Drum Nou, iunie 1955 (Anul 12, nr. 3253-3278)
1955-06-01 / nr. 3253
2 Drum nou EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DEJ (Urmare din pag. l a), tru asigurarea ireviolaibilităţii graniţelor lor. Aceasta îşi găseşte expresia în strîngerea legăturilor de colaborare frăţească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute în tratat în vederea apărării comune în cazul unui atac armat împotriva oricăruia dintre participanți, în crearea comandamentului unificat și luarea altor măsuri necesare pentru întărirea capacității de apărare a statelor semnatare. (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi în legătură cu aplicarea tratatului se creează un Comitet politic consultativ, în care fiecare stat semnatar va delega un reprezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Comandament unificat al forţelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înţelegerii dintre ale, sub comanda acestui comandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanţii la Conferinţa de la Varşovia, în funcţia de comandant suprem al forţelor armate unificate a fost numit mareşalul Uniunii Sovietice Konev, bine cunoscut poporului român şi celorlalte popoare, care îşi amintesc de importantul său aport la lupta împotriva hitlerisonskii. (Aplauze). Tratatul de la Varşovia se bucură de sprijinul puternic şi hotărît al marelui popor chinez. „Pacea este indivizibilă — a spus la Varşovia reprezentantul Chinei populare, generalul Pîn De-huai, locţiitor al premierului Consiliului de Stat şi ministrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea va fi încălcată, dacă agresorii imperialişti vor declanşa războiul împotriva ţărilor europene iubitoare de pace, guvernul nostru şi eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele şi popoarele ţărilor noastre frăţeşti, vor duce lupta împotriva agresiunii pînă la victoria finală“. (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varşovia are o însemnătate deosebită pentru preîntîmpinarea războiului, pentru apărarea păcii şi securităţii popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziţii de forţă“ a fost şi este ineficace în relaţiile cu ţările lagărului socialist. Tratatul de la Varşovia corespunde in întregime scopurilor şi principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. După cum se ştie, art. 1 al Cartei proclamă ca ţel primordial „Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi în acest scop luarea măsurilor colective eficace pentru a preveni şi îndepărta ameninţările împotriva păcii, a reprima orice act de agresiune şi orice încălcare a păcii şi a realiza, prin mijloace paşnice, conform principiilor justiţiei şi dreptului internaţional, îndreptarea sau reglementarea litigiilor sau situaţiilor cu caracter internaţional, care pot duce la o încălcare a păcii“. Măsurile prevăzute în tratat în cazul cînd unul sau mai multe dintre statele semnatare vor fi atacate sunt în conformitate cu art. 51 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii. Semnând tratatul de la Varşovia, guvernul român şi-a manifestat din nou hotărîrea de a participa, în spiritul colaborării sincere, la toate acţiunile internaţionale care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, de a depune toate eforturile pentru ca organizaţia creată pe baza respectării stricte a Cartei O.N.U. să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. Delegaţia română a subliniat, în cadrul lucrărilor conferinţei, dorinţa de care este însufleţit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coexistenţei paşnice, relaţii de bună vecinătate cu toate ţările, fără deosebire de sistem politic, precum şi hotărîrea de a face tot ce este necesar şi stă în puterea noastră în vederea înlăturării obstacolelor care mai există în calea îmbunătăţirii relaţiilor cu alte state. (Aplauze puternice). Republica Populară Romînă a fost şi este partizană consecventă a unei reduceri generale hotărite a armamentelor şi a interzicerii armei atomice. Această năzuinţă a poporului şi guvernului român şi-a găsit oglindirea, alături de aceea a popoarelor şi guvernelor participante la conferinţă, în textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obţină adoptarea, de comun acord cu alte state care doresc să colaboreze în acest sens, a măsurilor eficace pentru reducerea generală a armamentelor şi interzicerea armei atomice, ori hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă. Poporul şi guvernul romin consideră că examinarea serioasă de către toate statele, şi desigur în primul rând de către marile puteri, a noilor propuneri sovietice în problemele dezarmării, constituie în prezent mijlocul cel mai important pentru a se obţine rezultate pozitive pe calea izbăvirii omenirii de un nou război distrugător, a slăbirii încordării în relaţiile dintre state, a eliberării popoarelor de povara grea pe care o suportă din cauza cursei înarmărilor şi a asigurării posibilităţii de a folosi resursele eliberate pentru ridicarea bunei stări a popoarelor. Tovarăşi deputaţi, Cunoaşterea aprofundată a tuturor prevederilor tratatului celor 8 state europene vă permite să apreciaţi întreaga lui însemnătate pentru poporul român, pentru «Republica Populară Romînă. Este evident că niciodată, in decursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de o garanţie atât de sigură şi de puternică a securităţii sale, a muncii sale paşnice, a independenţei şi suveranităţii sale de stat, împotriva oricărei intervenţii sau agresiuni imperialiste. (Aplauze îndelungate). Aceasta reiese cu atît mai limpede dacă ne amintim că România burghezo-moşierească era obiect de tîrguială în mâinile puterilor imperialiste, expusă oricând presiunilor şi atacurilor acestora. Tratatele de alianţă cu puterile imperialiste nu însemnau pentru România altceva decât procedura prin care ea urma să fie înrobită de aceste puteri, să le furnizeze came de tun pentru scopurile lor agresive, să le pună la dispoziţie bogăţiile şi mâna de lucru ieftină a ţăranilor şi muncitorilor. Este caracteristic pentru relaţiile dintre România burghezo-moşierească şi marile puteri occidentale că, imediat după terminarea primului război mondial, capitaliştii din Anglia, Franţa, S.U.A., ţări chipurile aliate, au trecut la acapararea masivă a bogăţiilor româneşti. Folosind situaţia grea a ţârii, şi îndeosebi foametea care bântuia în Romînia, reprezentantul Statelor Unite, Hoover, ameninţa cu încetarea oricărei aprovizionări dacă Romînia nu va vinde Statelor Unite stocul ei de petrol şi nu va recunoaşte dreptul de prioritate al S.U.A. asupra creanţelor şi creditelor României. Bineînţeles că guvernele burghezo-moşiereşti, care se aflau la cârma ţării, n-au aşteptat să li se poruncească de două ori pentru a acorda capitalului american drepturi asupra unor importante exploatări petrolifere şi multe alte concesiuni oneroase. Aşa arătau în practică alianţele şi tratatele României în trecut. Nu este greu să recunoşti în metodele şi procedeele folosite atunci de S.U.A. în relaţiile cu Romînia practicile lor de astăzi în relaţiile cu „aliaţii“ vesteuropenii din blocul Atlanticului de nord. Pentru poporul român aceste vremuri nu se vor mai întoarce niciodată. (Aplauze prelungite). Astăzi, viaţa nouă pe care şi-o construieşte poporul nostru, securitatea şi independenţa sa naţională sânt apărate de puterea populară şi de forţa fără seamăn a celor 900 milioane de oameni de la Elba pînă la Marea Chinei, în frunte cu cele două mari puteri mondiale — Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză — hotărîţi ca în caz de primejdie să se ajute frăţeşte unii pe alţii cu toate puterile lor. (Aplauze puternice). De aceea, poporul român a primit cu o atît de vie aprobare şi cu adîncă încredere tratatul semnat la Varşovia, văzând în el chezăşia păcii şi securităţii sale, chezăşia unor noi victorii în munca sa paşnică, creatoare. Putem fipe deplin convinşi că poporul nostru iubitor de pace şi libertate, conştient de răspunderile sale naţionale şi internaţionale, îşi va îndeplini cu cinste obligaţiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe tratatul de la Varşovia printr-o muncă eroică pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru triumful păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze îndelungate). Statul democrat-popular este puternic prin conştiinţa maselor, prin faptul că masele cunosc politica internă şi externă a partidului şi guvernului şi şi-o însuşesc ca pe propria lor politică. De aci rezultă sarcina de a înarma masele din punct de vedere politic şi ideologic, de a le lămuri profund politica internă şi externă a partidului şi guvernului, de a intensifica educarea lor în spiritul patriotismului şi internaţionalismului, în spiritul vigilenţei şi al fermităţii faţa de duşmani. Trebuie să manifestăm o grijă permanentă pentru vitezele noastre forţe armate — straja neclintită a cuceririlor poporului muncitor şi a intereselor de stat ale republicii. (Aplauze). Trebuie să dezvoltăm pe mai departe economia noastră şi în primul rînd industria grea, baza puterii patriei, să luptăm pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal, pentru ridicarea agriculturii şi obţinerea unor recolte bogate. Dezvoltarea continuă a cercetărilor ştiinţifice, introducerea in producţie a metodelor înaintate şi a celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii — baza progresului tehnic şi a creşterii rapide a productivităţii muncii — constituie în prezent o sarcină capitală în lupta pentru întărirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al poporului. Tovarăşi deputaţi, Influenţa pe care hotăririle Conferinţei de la Varşovia o exercită asupra desfăşurării evenimentelor internaţionale este cu atît mai puternică cu cât, în această perioadă, în viaţa internaţională s-au impus atenţiei generale o serie de importante iniţiative sovietice, care au determinat un puternic curent în favoarea destinderii încordării şi a rezolvării problemelor litigioase pe calea tratativelor. Opinia publică internaţională a apreciat noile propuneri ale Uniunii Sovietice în problemele reducerii armamentelor, interzicerii armei atomice şi înlăturării primejdiei unui nou război ca o contribuţie din cele mai importante la cauza păcii şi destinderii internaţionale. Corespunzând intereselor vitale ale popoarelor, aceste propuneri sînt aprobate cu însufleţire de toţi oamenii iubitori de pace de pe întreg globul pămîntesc. Rezolvarea problemei austriace, realizată din iniţiativa Uniunii Sovietice, este incontestabil un nou şi important succes al politicii de pace şi destindere internaţională. Semnarea la 15 mai de către cele patru mari puteri a Tratatului de stat al Austria, recunoaşterea deplinei ei suveranităţi constituie unul dintre cele mai însemnate evenimente internaţionale din ultima vreme. Republica Austriacă devine un stat neutru, care nu va participa la nici un fel de blocuri şi nu va permite crearea de baze militare străine pe teritoriul ei. Exemplul austriac demonstrează cât de falsă şi de tendenţioasă este teza cercurilor agresive din Occident cum că pentru statele vest-europene ar exista o singură orientare externă: aderarea la blocul agresiv al Atlanticului de nord. Exemplul austriac arată că în noile condiţii din Europa aceste state pot evita subjugarea lor politică, economică şi militară de către Statele Unite, că ele pot să se dezvolte în mod independent şi să-şi apere securitatea tocmai prin neparticiparea lor la blocurile agresive iniţiate de imperialiştii americani. De aceea „atracţia irezistibilă“ — cum o numeşte presa americană — pe care exemplul austriac o exercită în tot mai multe state din Europa apuseană stîrneşte adînca nelinişte a noilor pretendenţi la dominaţia mondială. Toate acestea sînt roade incontestabile ale politicii consecvente de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte state iubitoare de pace. Mai mult ca oricînd ele au un uriaş răsunet în lumea întreagă. Ca rezultat, năzuinţa spre pace a popoarelor a devenit atît de generală şi de puternică, cererea lor ca marile puteri să treacă la rezolvarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor a devenit atît de insistentă încît nu mai poate fi ignorată. Tocmai această împrejurare a determinat cercurile guvernante ale S.U.A., care pînă nu de mult au avut o atitudine cu totul nefavorabilă ideii unei conferinţe a şefilor guvernelor marilor puteri, să-şi schimbe poziţia şi să declare că sunt de acord cu o asemenea conferinţă. Dar în loc să tragă concluziile cuvenite de pe urma ultimelor evenimente din Europa şi Asia şi să vadă că ele au constituit tot atâtea eşecuri ale politicii „de pe poziţii de forţă“, aceste cercuri încearcă să prezinte lucrurile ca şi cum ne-am găsi în faţa unor „succese“ ale acestei politici. Nu se poate să nu recunoşti că conducătorii diplomaţiei americane, care şi-au stabilit de mult reputaţia unor oameni ce nu se sinchisesc de realitate, au întrecut cu mult, de astă dată, performanţele lor anterioare. A pretinde că semnarea Tratatului de stat cu Austria este o „victorie“ a politicii „de pe poziţii de forţă’’ într-un moment cînd, îa urma tratativelor dintre guvernul sovietic şi guvernul austriac şi sub presiunea forţelor sociale din Austria şi a opiniei publice mondiale, eşti nevoit să te împaci cu ideea unei Austrii independente şi neutre şi să renunţi la „fortăreaţa alpină“, pe care strategii americani contau atît de mult în planurile lor, înseamnă să te pui într-o situaţie de-a dreptul ridicolă. După cum a reieşit, născocirea despre pretinsa victorie a politicii „de forţă“ în Austria a fost necesară inspiratorilor acestei politici pentru a formula pretenţia nu mai puţin ridicolă ca pe ordinea de zi a conferinţei şefilor celor patru guverne să fie trecută problema restabilirii vechilor regimuri în ţările de democraţiepopulară. Aceasta constituie o grosolană manifestare a politicii de amestec în treburile interne ale statelor democratpopulare pe care o promovează de peste zece ani, cu o încăpăţânare demnă de o cauză mai bună, cercurile guvernante din Statele Unite. Poporul român, liber și stăpîn pe soarta sa, respinge în mod hotărât această nouă încercare imperialistă a S.U.A. de imixtiune în treburile sale interne. (Aplauze puternice). Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărîtă odiată pentru totdeauna de poporul român conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină n-are căderea s-o pună în discuţie. După cît se pare însă, unele personalităţi oficiale din S.U.A. au pierdut nu numai simţul realităţii, dar şi simţul măsurii. Aceasta o dovedesc, între altele, discursurile privind ţara noastră, rostite nu de mult în incinta parlamentului Statelor Unite de mai mulţi deputaţi şi senatori americani. Vorbitorii, străduindu-se să fie în notă cu conducătorii politicii externe a S.U.A, au mers atât de departe încît au încercat să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat cucerită la 9 mai 1877. Onorabilii congresmeni ar dori să impună o astfel de dată a aniversării independenţei încît ea să coincidă cu o dată care se aniversează astăzi numai în Statele Unite — data urcării pe tron a primului Hohenzoller în România. După cum se vede, vajnicii republicani din congresul american nu se lasă cu una cu două când este vorba de o monarhie care a servit cu atâtapromptitudine interesele capitalului internaţional. Asemenea încercări de amestec în treburile interne ale altor state sunt incompatibile cu principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi nu pot să fie considerate altfel decât ca o expresie a tendinţelor agresive ale unor anumite cercuri al căror scop este aţîţarea „războiului rece“ şi accentuarea şi mai puternică a încordării internaţionale. In ceea ce priveşte conferinţa şefilor guvernelor celor patru mari puteri, poporul român, ca şi celelalte popoare, consideră că ea poate fi folositoare numai în cazul în care din partea tuturor participanţilor se va manifesta dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor internaţionale serioase şi de a hotărî măsuri practice care să ducă la micşorarea încordării internaţionale. In prezent are loc la Belgrad întâlnirea la cel mai înalt nivel între reprezentanţii Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. Oamenii muncii, poporul român şi guvernul său salută călduros această întâlnire, dorind din toată inima încheierea cu succes a tratativelor de la Belgrad. Noi atribuim deplinei normalizări a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia o însemnătate internaţională deosebită pentru întărirea păcii şi securităţii în Europa. (Aplauze). Tovarăşi deputaţi, In viaţa internaţională, în ciuda împotrivirii înverşunate a cercurilor agresive care vor să îndrepte lucrurile spre un nou război, s-au creat în momentul de faţă posibilităţi deosebit de favorabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor între state, pentru rezolvarea a noi probleme litigioase, pentru micşorarea încordării internaţionale. Trebuie să desfăşurăm mai departe lupta pentru preîntâmpinarea războiului, pentru consolidarea şi apărarea păcii. In mod special se pune acum sarcina întăririi păcii şi securităţii în Europa, căreia i-a fost consacrată Conferinţa de la Varşovia. Supun Marii Adunări Naţionale spre ratificare Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 8 state europene, tratat care constituie un important instrument de garantare a securităţii acestor state, de apărare a păcii şi securităţii în Europa. (Aplauze prelungite. Toţi se ridică în picioare). Din regii Noi secţii şi unităţi din exploatare La Intreprinderea economică oraşul Sibiu s-a înfiinţat în trimestru acesta secţia de fabricare a cuielor de lemn pentru pantofarie. Noua secţie este înzestrată cu tot utilajul necesar şi va produce pînă la sfârşitul anului peste 50 de tone cuie. Cantitatea ce o va produce, va satisface în întregime necesităţile din regiune. Unităţi noi s-au înfiinţat şi la întreprinderea „23 August“ din Oraşul Stalin, între care un laborator central pentru analizele produselor industriei locale, spre a îmbunătăţi procesele tehnologice. Laboratorul analizează zilnic produsele industriei locale în ramura chimică, materiale de construcții, produse din sectorul de panificație etc. — ★ — Tinerii grădinari Elevii Şcolii elementare germane de 7 ani din oraşul Rupea, şi-au făcut prin munca lor o grădină proprie de legume şi zarzavaturi. Dintr-o grădină părăsită, elevii au făcut o grădină roditoare care va aproviziona cantina internatului cu zarzavaturi şi legume. Cele 5 parcele, însămânţate cu 5 soiuri de cartofi pe diferite terenuri: teren gras, semigras şi pămînt sărac, au fost repartizate elevilor care participă la concursul tinerilor grădinari. Ei au mai însămînţat şi diferite legume şi zarzavaturi, pentru a produce seminţe, sfeclă butaşi şi căpşuni. Cu produsele obţinute elevii vor participa la concursul tinerilor grădinari, care va fi organizat în fiecare an de către secţia raională agricolă. TEOF1L TIRNAVOI, coresp. — -k - Au îmbunătăţit activitatea staţiei de radioficare în parcurile oraşului Mediaş, frecventate de un mare număr de oameni al muncii după terminarea orelor de lucru, răsună în fiecare seară cântecele emisiunilor muzicale transmise prin difuzoare. Prin aceste emisiuni locale se transmit ultimele veşti din oraş, succesele muncitorilor din nenumăratele întreprinderi ale oraşului, ale oamenilor muncii din agricultură, din viaţa culturală şi artistică a oraşului. In ultimul timp activitatea staţiei de radioficare de la Mediaş s-a îmbunătăţit simţitor, datorită în cea mai mare parte sprijinului dat de comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc. Nu de mult, un grup de tehnicieni printre care Ioan Tekeszel au construit cu mijloace locale un magnetofon pentru staţia de radioficare. De asemenea s-a amenajat şi s-a dat în folosinţa staţiei un studio bine înzestrat. Aceste frumoase realizări au fost posibile cu sprijinul preţios adus de unele întreprinderi din oraş, printre care „Vitrometan“ şi „Partizanul Păcii”. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale staţiei de radioficare din oraşul Mediaş implică şi o continuă îmbunătăţire a calităţii emisiunilor locale,pentru ca aceste emisiuni să devină o însemnată forţă agitatorică şi mobilizatoare, pusă în slujba construirii vieţii noi. — ★ — Incomit de drum Membrii şi candidaţii de partid din comuna Mălâncrav, raionul Sighişoara, convinşi de rezultatele ce se obţin în întovărăşirile zootehnice au desfăşurat o vie agitaţie în nodurile ţăranilor muncitori din comună, vorbindu-le despre succesele obţinute de întovărăşirea din comuna Vama Buzăului, raionul Stalin şi dîndu-le ca exemplu celelalte întovărăşiri nou alcătuite, între care întovărăşirea zootehnică din comuna Răşinari, raionul Sibiu. In urma acestei munci de lămurire, printre primii care s-au înscris în întovărăşire au fost ţăranii muncitori Gavril Cristea, Axente Damian, Augustin Săvan şi alţii, în total 68 de familii cu un număr de 380 de oi. Chiar în seara cînd s-a inaugurat întovărăşirea, membrii ei au dorit să contracteze cu I.S.P.L. Sifşoara o cantitate de 425 kg. brînz? Augustin Săvan, ales ca preşese străduieşte să organizeze birca întovărăşirii, pentru ca nemembrilor ei să fie realizate prin. I. CIOBOTI