Drum Nou, august 1955 (Anul 12, nr. 3306-3330)

1955-08-02 / nr. 3306

2 Drum­sten VIAŢA DE PARTID Munca colectivului de redacţie al gazetei de perete „Drum Nou“ din comuna Tigmandru în campania agricola de vară Un rol deosebit de important în­tiu­ca­rea şi îndruma­rea oamenilor muncii de pe ogoare îl au gazetele de pe­rete. Ele au sarcina de a mobiliza masele pentru tradu­cerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului nos­tm. Gazetele de perete întrunesc întru totul trăsăturile presei­ comuniste — fiecare din ele este un propagan­dist, agitator şi organizator colectiv la locul unde apare. ★ - —....................■—— In prezent, în faţa colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete comu­nale şi săteşti stă măreaţa sarcină de mobilizare a ţărănimii muncitoare pentru efectuarea la timp şi fără pier­deri a muncilor agricole de vară (se­cerat, treierat, predarea cotelor etc.), îmbunătăţirea continuă a activităţii gazetei de perete din comuna Tigman­­dru, raionul Sighişoara, constituie o problemă principa­lă pentru organiza­ţia de bază şi co­mitetul executiv al sfatului popular, al căror organ este. SE PREGĂTEŞTE APARIŢIA U­NUI NOU NUMĂR AL GAZETEI DE­­ PERETE Cînd vii pe şo­seaua principală a comunei Ţigman­­dru, din depărtare poţi zări gazeta de perete care este a­­şezată la intrarea principală a sfatu­lui popular. Ea are o înfăţişare plăcu­tă. Astfel, pe che­narul gazetei vezi desene care expri­mă munca specifi­că a ţăranului nos­tru muncior, şi poţi citii, scrise cu litere mari, „Gazeta de perete „Drum nou“, organ al organizaţiei de bază P.M.R. şi al comitetului executiv al sfatului popular din comuna Ţigman­­dru“. Această gazetă de perete a reuşit ca în ultima perioadă să-şi schimbe arti­colele, regulat din 10 în 10 zile. Arti­colele tratează problemele comunei, le­gate de specificul muncii, menţionând şi diferite aspecte ale vieţii pe plan in­tern şi internaţional. Secretarul orga­nizaţiei de bază, tov. Ion Ciotloş, ţine şedinţă cu colectivul de redacţie, ai cărui membri primesc îndrumările ne­cesare pentru apariţia unui nou nu­măr. O şedinţă de acest fel a fost ţi­nută şi în ziua de 25 iulie. Cu această ocazie colectivul de redacţie a primit sarcina ca toate articolele gazetei să fie axate pe mobilizarea ţărănimii muncitoare la secerat, treierat, dezmi­­riştit. In urma instructajului primit, responsabilul colectivului de redacţie, Iosif Grita, împreună cu Teodor Sco­ruş, Matilda Ciotbaş, Dumitru Văţ şi Vaier Bădău, membri ai colectivului, şi-au întocmit planul de muncă repar­­tizînd sarcini concrete pentru fiecare. CE SPUN OAMENII DESPRE GAZETA DE PERETE In faţa gazetei de perete stă un grup de ţărani, care citesc articolele. Printre ei se află şi Vasile Boc, care a terminat primul seceratul, Mihai Müller şî alţii. Discuţiile încep să se desfăşoare in­tre ei, pe baza articolelor publicate. Se discută în special asupra articolu­lui intitulat „Să recoltăm şi să dezmî­rişti nu la timp“, semnat de T. Scoruş. In acest articol, autorul vorbeşte de­spre importanţa recoltatului la păioase atunci cînd ele dau în pîrgă. Iată un fragment din articol: „Dacă fiecare ţăran muncitor din comuna noastră ar respecta şi aplica regulile agrotehnice, ca de exemplu, imediat după secerat să treacă la dez­­miriştit, vor putea obţine o recoltă sporită la hectar". In articolul semnat de P. Boc „Să ne achităm cu cinste de datoriile faţă de stat“, se arată că numeroşi ţărani se grăbesc să-şi achite cotele cuvenite statului. In încheiere autorul arată că „dind statului nostru, dăm direct pentru noi şi copiii noştri“. Un joc de cinste la gazeta de perete îl ocupă rubrica fruntaşilor comunei la recoltatul griului, printre care se numără ţăranii muncitori Saveta Bradi, Nicolae Rus de la nr. 125, Ştefan Ciot­­loş, Mihai Dragoş şi alţii. Asemenea articole sunt citite cu mult interes de oamenii din comună. — Ei vedeţi, spune Iov. Petru Boc, gazeta noastră de perete se ocupă din fir în păr de tot ce s-a întâmplat în comună. De aceea mie îmi este dragă gazeta noastră şi în fiecare zi cînd trec ,pe atei vin şî o citesc cu multă plăcere. — Da, răspunde deputatul raional Mirean­ Möller, uite ce bine scrie şi tov. Bădău al nostru despre conferinţa de l­a Geneva. Nimeni nu poate spune că în comuna noastră, nu se ştie ce se petrece în lume. Şi iată în urma discuţiilor î­n faţa gazetei de perete, după o zi de mun­că, ţăranii muncitori cu coasele pe umăr se îndreaptă spre casele lor. „GAZETA NOASTRA SE BUCURA PE O LARGA REŢEA DE CORESPONDENŢI" Cu mîniciriie ne-a vorbit responsa­bilul gazetei despre antenele satului, corespondenţii voluntari, recrutaţi din rîndul ţăranilor muncitori romi­a şi germani. Aşa apar articole scrise in limba română semnate de Dumitru Zuipcu, Ghieorghe Bnadu­, în limba ger­mană de Mihai Müler, Mi­hai Kres­­tei şi a­lţii. In comună da noi, spune responsabilul gazetei, nu se întîmplă ceva ,pe Care noi să niu-l cunoaştem. Pe corespondenţii­­noştri îi interesează toate problemele satului. Majoritatea din ei sînt fruntaşii comunei şi în­drumători capabili a mobiliza ţărănimea muncitoare din comuna noastră la toate acţiunile­­par­tidului şi guvernu­lui. Noi nu sintem­ mulţumiţi cu cei 10 corespondenţi, şi luptăm ca în cinstea zilei de 23 August numărul lor să crească cu cel puţin încă 3 tovarăşi. Un ajutor preţios în munca noastră am primit şi din partea in­structorului secţiei de propagandă şi agitaţie a comite­tului raional de partid, Eroftei Pin­­tea, care ne-a ară­ţi­­at cum trebuie să­­ muncim cu cores­­­ponderaţii voluntari, pentru ca aceş­tia intr-adevăr să ne ajute în munca noastră. „CEI ŞAPTE“ De o mare popularitate se bucură rubrica de satiră şi umor a gazetei de perete. „Să rîdem cu haz“, acesta este titlul unui articol în care sunt satiri­zaţi cei 7 codaşi ai comunei: Nicolae Rus­u nr. 63, Ion Moldovan rar. 239, Ioan Cezar, V­asile Dragoş rar. 23, Mihail Braidi, Ioana Avram, Ioan Ciot­­loş, care deşi aveau condiţii de se­cerat s-au lăsat pe tînjală. Tăişul cri­ticii este scos şi mai­­rimie în evidenţă prim cele trei desene vii care pro­voacă rîsete la adresa leneşilor. ÎNTOCMIREA PLANULUI PENTRU NUMĂRUL VIITOR După apariţia unui număr, colecti­vul se pregăteşte de o nouă ediţie. Pentru aceasta ei se interesează de toate problemele ce se întîmp­lă în sat. Munca colectivului de redacţie se caracterizează prin multă operativi­tate. Rubrica „fruntaşi şi codaşi“ a­­pare zilnic, de aceea ea este apreciată şi citită cu atenţie de ţăranii munci­tori. Rezultate şi mai frumoase ar pu­tea obţine colectivul de redacţie dacă la ’Scrierea articolalor ar contribui şi membrii biroului organizaţiei de bază. Responsabilul gazetei, losif Gritto, ar putea organiza convorbiri cu cores­pondenţii, în cadrul cărora aceştia să primea­scă îndrumări practice asupra folului cum trebuie să scrie un arti­col. In acest fel articolele ar putea fi de mai bună calitate, mai mobiliza­toare şi combative. Lupitral cu şi mai multă perseve­renţă, această gazetă die perete îşi va î­ndeplin­ni întocmai rolul pentru ca­re a fost creată, da a fi îndrumăto­rul şi mobilizatorul­ oamenilor muncii din comuna Târgmaiidru. E. BRE­GER IN CLIŞEU. Un grup de ţărani muncitori citesc cu multă atenţie ediţia a 14-a a gazetei de perete „Drum nou“ din comuna Ţigmandru. Cîn­d tind drumul spre şcoa­la elementară din Daneş, eşti întîmpinat de d­im­chetu­l glasurilor vesele ale celor 78 de pion­ieri din diferite col­ţuri ale regiunii noas­tre, ce-şi petrec aici, în tabără, pante din va­canţă. O zi senină, cu soare ar­zătoare. Ajuns la polair­­ta taberei, vreau să intru. Un glas subțire, dar ho­­tărft, i»o oprește. —­ Nu se poate intra! Cine stateți d-voastră? In fața mea stau trei copii, trei magildeţe cu ochi strălucitori, sfrede­litori. Ei, dar cît sínt de mi­ Vacanţă oi. De nu le spun de unde stai, desigur că n-aş putea Intra la nici un chip. Ei stat garda taberei, l­a poartă. Peste toți gălăgie, vo­ie­ bună, rîsete. Doar câţiva, tăcuţi, prin cuilţuri umbroase, jo­acă cu multă seriozitate şah. „Chibiţii“ se învârt în ju­nii lor, şuşotesc între ei. Cu glas tare nu vorbesc! E campă’chia­t. Campiomatu­l taberei. Pitaă acum cei mai­­buni se dovedesc a fi Miklós Farkas şi Mar­eea Trif. Diac parcă poţi juca şah tot tiînpud­? Nu! Şi la tabără ai ce face! Dacă nu joci şah, joci tenis ide masă sau te joci cu mingea, sau ... plăcută Cele patru cercuri îi atrag pe copii deopatri­vă. In cercul literar, con­dus de tov. prof. Lidia Omilescu, afli lucruri noi despre oameni mari ai trecutului nostru, despre scrierile lor, în cercul tinerilor matumailişiti şi geografi, aduni şi cunoşti insecte, lucrezi la ierba­rul pentru elevii şcolii ce găzduiesc tabăriţa, îngri­jeşti colţul viu, faci ex­cursii, în cercul muzical înveţi cîntece noi şi fru­moase pentru serbările taberei, iar în cercul sportiv îţi oţeteşti trupul. Ziua trece fără să bagi de seamă. Şi cînd umbrele serii­ acoperă pămîntuil, pe un deal, sau la marginea Timavei se aprinde un foc şi cîntecele şi poe­ziile şi glumele curg una după alta în jurul lui. Focul de tabără. Trece o zi, trece alta, trec zilele de vacanţă. Dar în inima ta, pio­nier, rămân neşterse zi­lele petrecute în tabără, amintirea prietenilor tăi de acolo. T. BOIAN V. im saptamma aceasta pe ecran CINEMATOGRAFELE „POPULAR“ ŞI „MAXIM GORKI“: „SALARIUL GROAZEI41 Acum câţiva ani, regizorul francez Henri Georges Glouzot a plecat în­ A­­merica centrală pentru a realiza un film documentar. Imaginile luate a­­tunci au constituit canavaua pe care s-a brodat acţiunea filmului artistic „Salariul groazei“, o puternică acuzare a exploatării nemiloase a trusturilor petrolifere americane. Acţiunea filmului „Salariul groazei“ se petrece în orăşelul La Piedros, din America centrală, unde oamenii hăituiţi de foame şi de poliţie, caută din răs­puteri un angajament, ca să-şi încro­pească plinea de fiece zi. Stăpîni ai speranţelor acestor dez­moşteniţi sînt trusturile petrolifere, care-şi recrutează m­îna de lucru după bunul plac, în dispreţul celor mai ele­mentare legi ale omeniei. Intr-o noapte, una din sondele trus­tului ia foc... Alarmă! Beneficiile trus­tului sînt în primej­die. Hotă­rî­rea a fost luată: trebuie angajate „vieţi“, care să transporte nitroglicerină la gura sondei, pentru ca explodînd a­­colo, să o astupe şi să înăbuşe incen­diul. In cabana lui O'Brien, împuternici­tul trustului se aliniază mulţi din cei fără de lucru, înnebuniţi de mizerie, hotărâţi să câştige 2.000 de dolari, chiar şi­ cu preţul vieţii. Inlăturînd obstacole şi situaţii gre­le, care-ţi opresc respiraţia, camioa­nele se apropie încet de destinaţie. La un moment dat, unul din camioane, la o cotitură, sare în aer. Cealaltă încăr­cătură îşi continuă drumul. Ca un a­­pucat, Mario coboară din maşină şi se apropie de gura arzîndă a sondei. El se întoarce spre oraş. Bucuria, groaza şi revolta se amestecă nebuneşte în mintea şi inima lui. Deodată, maşina începe să danseze pe şosea, făcând vi­raje în tactul muzicii. Mario a înnebu­nit. La o cotitură se prăbuşeşte peste parapet, găsindu-şi moartea... Actorul Yves Montand interpretează cu forţă dramatică, simplitate în ges­turi şi putere de expresie, pe neferici­tul Mario. Alături de el, Charles Va­nel, Peter van Eyck, Folco Luen­ şi Vera Clouzot trăiesc aevea destinul tragic al lui Jo, Bimba, Luigi şî Linda. Puternică lucrare realistă, care stig­matizează cu violenţă „civilizaţia do­larului“, realizarea lui Henri Georges Clouzot a fost distins cu Marele pre­miu la Festivalul internațional al fil­mului de la Cannes, în anul trecut. SE ÎNFRUMUSEŢEAZĂ ORAŞELE REGIUNII NOASTRE Luptăm pentru înfăptuirea angajamentelor luate în întrecere Chemarea la întrecere a comitetu­­lui executiv al sfatului popular al ora­şului Stalin, către toate comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare oră­şeneşti din ţară, a constituit un pu­ternic imbold şi în munca pentru în­frumuseţarea continuă a oraşului Si­biu. Făcînd bilanţul realizărilor obţinute, s-a constatat că datorită eforturilor depuse de către muncitorii,­­tehnicienii şi funcţionarii sfatului popular al ora­şului cît şi sprijinului primit din partea deputaţilor şi cetăţenilor oraşului, au fost obţinute o serie de succese, de­păşind multe din angajamentele şi o­­biectivele fixate în întrecere. Astfel, sarcina planificată de a executa re­paraţii la pavaje pe o suprafaţă de 7.000 m.p. pînă la 7 Noiembrie, din care 4.000 m.p. pînă la 23 August, a fost depăşiă încă la 26 iunie cu 68,65 la sută, realizîndu-se 6.746 m.p. repa­raţii de pavaje. S-au executat repara­ţii la pavaje asfalt atît la carosabil cît şi la trotuare, îmbunătăţindu-se circu­laţia pe o serie de străzi şi trotuare cu circulaţie mare, ca strada Tribunei, „1 Mai“, „Octombrie Roşu“, Piaţa Re­publicii, „9 Mai“ etc. La executarea acestor lucrări s-au evidenţiat îndeosebi muncitorii asfal­­tatori Vieru Anton şi Nicolae Ţăreanu, care au efectuat lucrări de calitate su­perioară, precum şi Simion Dorea lu­crător în echipa complexă de asfalta­re, la aşezatul bordurilor. Datorită muncii conştiente a munci­torilor şi eforturilor tehnicienilor, an­gajamentul de a pava cu calupuri su­prafaţa de 1.000 m.p., planificată pînă la 23 August, a fost depăşit cu 160 la sută, realizîndu-se 2.600 m.p. Prin depăşirea acestei sarcini, s-au executat lucrări pe artere cu circulaţie intensă. S-au reparat pavajele cu calu­puri din str. Iile Pintilie, K. Marx şi Plopilor, s-au executat pavaje cu bo­lovani de rîu pe o suprafaţă de 7.651 m.p. din cei 8.000 mp. cît prevedea angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Această lucrare s-a efec­tuat în cea mai mare parte pe şoseaua Armatei Roşii, arteră cu o mare cir­culaţie, pe care s-au făcut amenajări de acostamente, racorduri cu străzile la­terale, rigole pavate şi s-a procedat la lărgirea străzii. Această realizare se datoreşte organizării mai bune a mun­cii şi a transporturilor de materiale, precum şi ajutorului primit din partea cetăţenilor. O altă sarcină reieşită din angaja­mentele luate prin răspunsul la che­mare, care a fost de asemenea depă­şită, este cea privitoare la amenajările de trotuare, executîndu-se amenajări pe o suprafaţă de 3.600 m.p. faţă de 3.000 m.p. planificaţi pînă la 23 Au­gust. Cu ajutorul neprecupeţit al cetăţeni­lor s-au executat două poduri de lemn in suburbia Guşter Iţa, precum şi 4 po­deţe de lemn şi 6 scocuri pe di­ferite străzi din oraş. Din angajamentele luate a mai fost realizat reparatul prin balastărî a unei suprafeţe de 5.000 m.p. pe stră­zile I. Creangă, Lector, Vaita, Patrio­ţilor şi altele. La aceste lucrări au con­tribuit un număr de 900 de cetăţeni mobilizaţi de deputaţi şi comitetele de stradă la încărcatul, descărcatul şi nivelatul pietrişului, evidenţiindu-se deputaţii Victor Moldovan şi Ioan Munteanu. Trebuie menţionat sprijinul dat de întreprinderile din oraş şi în special al întreprinderii Auto-Expediţii Sibiu (director Ioan David) care au ajutat cu camioane la efectuarea tran­sportului unei cantităţi de 543 tone ba­last de la o distanţă de 16 km. de oraş. S-a realizat de asemenea curăţirea şi amenajarea suprafeţei de 100.000 m.p. parcuri şi grădini. La această acţiune au luat parte peste 1.200 ute­­mişti, elevi ai diferitelor şcoli medii şi profesionale. In parcuri s-au confecţionat 840 metri liniari garduri speciale cu care s-au împrejmuit parcurile din Piaţa Unirii şi B-dul Vîşinschi, realizîndu-se astfel pînă acum 84 la sută din anga­jamentul luat în cinstea zilei de 23 August. Tot cu ajutorul larg al cetăţenilor, secţia de gospodărie comunală, sub îndrumarea comitetului executiv, a e­­xecutat amenajarea punctelor verzi din străzile Armatei Roşie, Turnului, B-dul Spitalelor, Piaţa Schiller, Calea Guşteriţei şi Piaţa Cluj. Tot­odată au fost amenajate în parcuri 1.200 metri liniari de ulei cu­ balast şi nisip, ur­­ita­t ca in scurt timp să se comple­teze cu criblură albă. Pentru taloouirea gardurilor distruse şi părăgruite, care dădeau un aspect urît străzilor, comitetul executiv a în­drumat conducerea I.L.L. să confec­ţioneze garduri prefabricate din be­ton armat. S-au confecţionat peste 500 m.l. gard, dia care a fost montată o cantitate de peste 400 m.l. In prezent comitetul executiv are în centrul preocupărilor sale asfaltarea pieţii de cereale, în suprafaţă de 11.000 m.p. Pentru a obţine rezultate şi mai bu­ne la viitor, comitetul executiv va pu­ne un şi mai mare accent pe sprijinul deputaţilor orăşeneşti, al comisiilor permanente, al comitetelor de stradă şi al tuturor oamenilor rannâli din oraşul Sibiu. CONSTANTIN NICULAIASA preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al orașului Sibiu

Next