Drum Nou, aprilie 1955 (Anul 12, nr. 3202-3227)
1955-04-01 / nr. 3202
2Drum nou E»«! Calendar agricol pe luna aprilie îngrijirea semănăturilor de toamnă II,unele părţi ale regiunii, îngrijirea semănăturilor de toamnă continuă diin prima decadă a lunii aprilie. Trebuie să dăm o atenţie deosebită lucrărilor de tăvălugii, pentru a pune în legătură cu pămîntul rădăcinile plantelor care au suferit de pe urma îngheţului şi dezgheţului. Pe aceste terenuri împrăştiem un strat subţire de băjegar bine putrezit sau mraniţă, socotind o cantitate de 4.000—5.000 kg. la un hectar. Se pot obţine rezultate frumoase şi prin imprăştierea a 30—100 kg. azotat de amoniu la hectar. După întărirea plantelor, pentru a le stimula dezvoltarea, se grăpează cu grape uşoare, afinînd păanîntu-1 îndesat din cauza apei. Toate suprafeţele însăminţate în toamnă trebuie controlate şi dacă constatăm că din cauza apelor stagnante sau a diferitelor condiţii climaterice nefavorabile a putrezit săminta semănate, luăm imediat măsuri pentru completarea golurilor. Completarea se face prin însămînţarea aceleiaşi plante, însă dintr-un soi de primăvară în lanul afinat în prealabil cu grape mijlocii. Suprafeţele complet compromise se ară şi se însăminţează din nou cu plante de primăvară. Terenurile arate în toamnă, trebuie grăpate in primăvara acestui an cit mai timpuriu, pentru a le curaţi de buruieni şi totodată pentru a evita pierderea apei din sol. Pregătirea terenului pentru însămînţâri După topirea zăpezii şi scurgerea apelor de pe terenurile arate din toamnă, pămintul a rămas fărimiţat, dar prea bătătorit. Capilalitatea solului, din cauza formării scoarţei creează condiţii favorabile evaporării apei din sol. Deci, prin grăparea ogoarelor trebuie să prevenim pierderea umidităţii necesare plantelor. In terenurile arate din toamnă în conditiuni bune şi acolo unde pămîntul nu prezintă bulgari, netezitoarea dă rezultate bune pentru menţinerea umezelii în sol. întreţinerea arăturilor de toamnă continuă pina la momentul insăminţării, hierind cu grapa şi cultivatorul de cite ori se formează scoarţă sau terenul se imburuienează. Adîncimea lucrării variază după felul solului, ţinind seamă ca ultima lucrare înainte de însăminţare să se execute la adîncimea semănatului. Terenurile nearate din toamnă, care urmează să fie îngrăşate din primăvara acestui an, se ară în cel mai scurt timp şi odată cu arătura se face împrăştierea gunoiului de grajd îngropîndu-l sub brazdă, pentru evitarea pierderii azotului şi microorganismelor aflate în bălegar. Arătura de primăvară se grupează imediat după terminarea aratului, însă este mai bine să se facă concomitent cu aratul. La executarea acestor lucrări să avem în vedere că pe terenurile bine pregătite incoltirea seminţelor şi dezvoltarea plantelor este mult mai uniformă, ceea ce influenţează favorabil cantitatea și calitatea recoltelor. Semănatul Campania de insămintari începută în a doua jumătate a lunii martie trebuie să continue în toate colturile regiunii, în cursul lunii aprilie. Culturile de grîu de primăvară, orz, ovăz, floarea-soarelui, mazăre,mac, in etc., dacă nu s-au semănat în luna martie se însăminţează in primele zile ale lunii aprilie. La culturile prăşitoare se recomandă semănatul în cuiburi aşezate în pătrat, pentru uşurarea muncilor de întreţinere. Odată cu însăminţatul în cuiburi se recomandă să se facă îngrăşatul la cuib. Se pot da cite 209—300 gr. bălegar la cuib, sau 150 —200 gr. amestec de bălegar cu îngrășăminte chimice, din care 70—80 la sută bălegar şi 20—30 la sută azotat de amoniu, superfosfat şi sare potasică. O importantă deosebită prezintă pentru mecanizarea lucrărilor, realizarea insăminţărilor îri rinduri perfect drepte şi cu distante egale intre rinduri. Gospodăriile individuale trebuie să folosească din plin maşinile de semănat existente la centrele de închiriat maşini ale cooperativelor, in aşa fel ca suprafeţele semănate cu maşina să fie cit mai mari. Cantitatea de samînta ce se dă la ha.,precum și adîncimea de semănat trebuie să fie conform regulilor agrotehnice indicate în sfaturile agronomilor. Activitatea centrelor de tratat semințe in perioada ce urmează, trebuie să decurgă în bune condițiuni, de aceea unităţile cooperatiste trebuie să facă aprovizionarea la timp cu materiale de tratat seminţele. Iniţiativa formării grupelor de întrajutorare in cadrul gospodăriilor individuale, trebuie sprijinită din partea organelor agricole raionale, pentru o bună desfăşurare a campaniei de insămînţăn. Lucrări în livadă şi vii Lucrările solului in livadă continuă cu aratul şi săpatul intre rinduri, făcindu-se şi îngroparea bălegarului împrăştiat. Concomitent cu săpatul, se taie şi mlădiţele sălbatice care pornesc de pe rădăcini sau trunchi, se taie crengile uscate, se curăţă scoarţa moartă de pe pomi şi se arde imediat. Se încep altoirile cu ramură detaşată în coroana pomilor, tăieri de rărire, întinerire şi de corectare a coroanei, etc. Pentru distrugerea insectelor şi pentru a apăra pomii de arşia soarelui, trunchii se văruiesc cu lapte de var. In luna aprilie continuă şi completarea golurilor. Se adună de pe pomi toate cuiburile de omizi, fructele putrede şi uscate. Ptnă la dezmugurire continuă şi stropitul pomilor cu soluţie de iarnă. Cînd numărul omizilor e foarte mare, se pun inele cleioase şi brne capcane pe trunchiurile pomilor. In vie dezgropatul viţei continuă şi la începutul lunii aprilie. Se va executa nivelatori terenului, desfundatei, acolo unde se fac noi plantaţii şi se instalează araci sau spaliere. După dezgroparea viţei se termina şi tăierile în vie, ţinînd seama, de la butuc la butuc, de sol, climă şi soi. Se reînciesc şi tăieturile făcute din toamnă, îrrăturind cioturile. Pentru a preveni răspindirea bolilor, coardele tăiate se string şi se scot din vie. In urma tăierii, coardele se leagă de araci sau spaliere, cu răchită, lei topit, sau pănuşe răsucită de porumb. După terminarea legatului coardelor, se execută sapa mare. Atît în livezile de pexmi, cit şi în vie, se pregătesc grămezi de gunoi păios sau frunze uscate, pentru a le aprinde şi a produce fum contra eventualelor brume tîrzii. Lucrări în sectorul zootehnic In luna aprilie trebuie să se dea o atenţie deosebită păşunilor şi fineţelor naturale. îmbunătăţirea lor se face prin curăţirea acestora de cioate, pietre, muşuroaie. Se face muşuroitul lor cu bălegar şi urină, diluată cu 2—3 părţi apă. Păşunatul izlazurilor să fie oprit pînă la începutul lunii mai pentru ca iarba să aibă timp să serefacă. Îngrijirea bună şi hrănirea animalelor de muncă în campania de însămînţări, asigură o continuitate în muncă şi în celelalte campanii. Trecerea animalelor de la regimul de întreţinere la grajd la regimul de păşune trebuie să se facă treptat intr-o perioadă de 10—15 zile. La începerea păşunatului trebuie să verificăm animalele, asupra sănătăţii şi capacităţii de producţie. In luna ce urmează se face dezinfectarea tuturor adăposturilor şi vaccinările la animale şi păsări, îngrijirea şi hrănitul oilor mame şi a micilor nu trebuie neglijată în nici o gospodărie crescătoare de oi. In stupării, după încălzirea timpului, se controlează cu amănunt coloniile de albine. Se stabileşte puterea familiilor, cantitatea de miere, starea sănătăţii puietului, se completează rezervele de miere şi se micşorează cuiburile, precum şi urdinişurile. Familiile de albine cu prevederi suspecte în timpul iernii se mută în stupi curăţaţi şi dezinfectaţi. La apariţia trintoriior începe creşterea maicilor. Coloniile de albine trebuie pregătite în vederea culesului. Sericicultura. Se pregătesc camere pentru creșterea viermilor. Se instalează paturile de creștere. înainte de ridicarea viermilor se face foc in camera respectivă. OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Timpul de executare a lucrărilor din primăvara acestui an e mai scurt decit în anii trecuţi. Să-l folosim cu pricepere in scopul terminării la vreme şi la un înalt nivel agrotehnic a tuturor muncilor agricole de primăvară! Să pornim chiar de la început cu toate forţele pentru a parcurge cu succes prima etapă a luptei pentru realizarea celor 10.000.000 tone griu şi porumb, pentru o producție de ce puțin 2.000 kg. porumb boabe la hectar, pentru crearea abundenței de produse agricole necesare patriei! an Nr. 3202 Autoimpunerea — mijloc însemnat pentru înflorirea satelor noastre Partiiul şi guvernul nostru, in dorinţa de a încuraja şi înlesni iniţiativa creatoare a ţărănimii muncitoare, i-au pus la îndemînă cu cîţiva ani în urmă un mijloc puternic pentru a putea mobiliza iniţiativa şi resursele locale, spre a realiza unele lucrări de interes local. Acest puternic mijloc de a valorifica spiritul gospodăresc al ţărănimii muncitoare este autoimpunerea. Autoimpunerea constituie un însemnat mijloc de a ridica nivelul socialcultural al ţărănimii muncitoare. In raionul Tîrnăveni s-au construit prin autoimpunere, în cursul anului trecut, şcoli, cămine culturale, sedii de sfaturi populare, s-au electrificat comune şi sate şi s-au executat o serie de alte lucrări destinate ridicării nivelului material şi cultural al ţărănimii muncitoare. Din cele 126 lucrări votate în anul trecut s-au executat 67, iar altele sunt în curs de executare. Comitetul de cetăţeni din comuna Crăciunelul deJos, sprijinit de comitetul executiv al sfatului popular comunal, mobilizînd masele largi de ţărani muncitori a reuşit să termine clădirea şcolii elementare. Comitetul de cetăţeni din comuna Şoimuş a mobilizat ţăranii muncitori la construirea unei şcoli model. Şi în satul Odrihei, comuna Corpîsînmartin, a fost construit prin autoimpunere un local modern de şcoală. In fruntea acestor acţiuni au stat deputaţii comunali loan Avram, loan Roşu, din comuna Crăciunelul de Jos, loan Galia, loan Lazăr din comuna Şoimuş, Petru Bogdan, secretarul comitetului de cetăţeni din satul Odrihei şi alţii. Pentru ridicarea nivelului lor cultural, ţăranii muncitori din satul Ceauaş, comuna Lepindea, au pornit în anul trecut la ridicarea prin autoimpunere a unui cămin cultural. Folosind resursele locale ei au fabricat peste 100.000 cărămizi, făcînd astfel economii faţă de deviz, în valoare de peste 80.000 lei. Rezultate vrednice de evidenţiat, s-au obţinut şi în alte sate şi comune din acest raion. In anul trecut s-au terminat căminele culturale din satele Veza şi Ciurţid, comuna Şona iar în comunele Laslăul Mare, Mănărade şi Cuştelnic, sunt de asemenea construite în roşu căminele culturale. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut ţăranii muncitori din comuna Lepindea, atît în încarabie din autoinpuneri, cît şi la executarea lucrărilor, situîndu-se fruntaşi pe raion. Cu ajutorul primit din partea statului şi cu ajutorul autoimpunerii, în ultimii ani au fost electrificate în raionul Tîrnăveni 6 comune şi sate, printre care comuna Bălcaciu şi satul Vexa, unde lucrările respective au fost finanţate în întregime prin autoimpunere. In comunele Cetatea de Baltă şi Dîmbău, prin introducerea curentului electric s-a putut face şi radioficarea ambelor comune. Sunt însă în raion şi o serie de comitete executive ale sfaturilor populare, care se preocupă slab de lucrările prin autoimpunere. La Deal, Tiur, Sînmiclăuş, Sînbenedic, Tătîriaua şi Jidvea, s-a votat de ani de zile construirea unor noi cămine culturale, dar aceste lucrări n-au fost executate pînă în prezent. Acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare comunale — şi în special secretarii sfaturilor populare, care răspund direct de gestiune — nu au dat importanţa cuvenită încasărilor din autoimpunere, acestea nu şi-au ajuns scopul. Spre a înlătura lipsuri defema celor arătate mai sus şi pentru îmbunătăţirea continuă a muncii şn ceea ce priveşte autoimpunerea, comitetul executiv al sfatului popular raional Tîrnăveni a luat măsuri corespunzătoare, pentru organizarea adunărilor populare ce se desfăşoară în această perioadă. Chemarea la întrecere lansată de comitetul executiv al sfatului popular al comunei Lepindea Comitetul executiv al sfatului popular al comunei Lepindea, raionul Tîrnăveni, care în cursul anului 1954 s-a situat fruntaș pe raion în executarea lucrărilor din autoimpunere, cu prilejul adunării populare pentru votarea autoimpimcni pe anul i'Jtio. A lansat o chemare la întrecere către toate comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din regiunea noastră, pentru realizarea următoarelor obiective: — Mobilizarea maselor largi de ţărani muncitori pentru realizarea lucrărilor in cele mai bune condiţiuni şi în termenele prevăzute de adunarea populară, făcînd economii in valoare de 20 la surtă faţă de debitul votat pe anul 1955. ’ — încasarea sută la sută a sumelor restante pînă la data de 1 Mai şî a celor votate în anul curent, pînă la data de 23 August 1955. — Procurarea materialelor necesare pentru executarea lucrărilor votate în adunarea populară din anul 1955 şi păstrarea lor în cele mai bune condiţiuni, iar în timpul executării lucrărilor să se dea toată atenţia pentru a nu se face risipă. — începerea lucrărilor votate in adunarea populară din anul in curs, la cel mult 30 de zile după votarea acestora si terminarea tuturor lucrărilor votate pina la data de 7 Noiembrie 1955. — întocmirea unui grafic pentru urmărirea ritmului încasărilor din autoimpunere, pe toată durata campaniei de lucru şi ţinerea la zi a tuturor lucrărilor contabile. — Angrenarea deputaţilor, delegatelor şi comisiilor de femei intr-un număr cit mai mare, pentru încasarea sumelor şi sprijinirea lucrărilor din autoimpunere. — Pentru respectarea întocmai a disciplinei financiare şî ţinerii evidenţei folosirii banilor încasaţi din autoimpunere, evitind folosirea lor în alte scopuri, se va face săptăminal vărsarea banilor încasaţi la sucursala Băncii de Stat. Realizînd punctele de mai sus, ţăranii muncitori din comunele şi satele regiunii Stalin vor contribui din plin la înfrumuseţarea şi înflorirea satelor şi comunelor noastre, la construirea socialismului in patria noastră, la lupta pentru apărarea păcii. EXCURSIE DE STUDII Conducerea Şcolii mixte de 7 ani nr. 3 din Făgăraş, a organizat în timpul vacanţei de primăvară o excursie de studii, la care au luat parte 93 de elevi şi cadre didactice. Excursia, cu o durată de 3 zile, a avut itinerarul Făgăraş—Oraşul Stalin— Bucureşti şi retur. Excursia a fost făcută cu maşinile. Mergînd pe Valea Prahovei, tinerii excursionişti s-au oprit cîteva ore şi auvizitat muzeul Peleş din Sinaia. In Bucureşti de asemeni, pentru completarea cunoştinţelor lor generale, au vizitat Palatul Pionierilor, Galeriile naţionale de pictură şi alte locuri interesante. Din această excursie tibierii au învăţat lucruri noi şi folositoare. E. PIRVU, coresp. Premierea brigăzilor artistice de agitaţie fruntaşe Zilele acestea a avut loc în sala de festivităţi a clubului uzinelor ,,Steagul Roşu“ adunarea festivă de premiere a brigăzilor artistice de agitaţie fruntaşe în concursul regional. La primul punct al ordinei de zi Iov. Ladislau Derji, şeful secţiei culturale a Consiliului sindical regional a expus darea de seamă a desfăşurării concursului artistic în faza regională, după care au urmat citeva programe satirice prezentate de primele 3 echipe fruntaşe pe regiune, programe care s-au bucurat de un deosebit succes. După discuţiile care s au purtat în jurul îmbogăţirii pe viitor, cu idei şi forme noi a repertoriului, s-au distribuit premiile celor 16 brigăzi fruntaşe, printre care cea a uzinelor „Steagul Roşu“, a Uzinelor de tractoare, O.C.L. Alimentara şi a cooperativei „Timplarul“ Măgura Codlei. S-au acordat premii în bani şi instrumente muzicale. Adunarea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de viu entuziasm.