Drum Nou, aprilie 1955 (Anul 12, nr. 3202-3227)

1955-04-01 / nr. 3202

2Drum nou E»«! Calendar agricol pe luna aprilie îngrijirea semănăturilor de toamnă II,unele părţi ale regiunii, îngriji­rea semănăturilor de toamnă continuă di­in prima decadă a lunii aprilie. Tre­buie să dăm o atenţie deosebită lucră­rilor de­ tăvălugii, pentru a pune în legătură cu pămîntul rădăcinile plan­telor care au suferit de pe urma în­gheţului şi dezgheţului. Pe aceste te­renuri împrăştiem un strat subţire de băjegar bine putrezit sau mraniţă, socotind o cantitate de 4.000—5.000 kg. la un hectar. Se pot obţine re­zultate frumoase şi prin imprăştie­­rea a 30—100 kg. azotat de amoniu la hectar. După întărirea plantelor, pen­tru a le stimula dezvoltarea, se gră­­pează­ cu grape uşoare, afinî­nd păanîn­­tu-1 îndesat din cauza apei. Toate suprafeţele însăminţate în toamnă trebuie controlate şi dacă constatăm că din cauza apelor stag­nante sau a diferitelor condiţii clima­terice nefavorabile a putrezit săminta semănate, luăm imediat măsuri pen­tru completarea golurilor. Completa­rea se face prin însămînţarea aceleiaşi plante, însă dintr-un soi de primăvară în lanul afinat în prealabil cu grape mijlocii. Suprafeţele complet compromi­se se ară şi se însăminţează din nou cu plante de primăvară. Terenurile arate în toamnă, trebu­ie grăpate in primăvara acestui an cit mai timpuriu, pentru a le curaţi de buruieni şi totodată pentru a evita pierderea apei din sol.­ Pregătirea terenului pentru însămînţâri După topirea zăpezii şi scurgerea apelor de pe terenurile arate din toamnă, păm­intul a rămas fărimiţat, dar prea bătătorit. Capilalitatea solu­lui, din cauza formării scoarţei creea­ză condiţii favorabile evaporării apei din sol. Deci, prin grăparea ogoarelor trebuie să prevenim pierderea umidită­ţii necesare plantelor. In terenurile arate din toamnă în conditiuni bune şi acolo unde pămîntul nu prezintă bulgari, netezitoarea dă rezultate bu­ne pentru menţinerea umezelii în sol. întreţinerea arăturilor de toamnă continuă pina la momentul insăm­inţă­­rii, hierind cu grapa şi cultivatorul de cite ori se formează scoarţă sau terenul se imburuienează. Adîncimea lucrării variază după felul solului, ţi­­nind seamă ca ultima lucrare înainte de însăminţare să se execute la adîn­cimea semănatului. Terenurile nearate din toamnă, care urmează să fie îngrăşate din primăva­ra acestui an, se ară în cel mai scurt timp şi odată cu arătura se face îm­­prăştierea gunoiului de grajd îngro­­pîndu-l sub brazdă, pentru evitarea pierderii azotului şi microorganisme­lor aflate în bălegar. Arătura de pri­măvară se grupează imediat după ter­minarea aratului, însă este mai bine să se facă concomitent cu aratul. La executarea acestor lucrări să avem în vedere că pe terenurile bine pregătite incoltirea seminţelor şi dez­voltarea plantelor este mult mai uni­formă, ceea ce influenţează favorabil cantitatea și calitatea recoltelor. Semănatul Campania de insămintari începută în a doua jumătate a lunii martie trebuie să continue în toate colturile regiunii, în cursul lunii aprilie. Cultu­rile de grîu de primăvară, orz, ovăz, floa­rea-soarelui, mazăre,­­mac, in etc., dacă nu s-au semănat în luna martie se însăminţează in primele zile ale lu­nii aprilie. La culturile prăşitoare se recomandă semănatul în cuiburi aşe­zate în pătrat, pentru uşurarea munci­lor de întreţinere. Odată cu însămi­n­­ţa­tul în cuiburi se recomandă să se facă îngrăşatul la cuib. Se pot da cite 209—300 gr. bălegar la cuib, sau 150 —200 gr. amestec de bălegar cu în­grășăminte chimice, din care 70—80 la sută bălegar şi 20—30 la sută azotat de amoniu, superfosfat şi sare pota­­sică. O importantă deosebită prezintă pentru mecanizarea lucrărilor, reali­zarea insăm­inţărilor îri rinduri perfect drepte şi cu distante egale intre rin­duri. Gospodăriile individuale trebuie să folosească din plin maşinile de se­mănat existente la centrele de închi­riat maşini ale cooperativelor, in aşa fel ca suprafeţele semănate cu maşina să fie cit mai mari. Cantitatea de sa­­mînta ce se dă la ha.,­precum și adîn­cimea de semănat trebuie să fie con­form regulilor agrotehnice indicate în sfaturile agronomilor. Activitatea cen­trelor de tratat semințe in perioada ce urmează, trebuie să decurgă în bune condițiuni, de aceea unităţile coopera­tiste trebuie să facă aprovizionarea la timp cu materiale de tratat semin­ţele. Iniţiativa formării grupelor de într­ajutorare in cadrul gospodăriilor indi­viduale, trebuie sprijinită din partea organelor agricole raionale, pentru o bună desfăşurare a campaniei de in­să­mînţăn­. Lucrări în livadă şi vii Lucrările solului in livadă continuă cu aratul şi săpatul intre rinduri, fă­­cindu-se şi îngroparea bălegarului îm­prăştiat. Concomitent cu săpatul, se taie şi mlădiţele sălbatice care pornesc de pe rădăcini sau trunchi, se taie crengile uscate, se curăţă scoarţa moartă de pe pom­i şi se arde imediat. Se încep altoirile cu ramură detaşată în coroana pomilor, tăieri de rărire, întinerire şi de corectare a coroanei, etc. Pentru distrugerea insectelor şi pen­tru a apăra pomii de arşi­a soarelui, trunchii se văruiesc cu lapte de var. In luna aprilie continuă şi comple­tarea golurilor. Se adună de pe pomi toate cuiburile de omizi, fructele pu­trede şi uscate. Ptnă la dezmugurire continuă şi stropitul pomilor cu solu­ţie de iarnă. Cînd numărul omizilor e foarte mare, se pun inele cleioase şi brn­e capcane pe trunchiurile pomi­lor. In vie dezgropatul viţei continuă şi la începutul lunii aprilie. Se va execu­ta nivelatori terenului, desfund­atei, acolo unde se fac noi plantaţii şi se instalează araci sau spaliere. După dezgroparea viţei se termina şi tăierile în vie, ţinînd seama, de la butuc la butuc, de sol, climă şi soi. Se reînciesc şi tăieturile făcute din toamnă, îrr­ă­­turind cioturile. Pentru a preveni răs­­pindirea bolilor, coardele tăiate se string şi se scot din vie. In urma tă­ierii, coardele se leagă de araci sau spaliere, cu răchită, lei topit, sau pă­­nuşe răsucită de porumb. După ter­minarea legatului coardelor, se exe­cută sapa mare. Atît în livezile de pexmi, cit şi în vie, se pregătesc grămezi de gunoi păios sau frunze uscate, pentru a le aprinde şi a produce fum contra eventualelor brume tîrzii. Lucrări în sectorul zootehnic In luna aprilie trebuie să se dea o atenţie deosebită păşunilor şi fineţelor naturale. îmbunătăţirea lor se face prin curăţirea acestora de cioate, pie­tre, muşuroaie. Se face mu­şuroitul lor cu bălegar şi­ urină, diluată cu 2—3 părţi apă. Păşunatul izlazurilor să fie oprit pînă la începutul lunii mai pentru ca iarba să aibă timp să se­­refacă. În­grijirea bună şi hrănirea animalelor de muncă în campania de­ însăm­înţări, asigură o continuitate în muncă şi în celelalte campanii. Trecerea animalelor de la regimul de întreţinere la grajd la regimul de păşune trebuie să se facă treptat in­tr-o perioadă de 10—15 zile. La începerea păşunatului trebuie să verificăm animalele, asupra sănătăţii şi capacităţii de producţie. In luna ce­ urmează se face dezinfectarea tuturor adăposturilor şi vaccinările la ani­male şi păsări, îngrijirea şi hrănitul oilor mame şi a micilor nu trebuie ne­­glijată în nici o gospodărie crescă­toare de oi. In stupării, după încălzirea timpu­lui, se controlează cu amănunt colo­niile de albine. Se stabileşte puterea familiilor, cantitatea de miere, starea sănătăţii puietului, se completează re­zervele de miere şi se micşorează cui­burile, precum şi urdinişurile. Fami­liile de albine cu prevederi suspecte în timpul iernii se mută în stupi cu­răţaţi şi dezinfectaţi. La apariţia trin­­toriior începe creşterea maicilor. Co­loniile de albine trebuie pregătite în vederea culesului. Sericicultura. Se pregătesc camere pentru creșterea viermilor. Se insta­lează paturile de creștere. înainte de ridicarea viermilor se face foc in ca­mera respectivă. OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Timpul de executare a lucrărilor din primăvara acestui an e mai scurt decit în anii tre­cuţi. Să-l folosim cu pricepere in scopul terminării la vreme şi la un înalt nivel agrotehnic a tuturor muncilor agricole de primăvară! Să pornim chiar de la început cu toate forţele pentru a parcurge cu succes prima etapă a luptei pentru realizarea celor 10.000.000 tone griu şi po­rumb, pentru o producție de ce puțin 2.000 kg. porumb boabe la hectar, pentru crearea abun­denței de produse agricole necesare patriei! an Nr. 3202 Autoimpunerea — mijloc însemnat pentru înflorirea satelor noastre Partiiul şi guvernul nostru, in do­rinţa de a încuraja şi înlesni iniţia­tiva creatoare a ţărănimii muncitoare, i-au pus la îndemînă cu cîţiva ani în urmă un mijloc puternic pentru a pu­tea mobiliza iniţiativa şi resursele lo­cale, spre a realiza unele lucrări de interes local. Acest puternic mijloc de a valorifica spiritul gospodăresc al ţărănimii muncitoare este autoimpu­­n­erea. Autoimpunerea constituie un însem­nat mijloc de a ridica nivelul social­­cultural al ţărănimii muncitoare. In raionul Tîrnăveni s-au construit prin autoim­punere, în cursul anului trecut, şcoli, cămine culturale, sedii de sfa­turi populare, s-au electrificat comu­ne şi sate şi s-au executat o serie de alte lucrări destinate ridicării nivelu­lui material şi cultural al ţărănimii muncitoare. Din cele 126 lucrări vo­tate în anul trecut s-au executat 67, iar altele sunt în curs de executare. Comitetul de cetăţeni din comuna Crăciunelul de­­Jos, sprijinit de comi­tetul executiv al sfatului popular co­munal, mobilizînd masele largi de ţă­rani muncitori a reuşit să termine clădirea şcolii elementare. Comitetul de cetăţeni din comuna Şoimuş a mobilizat ţăranii muncitori la con­struirea unei şcoli model. Şi în satul Odrihei, comuna Corpîsînmartin, a fost construit prin autoimpunere un local modern de şcoală. In fruntea a­­cestor acţiuni au stat deputaţii comu­nali loan Avram, loan Roşu, din co­muna Crăciunelul de Jos, loan Galia, loan Lazăr din comuna Şoimuş, Pe­tru Bogdan, secretarul comitetului de cetăţeni din satul Odrihei şi alţii. Pentru ridicarea nivelului lor cul­tural, ţăranii muncitori din satul Ceauaş, comuna Lepindea, au pornit în anul trecut la ridicarea prin auto­­impunere a unui cămin cultural. Fo­losind resursele locale ei au fabricat peste 100.000 cărămizi, făcînd astfel economii faţă de deviz, în valoare de peste 80.000 lei. Rezultate vrednice de evidenţiat, s-au obţinut şi în alte sate şi comu­ne din acest raion. In anul trecut s-au terminat căminele culturale din satele Veza şi Ciurţid, comuna Şona iar în co­­munele Laslăul Mare, Mănărade şi Cuştelnic, sunt de asemenea construi­te în roşu căminele culturale. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut ţăranii muncitori din comuna Lepin­dea, atît în înca­r­ab­ie din autoinpu­­neri, cît şi la executarea lucrărilor, situîndu-se fruntaşi pe raion. Cu ajutorul primit din partea sta­tului şi cu ajutorul autoim­punerii, în ultimii ani au fost electrificate în raio­nul Tîrnăveni 6 comune şi sate, prin­tre care comuna Bălcaciu şi satul Ve­xa, unde lucrările respective au fost finanţate în întregime prin autoimpu­­nere. In comunele Cetatea de Baltă şi Dîmbău, prin introducerea curentului electric s-a putut face şi radioficarea ambelor comune. Sunt însă în raion şi o serie de co­mitete executive ale sfaturilor popu­lare, care se preocupă slab de lucră­rile prin autoim­punere. La Deal, Tiur, Sînmiclăuş, Sînbenedic, Tătîr­­iaua şi Jidvea, s-a votat de ani de zile construirea unor noi cămine culturale, dar aceste lucrări n-au fost execu­tate pînă în prezent. Acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare comunale — şi în special secretarii sfaturilor populare, care răspund direct de gestiune — nu au dat importanţa cuvenită încasări­lor din autoim­punere, acestea nu şi-au ajuns scopul. Spre a înlătura lipsuri de­fem­a ce­lor arătate mai sus şi pentru îmbu­nătăţirea continuă a muncii şn ceea ce priveşte autoimpunerea, comitetul executiv al sfatului popular raional Tîrnăveni a luat măsuri corespunză­toare, pentru organizarea adunărilor populare ce se desfăşoară în această perioadă. Chemarea la întrecere lansată de comitetul executiv al sfatului popular al comunei Lepindea Comitetul executiv al sfatului popu­lar al comunei Lepindea, raionul Tîrnăveni, care în cursul anului 1954 s-a situat fruntaș pe raion în execu­tarea lucrărilor din autoim­punere, cu prilejul adunării populare pentru vo­tarea autoimpimcni pe anul i'Jtio. A lansat o chemare la întrecere către toate comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale din regiunea noastră, pentru realizarea următoare­lor obiective: — Mobilizarea maselor largi de ţărani muncitori pentru realizarea lucrărilor in cele mai bune condiţiuni şi în termenele prevăzute de aduna­rea populară, făcînd economii in valoare de 20 la surtă faţă de debitul vo­tat pe anul 1955. ’ — încasarea sută la sută a sumelor restante pînă la data de 1 Mai şî a celor votate în anul curent, pînă la data de 23 August 1955. — Procurarea materialelor necesare pentru executarea lucrărilor votate în adunarea populară din anul 1955 şi păstrarea lor în cele mai bune con­diţiuni, iar în timp­ul executării lucrărilor să se dea toată atenţia pentru a nu se face risipă. — începerea lucrărilor votate in adunarea populară din anul in curs, la cel mult 30 de zile după votarea acestora si terminarea tuturor lucră­rilor votate pina la data de 7 Noiembrie 1955. — întocmirea unui grafic pentru urmărirea ritmului încasărilor din autoim­punere, pe toată durata campaniei de lucru şi ţinerea la zi a tuturor lucrărilor contabile. — Angrenarea deputaţilor, delegatelor şi comisiilor de femei intr-un număr cit mai mare, pentru încasarea sumelor şi sprijinirea lucrărilor din autoi­mpu­nere. — Pentru respectarea întocmai a disciplinei financiare şî ţinerii eviden­ţei folosirii banilor încasaţi din autoim­punere, e­vi­tind folosirea lor în alte sco­puri, se va face săptăminal vărsarea banilor încasaţi la sucursala Băncii de Stat. Realizînd punctele de mai sus, ţăranii muncitori din comunele şi satele regiunii Stalin vor contribui din plin la înfrumuseţarea şi înflorirea sate­lor şi comunelor noastre, la construirea socialismului in patria noastră, la lupta pentru apărarea păcii. EXCURSIE DE STUDII Conducerea Şcolii mixte de 7 ani nr. 3 din Făgăraş, a organizat în timpul vacanţei de primăvară o ex­cursie de studii, la care au luat parte 93 de elevi şi cadre didactice. Ex­cursia, cu o durată de 3 zile, a avut itinerarul Făgăraş—Oraşul Stalin—­ Bucureşti şi retur. Excursia a fost fă­cută cu maşinile. Mergînd pe Valea Prahovei, tinerii excursionişti s-au oprit cîteva ore şi au­­vizitat muzeul Peleş din Sinaia. In Bucureşti de asemeni, pentru com­pletarea cunoştinţelor lor generale, au vizitat Palatul Pionierilor, Galeri­ile naţionale de pictură şi alte locuri interesante. Din această excursie ti­­bierii au învăţat lucruri noi şi folosi­toare. E. PIRVU, coresp. Premierea brigăzilor artistice de agitaţie fruntaşe Zilele acestea a avut loc în sala de festivităţi a clubului uzinelor ,,Stea­gul Roşu“ adunarea festivă de pre­miere a brigăzilor artistice de agita­ţie fruntaşe în concursul regional. La primul punct al ordinei de zi Iov. Ladislau Derji, şeful secţiei cultu­rale a Consiliului sindical regional a expus darea de seamă a desfăşurării concursului artistic în faza regională, după care au urmat citeva programe satirice prezentate de primele 3 echi­pe fruntaşe pe regiune, pr­ograme care s-au bucurat de un deosebit succes. După discuţiile care s au purtat în ju­rul îmbogăţirii pe viitor, cu idei şi forme noi a repertoriului, s-au distribuit premiile celor 16 brigăzi fruntaşe, printre care cea a uzinelor „Steagul Roşu“, a Uzinelor de tractoare, O.C.L. Alimentara şi a cooperativei „Timpla­­rul“ Măgura Codlei. S-au acordat premii în bani şi in­strumente muzicale. Adunarea s-a des­făşurat intr-o atmosferă de viu entu­ziasm.

Next