şi tratament. De aceeaşi atentă grijă se bucură ei în cabinetul de fiziologie, unde lucrează medicul Ionescu Mihai, în cabinetul de pediatrie al medicului Moisescu Carol sau în laborator, la sora Ignătescu Paraschiva. Cu aceeaşi dragoste se ocupă de ei profesoara Marinescu Elisabeta, profesorul Pîrvulescu Angliei şi ceilalţi profesori şi educatori. Aproape de prînz copiii ies la plimbare. Cu toţii au îmbrăcăminte groasă, pe care au primit-o aici. Privesc îndelung frumuseţea neasemuită a peisajelor, respiră aerul sănătos al munţilor şi se reîntorc în pavilioane cu feţele îmbujorate. In anumite zile pe săptămină văd diferite filme. Nu de mult au văzut filmele „Povestea unui om adevărat** şi ,,Un caz în taiga“. In alte zile ascultă la radio emisiunile pentru pionieri şi şcolari şi citesc cărţi din bibliotecă. In fiecare serie de elte 45 zile trec pe aici circa 120 copii ai oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul ţării. De la începutul anului preventoriul C.C.S. de la Predeal a adăpostit în serii peste 1.300 copii ai oamenilor muncii. Alți copii primesc întreţinere şi îmbrăcăminte complet gratuit, se bucură de asistenţă medicală şi medicamente cu totul gratuit. La plecare fiecare din ei cântăreşte în medie cite 6 kg. în plus. ★ Cele 45 de zile trec pe nesimţite. Intr-o dimineaţă maşinile îi duc pe copii la gară. Flutură batiste şi cravate pioniereşti, la ferestrele trenului care porneşte. Şi trenul îi duce spre gările în care îi aşteaptă părinţii care-i regăsesc cu sănătatea luminîndu-le feţele, odihniţi şi refăcuţi, imagini vi ale grijii statului de democraţie populară pentru viitorul patriei, pentru copiii oamenilor muncii, Şt. Petraru şi se va simţi tot atît de bine ca şi acasă şi ca între colegele ei de clasă. «Konca taolaâ&a aste. sporimeă Acum doi ani, prin iarna martie, 17 familii de ţărani muncitori din comună ne-am imat într-o întovărăşire agricolă pentru a ne lucra pământul cu maşinile şi tractoarele stătutei. In toamnă, cînd a an recoltat şi s-a văzut că am realizat producţii mari la hectar, s-au mai inclus şi alte faimulii de ţărani muncitori. Astăzi întovărăşirea noastră este formată din 26 familii, are o suprafaţă de 66 hectare şi deţine 11 atelaje bune de muncă. Un lucru pe care nu l-am făcut bine, este că nu am respectat întotdeauna Statutul model al întovărăşirii şi la Început noi nu aau lucrat In comun, ci individual. Pentru ca fiecare întovărăşit să-şi lucreze pământul, se repartizau norme pentru fiecare familie, ţinând cont de suprafaţa cu care a intrat ln întovărăşire. Mai târziu ne am dat seama, pe măsură ce aau fost ajutaţi mai mult de activişti, că în felul acesta nu vom avea rezultatele cele mai bune, deoarece eu am lucrat după statut. Deşi anul acesta a fost mai puţin bogat la păioase, totuşi, îmbunătăţiiindu-ne metodele de muncă am obţinut producţii bune. La fete am recortat circa 1.000 kg. la hectar, la orz 2.070 kg. la hectar. La oră 11.500 kg. la hectar, la cartofi am obţinut circa 22.000 kg. la hectar, la porumb peste 4.000 kg. ştiuletci la hectar etc. O producţie deosebit de mare a fost aceea obţinută la sfecla de zahăr: 26.000 kg. la hectar. Convergeuniune de mărie avantaje pe care le avem atunci dnci lucrăm după agrotehnică, am hotărit în adunare generală, ca şi anul viitor să însămânţăm pe o suprafaţă de 25 hectare porumb în cuiburi aşezate în pătrat, iar pe o suprafaţă de 5 hectare să însămânţăm griu în rânduri încrucişate. Recunoscând faptul că lucrând cu tractoarele S.M.T. a au realizat producţii miult mai bune ca înainte, am hotărât ca acolo unde terenul permite, să folosim maşinile stătutei. Cât priveşte sprijinul din afară, putem spune că în ultimul timp l-am primit de fiecare dată. Tov. ing. Leonida Gruia, de la sfatul popular raional, se ocupă de mod special de noi. Imprumutîndu-ne cu bani de la stat, ne-am cumpărat două maşini de semănat grîu şi două maşini de semănat porumb. De asemenea am hotărit în adunarea generală să cumpărăm şi 50 de oi. Deocamdată, acestea vor constitui fondul de bază al întovărăşirii noastre. Munca comitetului de conducere se desfăşoară şi lt direcţia primirii de noi familii în întovărăşire. Sînt familii de ţărani întovărăşiţi care şi-au construit case noi, unii şi-au făcut fîntîni în curţi, alţii şi-au cumpărat vite. Ne-am convins că munca laolaltă este spornică. Cu un lucru însă nu ne putem împăca: nu ne ajută președintele și secretarul sfatului popular. Tov. Alexandru Seiceanu, secretarul sfatului, în loc să ne sprijine concret, se amestecă în treburile noastre fără a face ceva bun. Suntem siguri că prin sprijinul partidului şi guvernului şi cu munca noastră spornică laolaltă, ne vom dezvolta continuu din punct de vedere economicoorganizatoric. Iosif Oprean, preşedinte al întovărăşirii agricole „Flamura Roşie“, comuna Laslăul Mare, raionul Tirnăverii; A. Păiş, secrettar al întovărășirii; Gh. Oanea, secretar al organizației de bază. Nr. 3 HW tofia credincios al poporului sovietic 20 de ani de la asasinarea lui S. M. Kirov Se împlinesc astăzi 20 de ani de la asasinarea mişelească de către duşmanii poporului, a eminentului om de stat, fruntaş de seamă al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Serghei Mironovici Kirov. Serghei Mironovici Kirov (Kosirkov) s-a născut în anul 1886 în oraşul Urjum, gubernia Vitask (azi regiunea Kirov). Ca fiu al unor oameni săraci, el a cunoscut de mic nevoile şi mizeria în care trăiau masele largi de muncitori şi ţărani. Rămas fără părinţi la etatea de 14 ani, Kirov reuşeşte cu mari greutăţi să termine gimnaziul din oraşul natal şi datorită calităţilor lui exceptiv,nvte este trimis să urmeze mai departe şcoala inferioară de mecanică şi tehnică din Kazan. Nici viaţa grea de mizerie, nici faptul că era ameninţat zilnic cu excluderea din şcoală pentru neplata taxelor, nu l-au făcut pe Kirov să se retragă de la învăţătură. Ba din contră, el dă dovadă de o înzecită voinţă de a munci şi învăţa. In acest timp el învaţă să urască pe duşman şi înţelege cine este adevăratul său prieten. La etatea de 15 ani, îi timp ce era în şcoală, Kirov întră în rîndurile luptătorilor revoluţionari. Oraşul natal al lui Kirov, Urjum, era unul din locurile unde guvernul ţarist deporta revoluţionari. In timpul vacanţei de vară el se întîlneşte cu deportaţii politici, de la care capătă literatură revoluţionară, capătă „Iskra** leninistă. Primând sarcini de la deportaţi, el tipăreşte cu ajutorul unui hectograf făcut de el, manifeste revoluţionare pe care le împrăştie în tot oraşul. Devenind la etatea de 18 ani membru al unui cerc ilegal bolşevic, Kirov acordă de la început o atenţie deosebită studiului operelor marxiste şi în special lucrărilor lui Lenin din acea perioadă. Încă de la prima revoluţie rusă (1905), Kirov se află în primele rînduri ale luptătorilor din Tomsk. In acest timp el scrie şi răspîndeşte manifeste bolşevice, duce la îndeplinire fără rezerve toate sarcinile partidului. In ziua de 2 februarie 1905, în urma unei adunări, Kirov este arestat, dar sub presiunea maselor revoluţionare, poliţia este nevoită să-l pună în libertate. înainte de revoluţia din Octombrie, Kirov este arestat şi judecat de mai multe ori, dar reuşeşte totuşi să scape. El face în acest timp 2 ani de închisoare la Tomsk. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie îl găseşte pe Kirov în primele rînduri ale muncitorilor şi soldaţilor din VladKaucaz. După reuşita revoluţiei el desfăşoară o activitate intensă pentru unirea tuturor partidelor ameninţate de contrarevoluţie, creînd „blocul socialist‘‘ al cărui conducător este ales. Figura luminoasă a lui S. M. Kirov i-a însufleţit pe muncitorii şi ţăranii tinerelor republici sovietice, in lupta lor împotriva intervenţioniştilor şi a contrarevoluţionarilor de tot felul. In fruntea comitetului militaro-revoluţilonar, dînd dovadă de a fi un eminent conducător politic şi im iscusit strateg militar, Kirov transformă apărarea Astrahanului într-o epopee eroică. Spiritul de abnegaţie, dorinţa de a învinge cit mai repede pe duşman, îndeplinirea fără şovăire a tuturor directivelor partidului, iată numai cîteva din trăsăturile caracteristice ale lui S. M. Kirov. Vorbind în faţa conferinţei orăşeneşti a partidului din Astrahan, Kirov arăta. .. Atîta timp cit în regiunea Astrahan va trăi un singur comunist, gurile fluviului Volga sînt şi vor fi sovietice**. Răspunzînd cu înflăcărare acestei chemări, tot mai mulţi muncitori se alăturau Armatei Roşii, dînd lovituri nimicitoare duşmanului. După victoria de la Astrahan şi Tariţîn, armata de sub conducerea lui Kirov se îndreaptă spre Azerbaidjan, eliberîndu-l de sub intervenţionişti. Discipol credincios al învăţăturii marxist-leniniste, S. M. Kirov îşi desfăşoară întreaga sa activitate în slujba înfloririi patriei sovietice, în slujba poporului sovietic. Mai întîi în calitatea de conducător al organizaţiei din Leningrad a partidului, iar mai tirziu ca membru în Biroul Politic şi ca secretar al C.C. al P.C.U.S., Kirov dă o atenţie deosebită dezvoltării industriei de apărare a Uniunii Sovietice. El arată că creşterea fascismului în Germania reprezintă un pericol pentru întreaga Europă şi în primul rînd pentru Uniunea Sovietică, întreaga activitate a lui S. M. Kirov este un exemplu strălucit de îmbinare a teoriei revoluţionare cu practica revoluţionară. Sorbind din nesecata învăţătură marxis leninistă, Kirov a învăţat cum trebuie conduse masele în lupta pentru nimicirea tuturor duşmanilor, pentru construirea unei vieţi fericite. Toată activitatea lui Kirov a fost privită cu ură de duşman şi la 1 decembrie 1934 viaţa strălucită a unuia dintre cei mai iubiţi fii ai poporului sovietic a fost curmată de glonţul unei slugi mîrşave fascistă. Oamenii muncii din patria noastră, alături de poporul sovietic, sînt mîndri că păşesc astăzi pe calea pe care a mers S. M. Kirov. Cauza pentru care a căzut Kirov este o cauză dreapta şi ea va lumina calea tuturor popoarelor pentru o viaţă mai bună, pentru fericire și pace. IN AJUTORUL ACTIVISTULUI DE PARTID .Despre principiile de bază ale muncii de partid“ Editura de stat pentru literatură politică Apărută in colecţia „In ajutorul activistului de partid“, broşura este de un real folos pentru activiştii de partid, deoarece ea explică pe larg normele statutare cuprinse în proiectul Statutului modificat al Partidului Muncitoresc Român, punind la îndemâna acestora un material scris simplu, care să-i ajute în înţelegerea principiilor de bază ale muncii de partid. Broşura arată in ce constă centralismul democratic — principiu leninist călăuzitor al structurii organizatorice a P.M.R. — subliniază obligativitatea respectării prevederilor statutare de către toţi membrii de partid, indiferent de funcţii şi de meritele lor, demonstrează că apărarea unităţii şi purităţii rinduriilor partidului este o datorie sfântă a membrilor de partid. Problema conducerii colective este subliniată cu deosebită tărie în proiectul Statutului modificat al P.M.R., ea constituind principiul suprem al conducerii de partid. Broșura subliniază necesitatea Întăririi și folosirii cu curaj de către întregul partid a armei criticii şi autocriticii in vederea întăririi continue a combativităţii organizaţiilor de partid şi comuniştilor împotriva greşelilor, a lipsurilor şi denaturărilor in muncă. Mai departe, este scoasă în evidenţă Însemnătatea participării tuturor membrilor de partid şi candidaţilor de partid la munca de partid pentru a asigura rolul conducător al P.M.R. în lupta pentru construirea socialismului şi înflorirea democraţiei populare în Republica Populară Română.