Drum Nou, iunie 1955 (Anul 12, nr. 3253-3278)

1955-06-01 / nr. 3253

2 Drum nou EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DEJ (Urmare din pag. l­ a), tru asigurarea i­reviol­aibilită­ţii grani­ţelor lor. Aceasta îşi găseşte expresia în strîngerea legăturilor de colaborare frăţească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute în tratat în vede­rea apărării comune în cazul unui a­­tac armat împotriva oricăruia dintre participanți, în crearea comandamen­tului unificat și luarea altor măsuri necesare pentru întărirea capacității de apărare a statelor semnatare. (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi în legătură cu aplicarea tratatului se creează un Comitet po­litic consultativ, în care fiecare stat semnatar va delega un reprezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Co­mandament unificat al forţelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înţelegerii dintre ale, su­b co­manda acestui comandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanţii la Conferinţa de la Var­şovia, în funcţia de comandant su­prem al forţelor armate unificate a fost numit mareşalul Uniunii Sovie­tice Konev, bine cunoscut poporului român şi celorlalte popoare, care îşi amintesc de import­antul său aport la lupta împotriva hitlerisonskii. (Aplau­ze). Tratatul de la Varşovia se bucură de sprijinul puternic şi hotărît al ma­relui popor chinez. „Pacea este indivi­zibilă — a spus la Varşovia reprezen­tantul Chinei populare, generalul Pîn De-huai, locţiitor al premierului Con­siliului de Stat şi ministrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea va fi încălcată, dacă agresorii imperialişti vor declanşa războiul împotriva ţări­lor europene iubitoare de pace, guver­nul nostru şi eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guver­nele şi popoarele ţărilor noastre fră­ţeşti, vor duce lupta împotriva agre­siunii pînă la victoria finală“. (Aplau­ze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varşovia are o însemnătate deosebită pentru preîntîmpina­rea războiului, pentru apărarea păcii şi securităţii po­poarelor. Nu se poate să nu se con­state că politica „de pe poziţii de for­ţă“ a fost şi este ineficace în relaţiile cu ţările lagărului socialist. Tratatul de la Varşovia corespunde in întregime scopurilor şi principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. După cum se ştie, art. 1 al Cartei pro­clamă ca ţel primordial „Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi în acest scop luarea măsurilor colective eficace pentru a preveni şi îndepărta ameninţările împotriva păcii, a repri­ma orice act de agresiune şi orice în­călcare a păcii şi a realiza, prin mij­loace paşnice, conform principiilor justiţiei şi dreptului internaţional, în­dreptarea sau reglementarea litigiilor sau situaţiilor cu caracter internaţio­nal, care pot duce la o încălcare a pă­cii“. Măsurile prevăzute în tratat în ca­zul cînd unul sau mai multe dintre statele semnatare vor fi atacate sunt în conformitate cu art. 51 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Consi­liul de Securitate va lua măsurile ne­cesare pentru restabilirea şi menţine­rea păcii. Semnând tratatul de la Varşovia, guvernul român şi-a manifestat din nou hotărîrea de a participa, în spiri­tul colaborării sincere, la toate acţiu­nile internaţionale care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii interna­ţionale, de a depune toate eforturile pentru ca organizaţia creată pe baza respectării stricte a Cartei O.N.U. să devină un mijloc eficace pentru în­făptuirea acestui scop. Delegaţia română a subliniat, în ca­drul lucrărilor conferinţei, dorinţa de care este însufleţit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coe­xistenţei paşnice, relaţii de bună veci­nătate cu toate ţările, fără deosebire de sistem politic, precum şi hotărîrea de a face tot ce este necesar şi stă în puterea noastră în vederea înlăturării obstacolelor care mai există în calea îmbunătăţirii relaţiilor cu alte state. (Aplauze puternice). Republica Populară Romînă a fost şi este partizană consecventă a unei reduceri generale hotărite a armamen­telor şi a interzicerii armei atomice. Această năzuinţă a poporului şi gu­vernului român şi-a găsit oglindirea, alături de aceea a popoarelor şi gu­vernelor participante la conferinţă, în textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obţină a­­doptarea, de comun acord cu alte state care doresc să colaboreze în acest sens, a măsurilor eficace pentru redu­cerea generală a armamentelor şi in­terzicerea armei atomice, ori hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de ex­terminare în masă. Poporul şi guvernul romin conside­ră că examinarea serioasă de către toate statele, şi desigur în primul rând de către marile puteri, a noilor propu­neri sovietice în problemele dezarmă­rii, constituie în prezent mijlocul cel mai important pentru a se obţine re­zultate pozitive pe calea izbăvirii o­­menirii de un nou război distrugător, a slăbirii încordării în relaţiile dintre state, a eliberării popoarelor de pova­ra grea pe care o suportă din cauza cursei înarmărilor şi a asigurării po­sibilităţii de a folosi resursele elibe­rate pentru ridicarea bunei stări a po­poarelor. Tovarăşi deputaţi, Cunoaşterea aprofundată a tuturor prevederilor tratatului celor 8 state europene vă permite să apreciaţi în­treaga lui însemnătate pentru poporul român, pentru «Republica Populară Ro­mînă. Este evident că niciodată, in de­cursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de o garanţie atât de sigură şi de puternică a securităţii sale, a muncii sale paşnice, a independenţei şi suveranităţii sale de stat, împotriva oricărei intervenţii sau agresiuni im­perialiste. (Aplauze îndelungate). Aceasta reiese cu atît mai limpede dacă ne amintim că România burghe­­zo-moşierească era obiect de tîrguială în mâinile puterilor imperialiste, ex­pusă oricând presiunilor şi atacurilor acestora. Tratatele de alianţă cu pu­terile imperialiste nu însemnau pen­tru România altceva decât procedura prin care ea urma să fie înrobită de aceste puteri, să le furnizeze came de tun pentru scopurile lor agresive, să le pună la dispoziţie bogăţiile şi mâna de lucru ieftină a ţăranilor şi munci­torilor. Este caracteristic pentru relaţiile dintre România burghezo-moşierească şi marile puteri occidentale că, imediat după terminarea primului război mon­dial, capitaliştii din Anglia, Franţa, S.U.A., ţări chipurile aliate, au trecut la acapararea masivă a bogăţiilor ro­mâneşti. Folosind situaţia grea a ţârii, şi îndeosebi foametea care bântuia în Romînia, reprezentantul Statelor U­­nite, Hoover, ameninţa cu încetarea oricărei aprovizionări dacă Romînia nu va vinde Statelor Unite stocul ei de petrol şi nu va recunoaşte dreptul de prioritate al S.U.A. asupra crean­ţelor şi creditelor României. Bineînţe­les că guvernele burghezo-moşiereşti, care se aflau la cârma ţării, n-au aş­teptat să li se poruncească de două ori pentru a acorda capitalului ame­rican drepturi asu­pra unor importante exploatări petrolifere şi multe alte con­cesiuni oneroase. Aşa arătau în practică alianţele şi tratatele României în trecut. Nu este greu să recunoşti în metodele şi pro­cedeele folosite atunci de S.U.A. în relaţiile cu Romînia practicile lor de astăzi în relaţiile cu „aliaţii“ vest­­europenii din blocul Atlanticului de nord. Pentru poporul român aceste vre­muri nu se vor mai întoarce nicioda­tă. (Aplauze prelungite). Astăzi, viaţa nouă pe care şi-o con­struieşte poporul nostru, securitatea şi independenţa sa naţională sânt apăra­te de puterea populară şi de forţa fără seamăn a celor 900 milioane de oa­meni de la Elba pînă la Marea Chi­nei, în frunte cu cele două mari pu­teri mondiale — Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză — hotă­­rîţi ca în caz de primejdie să se ajute frăţeşte unii pe alţii cu toate puterile lor. (Aplauze puternice). De aceea, poporul român a primit cu o atît de vie aprobare şi cu adîncă încredere tratatul semnat la Varşovia, văzând în el chezăşia păcii şi securită­ţii sale, chezăşia unor noi victorii în munca sa paşnică, creatoare. Putem fi­­pe deplin convinşi că po­porul nostru iubitor de pace şi liber­tate, conştient de răspunderile sale naţionale şi internaţionale, îşi va în­deplini cu cinste obligaţiile ce-i re­vin, întărind semnătura pusă în nu­mele său pe tratatul de la Varşovia printr-o muncă eroică pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru trium­ful păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze îndelungate). Statul democrat-popular este puter­nic prin conştiinţa maselor, prin fap­tul că masele cunosc politica internă şi externă a partidului şi guvernului şi şi-o însuşesc ca pe propria lor po­litică. De aci rezultă sarcina de a în­arma masele din punct de vedere po­litic şi ideologic, de a le lămuri pro­fund politica internă şi externă a par­tidului şi guvernului, de a intensifica educarea lor în spiritul patriotismu­lui şi internaţionalismului, în spiri­tul vigilenţei şi al fermităţii faţa de duşmani. Trebuie să manifestăm o grijă per­manentă pentru vitezele noastre forţe armate — straja neclintită a cuceriri­lor poporului muncitor şi a intereselor de stat ale republicii. (Aplauze). Trebuie să dezvoltăm pe mai depar­te economia noastră şi în primul rînd industria grea, baza puterii patriei, să luptăm pentru îndeplinirea cu suc­ces a planului cincinal, pentru ridi­carea agriculturii şi obţinerea unor recolte bogate. Dezvoltarea continuă a cercetărilor ştiinţifice, introducerea in producţie a metodelor înaintate şi a celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii — baza progresului tehnic şi a creşterii rapide a productivităţii muncii — constituie în prezent o sarcină capi­tală în lupta pentru întărirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al po­porului. Tovarăşi deputaţi, Influenţa pe care hotăririle Confe­rinţei de la Varşovia o exercită asu­pra desfăşurării evenimentelor inter­naţionale este cu atît mai puternică cu cât, în această perioadă, în viaţa internaţională s-au impus atenţiei ge­nerale o serie de importante iniţiative sovietice, care au determinat un pu­ternic curent în favoarea destinderii încordării şi a rezolvării problemelor litigioase pe calea tratativelor. Opinia publică internaţională a a­­preciat noile propuneri ale Uniunii So­vietice în problemele reducerii arma­mentelor, interzicerii armei atomice şi înlăturării primejdiei unui nou război ca o contribuţie din cele mai impor­tante la cauza păcii şi destinderii internaţionale. Corespunzând interese­lor vitale ale popoarelor, aceste pro­puneri sînt aprobate cu însufleţire de toţi oamenii iubitori de pace de pe întreg globul pămîntesc. Rezolvarea problemei austriace, rea­lizată din iniţiativa Uniunii Sovietice, este incontestabil un nou şi important succes al politicii de pace şi destin­dere internaţională. Semnarea la 15 mai de către cele patru mari puteri a Tratatului de stat al Austria, recu­noaşterea deplinei ei suveranităţi con­stituie unul dintre cele mai însemna­te evenimente internaţionale din ulti­ma vreme. Republica Austriacă devine un stat neutru, care nu va participa la nici un fel de blocuri şi nu va per­mite crearea de baze militare străine pe teritoriul ei. Exemplul austriac demonstrează cât de falsă şi de tendenţioasă este teza cercurilor agresive din Occident cum că pentru statele vest-europene ar exista o singură orientare externă: a­­derarea la blocul agresiv al Atlanti­cului de nord. Exemplul austriac ara­tă că în noile condiţii din Europa a­­ceste state pot evita subjugarea lor politică, economică şi militară de că­tre Statele Unite, că ele pot să se dezvolte în mod independent şi să-şi apere securitatea tocmai prin neparti­­ciparea lor la blocurile agresive ini­ţiate de imperialiştii americani. De a­­ceea „atracţia irezistibilă“ — cum o numeşte presa americană — pe care exemplul austriac o exercită în tot mai multe state din Europa apuseană stîr­­neşte adînca nelinişte a noilor preten­denţi la dominaţia mondială. Toate acestea sînt roade incontesta­bile ale politicii consecvente de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte sta­te iubitoare de pace. Mai mult ca ori­cînd ele au un uriaş răsunet în lumea întreagă. Ca rezultat, năzuinţa spre pace a popoarelor a devenit atît de generală şi de puternică, cererea lor ca marile puteri să treacă la rezol­varea problemelor internaţionale pe calea tratativelor a devenit atît de in­sistentă încît nu mai poate fi igno­rată. Tocmai această împrejurare a de­terminat cercurile guvernante ale S.U.A., care pînă nu de mult au avut o atitudine cu totul nefavorabilă ideii unei conferinţe a şefilor guvernelor marilor puteri, să-şi schimbe poziţia şi să declare că sunt de acord cu o a­­semenea conferinţă. Dar în loc să tragă concluziile cu­venite de pe urma ultimelor evenimen­te din Europa şi Asia şi să vadă că ele au constituit tot atâtea eşecuri ale politicii „de pe poziţii de forţă“, a­­ceste cercuri încearcă să prezinte lu­crurile ca şi cum ne-­am găsi în faţa unor „succese“ ale acestei politici. Nu se poate să nu recunoşti că conducă­torii diplomaţiei americane, care şi-au stabilit de mult reputaţia unor oa­meni ce nu se sinchisesc de realitate, au întrecut cu mult, de astă dată, performanţele lor anterioare. A pre­tinde că semnarea Tratatului de stat cu Austria este o „victorie“ a politicii „de pe poziţii de forţă’’ într-un mo­ment cînd, îa­ urma tratativelor dintre guvernul sovietic şi guvernul austriac şi sub presiunea forţelor sociale din Austria şi a opiniei publice mondia­le, eşti nevoit să te împaci cu ideea unei Austrii independente şi neutre şi să renunţi la „fortăreaţa alpină“, pe care strategii americani contau atît de mult în planurile lor, înseamnă să te pui într-o situaţie de-a dreptul ri­dicolă. După cum a reieşit, născocirea de­spre pretinsa victorie a politicii „de forţă“ în Austria a fost necesară in­spiratorilor acestei politici pentru a formula pretenţia nu mai puţin ridi­colă ca pe ordinea de zi a conferinţei şefilor celor patru guverne să fie tre­cută problema restabilirii vechilor re­gimuri în ţările de democraţie­­popu­lară. Aceasta constituie o grosolană ma­nifestare a politicii de amestec în tre­burile interne ale statelor democrat­­populare pe care o promovează de peste zece ani, cu o încăpăţânare dem­nă de o cauză mai bună, cercurile gu­vernante din Statele Unite. Poporul român, liber și stăpîn pe soarta sa, respinge în mod hotărât a­­ceastă nouă încercare imperialistă a S.U.A. de imixtiune în treburile sale interne. (Aplauze puternice). Chestiunea regimului de stat al Ro­­mîniei a fost hotărîtă odiată pentru totdeauna de poporul român conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină n-are căderea s-o pună în discuţie. După cît se pare însă, unele perso­nalităţi oficiale din S.U.A. au pierdut nu numai simţul realităţii, dar şi sim­­­ţu­l măsurii. Aceasta o dovedesc, între altele, discursurile privind ţara noas­tră, rostite nu de mult în incinta par­lamentului Statelor Unite de mai mulţi deputaţi şi senatori americani. Vorbitorii, străduindu-se să fie în no­tă cu conducătorii politicii externe a S.U.A, au mers atât de departe încît au încercat să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat cucerită la 9 mai 1877. Onorabilii congresmeni ar dori să impună o astfel de dată a aniver­sării independenţei încît ea să coinci­dă cu o dată care se aniversează as­tăzi numai în Statele Unite — data urcării pe tron a primului Hohen­­zoller­ în România. După cum­ se vede, vajnicii republi­cani din congresul american nu se la­să cu una cu două când este vorba de o monarhie care a servit cu atâta­­promptitudine interesele capitalului in­ternaţional. Asemenea încercări de amestec în treburile interne ale altor state sunt incompatibile cu principiile Organiza­ţiei Naţiunilor Unite şi nu pot să fie considerate altfel decât ca o expresie a tendinţelor agresive ale unor anu­mite cercuri al căror scop este aţîţa­­rea „războiului rece“ şi accentuarea şi mai puternică a încordării interna­ţionale. In ceea ce priveşte conferinţa şefi­lor guvernelor celor patru mari pu­teri, poporul român, ca şi celelalte po­poare, consideră că ea poate fi folosi­toare numai în cazul în care din partea tuturor participanţilor se va manifesta dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor internaţionale serioase şi de a hotărî măsuri prac­tice care să ducă la micşorarea încor­dării internaţionale. In prezent are loc la Belgrad întâl­nirea la cel mai înalt nivel între re­prezentanţii Uniunii Sovietice şi Iugo­slaviei. Oamenii muncii, poporul român şi guvernul său salută călduros aceas­tă întâlnire, dorind din toată inima în­cheierea cu succes a tratativelor de la Belgrad. Noi atribuim deplinei norma­lizări a relaţiilor dintre Uniunea So­vietică şi Iugoslavia o însemnătate internaţională deosebită pentru întă­rirea păcii şi securităţii în Europa. (Aplauze). Tovarăşi deputaţi, In viaţa internaţională, în ciuda împotrivirii înverşunate a cercurilor agresive care vor să îndrepte lucrurile spre un nou război, s-au creat în mo­mentul de faţă posibilităţi deosebit de favorabile pentru îmbunătăţirea rela­ţiilor între state, pentru rezolvarea a noi probleme litigioase, pentru micşo­rarea încordării internaţionale. Trebuie să desfăşurăm mai departe lupta pentru preîntâmpinarea războiu­lui, pentru consolidarea şi apărarea păcii. In mod special se pune acum sarci­na întăririi păcii şi securităţii în Eu­ropa, căreia i-a fost consacrată Confe­rinţa de la Varşovia. Supun Marii Adunări Naţionale spre ratificare Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală între cele 8 state europene, tratat care constituie un important instrument de garantare a securităţii acestor state, de apărare a păcii şi securităţii în Europa. (A­­plauze prelungite. Toţi se ridică în pi­cioare). Din regii Noi secţii şi unităţi d­in exploatare La Intre­p­rinderea economică oraşul Sibiu s-a înfiinţat în trimestru acesta secţia de fabricare a cuielor de lemn pentru pantof­arie. Noua secţie este înzestrată cu tot utilajul necesar şi va produce pînă la sfârşitul anu­lui peste 50 de tone cuie. Cantitatea ce o va produce, va satisface în între­gime necesităţile din regiune. Unităţi noi s-a­u înfiinţat şi la în­treprinderea „23 August“ din Oraşul Stalin, între care un laborator central­ pentru analizele produselor industriei locale, spre a îmbunătăţi procesele tehnologice. Laboratorul analizează zilnic produsele industriei locale în ramura chimică, materiale de con­strucții, produse din sectorul de pani­ficație etc. — ★ — Tinerii grădinari Elevii Şcolii elementare germane de 7 ani din oraşul Rupea, şi-au făcut prin munca lor o grădină proprie de legume şi zarzavaturi. Dintr-o grădi­nă părăsită, elevii au făcut o gră­dină roditoare care va aproviziona cantina internatului cu zarzavaturi şi legume. Cele 5 parcele, însămânţate cu 5 soiuri de cartofi pe diferite terenuri: teren gras, semigras şi pămînt sărac, au fost repartizate elevilor care participă la concursul tinerilor grădinari. Ei au mai însămînţat şi diferite legume şi zarzavaturi, pentru a produce seminţe, sfeclă butaşi şi căpşuni. Cu produsele obţinute elevii vor participa la concursul tinerilor gră­dinari, care va fi organizat în fiecare an de către secţia raională agricolă. TEOF1L TIRNAVOI, coresp. — -k - Au îmbunătăţit activitatea staţiei de radioficare în parcurile oraşului Mediaş, frec­ventate de un mare număr de oameni al muncii după terminarea orelor de lucru, răsună în fiecare seară cânte­cele emisiunilor muzicale transmise prin difuzoare. Prin aceste emisiuni locale se tran­smit ultimele veşti din oraş, succesele muncitorilor din nenumăratele între­prinderi ale oraşului, ale oamenilor muncii din agricultură, din viaţa cul­turală şi artistică a oraşului. In ultimul timp activitatea staţiei de radioficare de la Mediaş s-a îmbu­nătăţit simţitor, datorită în cea mai mare parte sprijinului dat de comite­tul executiv al sfatului popular oră­şenesc. Nu de mult, un grup de tehnicieni printre care Ioan Tekeszel au con­struit cu mijloace locale un magneto­fon pentru staţia de radioficare. De asemenea s-a amenajat şi s-a dat în folosinţa staţiei un studio bine înzes­trat. Aceste frumoase realizări au fost posibile cu sprijinul preţios adus de unele întreprinderi din oraş, printre care „Vitrometan“ şi „Partizanul Pă­cii”. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale staţiei de radioficare din oraşul Mediaş implică şi o continuă îmbună­tăţire a calităţii emisiunilor locale,­­pentru ca aceste emisiuni să devină o însemnată forţă agitatorică şi mobili­zatoare, pusă în slujba construirii vieţii noi. — ★ — Incomit de drum Membrii şi candidaţii de partid din comuna Mălâncrav, raionul Sighişoa­ra, convinşi de rezultatele ce se obţin în întovărăşirile zootehnice au desfă­şurat o vie agitaţie în nodurile ţăra­nilor muncitori din comună, vorbin­­du-le despre succesele obţinute de în­tovărăşirea din comuna Vama Buzău­lui, raionul Stalin şi dîndu-le ca e­­xemplu celelalte întovărăşiri nou al­cătuite, între care întovărăşirea zoo­tehnică din comuna Răşinari, raionul Sibiu. In urma acestei munci de lămurire, printre primii care s-au în­scris în întovărăşire au fost ţăranii muncitori Gavril Cristea, Axente Da­mian, Augustin Săvan şi alţii, în to­tal 68 de familii cu un număr de 380 de oi. Chiar în seara cînd s-a inaugu­rat întovărăşirea, membrii ei au do­­rit să contracteze cu I.S.P.L. Sif­şoara o cantitate de 425 kg. brînz? Augustin Săvan, ales ca preşe­­se străduieşte să organizeze bir­ca întovărăşirii, pentru ca ne­membrilor ei să fie realizate prin. I. CIOBOTI

Next