Drum Nou, august 1955 (Anul 12, nr. 3306-3330)
1955-08-02 / nr. 3306
2 Drumsten VIAŢA DE PARTID Munca colectivului de redacţie al gazetei de perete „Drum Nou“ din comuna Tigmandru în campania agricola de vară Un rol deosebit de important întiucarea şi îndrumarea oamenilor muncii de pe ogoare îl au gazetele de perete. Ele au sarcina de a mobiliza masele pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului nostm. Gazetele de perete întrunesc întru totul trăsăturile presei comuniste — fiecare din ele este un propagandist, agitator şi organizator colectiv la locul unde apare. ★ - —....................■—— In prezent, în faţa colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete comunale şi săteşti stă măreaţa sarcină de mobilizare a ţărănimii muncitoare pentru efectuarea la timp şi fără pierderi a muncilor agricole de vară (secerat, treierat, predarea cotelor etc.), îmbunătăţirea continuă a activităţii gazetei de perete din comuna Tigmandru, raionul Sighişoara, constituie o problemă principală pentru organizaţia de bază şi comitetul executiv al sfatului popular, al căror organ este. SE PREGĂTEŞTE APARIŢIA UNUI NOU NUMĂR AL GAZETEI DE PERETE Cînd vii pe şoseaua principală a comunei Ţigmandru, din depărtare poţi zări gazeta de perete care este aşezată la intrarea principală a sfatului popular. Ea are o înfăţişare plăcută. Astfel, pe chenarul gazetei vezi desene care exprimă munca specifică a ţăranului nostru muncior, şi poţi citii, scrise cu litere mari, „Gazeta de perete „Drum nou“, organ al organizaţiei de bază P.M.R. şi al comitetului executiv al sfatului popular din comuna Ţigmandru“. Această gazetă de perete a reuşit ca în ultima perioadă să-şi schimbe articolele, regulat din 10 în 10 zile. Articolele tratează problemele comunei, legate de specificul muncii, menţionând şi diferite aspecte ale vieţii pe plan intern şi internaţional. Secretarul organizaţiei de bază, tov. Ion Ciotloş, ţine şedinţă cu colectivul de redacţie, ai cărui membri primesc îndrumările necesare pentru apariţia unui nou număr. O şedinţă de acest fel a fost ţinută şi în ziua de 25 iulie. Cu această ocazie colectivul de redacţie a primit sarcina ca toate articolele gazetei să fie axate pe mobilizarea ţărănimii muncitoare la secerat, treierat, dezmiriştit. In urma instructajului primit, responsabilul colectivului de redacţie, Iosif Grita, împreună cu Teodor Scoruş, Matilda Ciotbaş, Dumitru Văţ şi Vaier Bădău, membri ai colectivului, şi-au întocmit planul de muncă repartizînd sarcini concrete pentru fiecare. CE SPUN OAMENII DESPRE GAZETA DE PERETE In faţa gazetei de perete stă un grup de ţărani, care citesc articolele. Printre ei se află şi Vasile Boc, care a terminat primul seceratul, Mihai Müller şî alţii. Discuţiile încep să se desfăşoare intre ei, pe baza articolelor publicate. Se discută în special asupra articolului intitulat „Să recoltăm şi să dezmîrişti nu la timp“, semnat de T. Scoruş. In acest articol, autorul vorbeşte despre importanţa recoltatului la păioase atunci cînd ele dau în pîrgă. Iată un fragment din articol: „Dacă fiecare ţăran muncitor din comuna noastră ar respecta şi aplica regulile agrotehnice, ca de exemplu, imediat după secerat să treacă la dezmiriştit, vor putea obţine o recoltă sporită la hectar". In articolul semnat de P. Boc „Să ne achităm cu cinste de datoriile faţă de stat“, se arată că numeroşi ţărani se grăbesc să-şi achite cotele cuvenite statului. In încheiere autorul arată că „dind statului nostru, dăm direct pentru noi şi copiii noştri“. Un joc de cinste la gazeta de perete îl ocupă rubrica fruntaşilor comunei la recoltatul griului, printre care se numără ţăranii muncitori Saveta Bradi, Nicolae Rus de la nr. 125, Ştefan Ciotloş, Mihai Dragoş şi alţii. Asemenea articole sunt citite cu mult interes de oamenii din comună. — Ei vedeţi, spune Iov. Petru Boc, gazeta noastră de perete se ocupă din fir în păr de tot ce s-a întâmplat în comună. De aceea mie îmi este dragă gazeta noastră şi în fiecare zi cînd trec ,pe atei vin şî o citesc cu multă plăcere. — Da, răspunde deputatul raional Mirean Möller, uite ce bine scrie şi tov. Bădău al nostru despre conferinţa de la Geneva. Nimeni nu poate spune că în comuna noastră, nu se ştie ce se petrece în lume. Şi iată în urma discuţiilor în faţa gazetei de perete, după o zi de muncă, ţăranii muncitori cu coasele pe umăr se îndreaptă spre casele lor. „GAZETA NOASTRA SE BUCURA PE O LARGA REŢEA DE CORESPONDENŢI" Cu mîniciriie ne-a vorbit responsabilul gazetei despre antenele satului, corespondenţii voluntari, recrutaţi din rîndul ţăranilor muncitori romia şi germani. Aşa apar articole scrise in limba română semnate de Dumitru Zuipcu, Ghieorghe Bnadu, în limba germană de Mihai Müler, Mihai Krestei şi alţii. In comună da noi, spune responsabilul gazetei, nu se întîmplă ceva ,pe Care noi să niu-l cunoaştem. Pe corespondenţiinoştri îi interesează toate problemele satului. Majoritatea din ei sînt fruntaşii comunei şi îndrumători capabili a mobiliza ţărănimea muncitoare din comuna noastră la toate acţiunilepartidului şi guvernului. Noi nu sintem mulţumiţi cu cei 10 corespondenţi, şi luptăm ca în cinstea zilei de 23 August numărul lor să crească cu cel puţin încă 3 tovarăşi. Un ajutor preţios în munca noastră am primit şi din partea instructorului secţiei de propagandă şi agitaţie a comitetului raional de partid, Eroftei Pintea, care ne-a arăţiat cum trebuie să muncim cu coresponderaţii voluntari, pentru ca aceştia intr-adevăr să ne ajute în munca noastră. „CEI ŞAPTE“ De o mare popularitate se bucură rubrica de satiră şi umor a gazetei de perete. „Să rîdem cu haz“, acesta este titlul unui articol în care sunt satirizaţi cei 7 codaşi ai comunei: Nicolae Rusu nr. 63, Ion Moldovan rar. 239, Ioan Cezar, Vasile Dragoş rar. 23, Mihail Braidi, Ioana Avram, Ioan Ciotloş, care deşi aveau condiţii de secerat s-au lăsat pe tînjală. Tăişul criticii este scos şi mairimie în evidenţă prim cele trei desene vii care provoacă rîsete la adresa leneşilor. ÎNTOCMIREA PLANULUI PENTRU NUMĂRUL VIITOR După apariţia unui număr, colectivul se pregăteşte de o nouă ediţie. Pentru aceasta ei se interesează de toate problemele ce se întîmplă în sat. Munca colectivului de redacţie se caracterizează prin multă operativitate. Rubrica „fruntaşi şi codaşi“ apare zilnic, de aceea ea este apreciată şi citită cu atenţie de ţăranii muncitori. Rezultate şi mai frumoase ar putea obţine colectivul de redacţie dacă la ’Scrierea articolalor ar contribui şi membrii biroului organizaţiei de bază. Responsabilul gazetei, losif Gritto, ar putea organiza convorbiri cu corespondenţii, în cadrul cărora aceştia să primească îndrumări practice asupra folului cum trebuie să scrie un articol. In acest fel articolele ar putea fi de mai bună calitate, mai mobilizatoare şi combative. Lupitral cu şi mai multă perseverenţă, această gazetă die perete îşi va îndeplinni întocmai rolul pentru care a fost creată, da a fi îndrumătorul şi mobilizatorul oamenilor muncii din comuna Târgmaiidru. E. BREGER IN CLIŞEU. Un grup de ţărani muncitori citesc cu multă atenţie ediţia a 14-a a gazetei de perete „Drum nou“ din comuna Ţigmandru. Cînd tind drumul spre şcoala elementară din Daneş, eşti întîmpinat de dimchetul glasurilor vesele ale celor 78 de pionieri din diferite colţuri ale regiunii noastre, ce-şi petrec aici, în tabără, pante din vacanţă. O zi senină, cu soare arzătoare. Ajuns la polairta taberei, vreau să intru. Un glas subțire, dar hotărft, i»o oprește. — Nu se poate intra! Cine stateți d-voastră? In fața mea stau trei copii, trei magildeţe cu ochi strălucitori, sfredelitori. Ei, dar cît sínt de mi Vacanţă oi. De nu le spun de unde stai, desigur că n-aş putea Intra la nici un chip. Ei stat garda taberei, la poartă. Peste toți gălăgie, voie bună, rîsete. Doar câţiva, tăcuţi, prin cuilţuri umbroase, joacă cu multă seriozitate şah. „Chibiţii“ se învârt în junii lor, şuşotesc între ei. Cu glas tare nu vorbesc! E campă’chiat. Campiomatul taberei. Pitaă acum cei maibuni se dovedesc a fi Miklós Farkas şi Mareea Trif. Diac parcă poţi juca şah tot tiînpud? Nu! Şi la tabără ai ce face! Dacă nu joci şah, joci tenis ide masă sau te joci cu mingea, sau ... plăcută Cele patru cercuri îi atrag pe copii deopatrivă. In cercul literar, condus de tov. prof. Lidia Omilescu, afli lucruri noi despre oameni mari ai trecutului nostru, despre scrierile lor, în cercul tinerilor matumailişiti şi geografi, aduni şi cunoşti insecte, lucrezi la ierbarul pentru elevii şcolii ce găzduiesc tabăriţa, îngrijeşti colţul viu, faci excursii, în cercul muzical înveţi cîntece noi şi frumoase pentru serbările taberei, iar în cercul sportiv îţi oţeteşti trupul. Ziua trece fără să bagi de seamă. Şi cînd umbrele serii acoperă pămîntuil, pe un deal, sau la marginea Timavei se aprinde un foc şi cîntecele şi poeziile şi glumele curg una după alta în jurul lui. Focul de tabără. Trece o zi, trece alta, trec zilele de vacanţă. Dar în inima ta, pionier, rămân neşterse zilele petrecute în tabără, amintirea prietenilor tăi de acolo. T. BOIAN V. im saptamma aceasta pe ecran CINEMATOGRAFELE „POPULAR“ ŞI „MAXIM GORKI“: „SALARIUL GROAZEI41 Acum câţiva ani, regizorul francez Henri Georges Glouzot a plecat în America centrală pentru a realiza un film documentar. Imaginile luate atunci au constituit canavaua pe care s-a brodat acţiunea filmului artistic „Salariul groazei“, o puternică acuzare a exploatării nemiloase a trusturilor petrolifere americane. Acţiunea filmului „Salariul groazei“ se petrece în orăşelul La Piedros, din America centrală, unde oamenii hăituiţi de foame şi de poliţie, caută din răsputeri un angajament, ca să-şi încropească plinea de fiece zi. Stăpîni ai speranţelor acestor dezmoşteniţi sînt trusturile petrolifere, care-şi recrutează mîna de lucru după bunul plac, în dispreţul celor mai elementare legi ale omeniei. Intr-o noapte, una din sondele trustului ia foc... Alarmă! Beneficiile trustului sînt în primejdie. Hotărîrea a fost luată: trebuie angajate „vieţi“, care să transporte nitroglicerină la gura sondei, pentru ca explodînd acolo, să o astupe şi să înăbuşe incendiul. In cabana lui O'Brien, împuternicitul trustului se aliniază mulţi din cei fără de lucru, înnebuniţi de mizerie, hotărâţi să câştige 2.000 de dolari, chiar şi cu preţul vieţii. Inlăturînd obstacole şi situaţii grele, care-ţi opresc respiraţia, camioanele se apropie încet de destinaţie. La un moment dat, unul din camioane, la o cotitură, sare în aer. Cealaltă încărcătură îşi continuă drumul. Ca un apucat, Mario coboară din maşină şi se apropie de gura arzîndă a sondei. El se întoarce spre oraş. Bucuria, groaza şi revolta se amestecă nebuneşte în mintea şi inima lui. Deodată, maşina începe să danseze pe şosea, făcând viraje în tactul muzicii. Mario a înnebunit. La o cotitură se prăbuşeşte peste parapet, găsindu-şi moartea... Actorul Yves Montand interpretează cu forţă dramatică, simplitate în gesturi şi putere de expresie, pe nefericitul Mario. Alături de el, Charles Vanel, Peter van Eyck, Folco Luen şi Vera Clouzot trăiesc aevea destinul tragic al lui Jo, Bimba, Luigi şî Linda. Puternică lucrare realistă, care stigmatizează cu violenţă „civilizaţia dolarului“, realizarea lui Henri Georges Clouzot a fost distins cu Marele premiu la Festivalul internațional al filmului de la Cannes, în anul trecut. SE ÎNFRUMUSEŢEAZĂ ORAŞELE REGIUNII NOASTRE Luptăm pentru înfăptuirea angajamentelor luate în întrecere Chemarea la întrecere a comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Stalin, către toate comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti din ţară, a constituit un puternic imbold şi în munca pentru înfrumuseţarea continuă a oraşului Sibiu. Făcînd bilanţul realizărilor obţinute, s-a constatat că datorită eforturilor depuse de către muncitorii,tehnicienii şi funcţionarii sfatului popular al oraşului cît şi sprijinului primit din partea deputaţilor şi cetăţenilor oraşului, au fost obţinute o serie de succese, depăşind multe din angajamentele şi obiectivele fixate în întrecere. Astfel, sarcina planificată de a executa reparaţii la pavaje pe o suprafaţă de 7.000 m.p. pînă la 7 Noiembrie, din care 4.000 m.p. pînă la 23 August, a fost depăşiă încă la 26 iunie cu 68,65 la sută, realizîndu-se 6.746 m.p. reparaţii de pavaje. S-au executat reparaţii la pavaje asfalt atît la carosabil cît şi la trotuare, îmbunătăţindu-se circulaţia pe o serie de străzi şi trotuare cu circulaţie mare, ca strada Tribunei, „1 Mai“, „Octombrie Roşu“, Piaţa Republicii, „9 Mai“ etc. La executarea acestor lucrări s-au evidenţiat îndeosebi muncitorii asfaltatori Vieru Anton şi Nicolae Ţăreanu, care au efectuat lucrări de calitate superioară, precum şi Simion Dorea lucrător în echipa complexă de asfaltare, la aşezatul bordurilor. Datorită muncii conştiente a muncitorilor şi eforturilor tehnicienilor, angajamentul de a pava cu calupuri suprafaţa de 1.000 m.p., planificată pînă la 23 August, a fost depăşit cu 160 la sută, realizîndu-se 2.600 m.p. Prin depăşirea acestei sarcini, s-au executat lucrări pe artere cu circulaţie intensă. S-au reparat pavajele cu calupuri din str. Iile Pintilie, K. Marx şi Plopilor, s-au executat pavaje cu bolovani de rîu pe o suprafaţă de 7.651 m.p. din cei 8.000 mp. cît prevedea angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Această lucrare s-a efectuat în cea mai mare parte pe şoseaua Armatei Roşii, arteră cu o mare circulaţie, pe care s-au făcut amenajări de acostamente, racorduri cu străzile laterale, rigole pavate şi s-a procedat la lărgirea străzii. Această realizare se datoreşte organizării mai bune a muncii şi a transporturilor de materiale, precum şi ajutorului primit din partea cetăţenilor. O altă sarcină reieşită din angajamentele luate prin răspunsul la chemare, care a fost de asemenea depăşită, este cea privitoare la amenajările de trotuare, executîndu-se amenajări pe o suprafaţă de 3.600 m.p. faţă de 3.000 m.p. planificaţi pînă la 23 August. Cu ajutorul neprecupeţit al cetăţenilor s-au executat două poduri de lemn in suburbia Guşter Iţa, precum şi 4 podeţe de lemn şi 6 scocuri pe diferite străzi din oraş. Din angajamentele luate a mai fost realizat reparatul prin balastărî a unei suprafeţe de 5.000 m.p. pe străzile I. Creangă, Lector, Vaita, Patrioţilor şi altele. La aceste lucrări au contribuit un număr de 900 de cetăţeni mobilizaţi de deputaţi şi comitetele de stradă la încărcatul, descărcatul şi nivelatul pietrişului, evidenţiindu-se deputaţii Victor Moldovan şi Ioan Munteanu. Trebuie menţionat sprijinul dat de întreprinderile din oraş şi în special al întreprinderii Auto-Expediţii Sibiu (director Ioan David) care au ajutat cu camioane la efectuarea transportului unei cantităţi de 543 tone balast de la o distanţă de 16 km. de oraş. S-a realizat de asemenea curăţirea şi amenajarea suprafeţei de 100.000 m.p. parcuri şi grădini. La această acţiune au luat parte peste 1.200 utemişti, elevi ai diferitelor şcoli medii şi profesionale. In parcuri s-au confecţionat 840 metri liniari garduri speciale cu care s-au împrejmuit parcurile din Piaţa Unirii şi B-dul Vîşinschi, realizîndu-se astfel pînă acum 84 la sută din angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August. Tot cu ajutorul larg al cetăţenilor, secţia de gospodărie comunală, sub îndrumarea comitetului executiv, a executat amenajarea punctelor verzi din străzile Armatei Roşie, Turnului, B-dul Spitalelor, Piaţa Schiller, Calea Guşteriţei şi Piaţa Cluj. Totodată au fost amenajate în parcuri 1.200 metri liniari de ulei cu balast şi nisip, uritat ca in scurt timp să se completeze cu criblură albă. Pentru taloouirea gardurilor distruse şi părăgruite, care dădeau un aspect urît străzilor, comitetul executiv a îndrumat conducerea I.L.L. să confecţioneze garduri prefabricate din beton armat. S-au confecţionat peste 500 m.l. gard, dia care a fost montată o cantitate de peste 400 m.l. In prezent comitetul executiv are în centrul preocupărilor sale asfaltarea pieţii de cereale, în suprafaţă de 11.000 m.p. Pentru a obţine rezultate şi mai bune la viitor, comitetul executiv va pune un şi mai mare accent pe sprijinul deputaţilor orăşeneşti, al comisiilor permanente, al comitetelor de stradă şi al tuturor oamenilor rannâli din oraşul Sibiu. CONSTANTIN NICULAIASA preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al orașului Sibiu