Drum Nou, noiembrie 1955 (Anul 12, nr. 3384-3408)

1955-11-02 / nr. 3384

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ CTM ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3384­­ Miercuri 2 noiembrie 1955 1 4 pag. 20 bani Şantierelor-materiale de construcţie de buna calitate, la timp şi în cantităţi sporite Ca expresie a grijii deosebite a par­tidului şi guvernului pentru dezvol­tarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, în anii primului cincinal pe întreg cu­prinsul regiunii noastre au fost ridi­cate noi fabrici, s-a mărit capacitatea celor existente, s-au înălţat noi con­strucţii social-culturale, locuinţe in­dividuale, blocuri şi cartiere muncito­reşti. Pentru buna aprovizionare a şantie­relor cu materialele necesare, în ulti­mii ani in regiunea noastră au luat fiinţă un însemnat număr de fabrici de cărămidă, la Agnita, Dumbrăveni, Guşteriţa-Sibiu, s-au construit cinci noi cuptoare de ars var dintre care trei numai la Făgăraş şi altele. La dispoziţia sfatului popular al regiunii Stalin, în anul 1955 a fost alocată su­ma de 2.108.200 lei pentru dezvolta­rea capacităţii de producţie a fabri­cilor producătoare de materiale de construcţii. In ultimii ani, multe întreprinderi au reuşit să asigure şantierelor ci­ment, var, cărămizi şi prefabricate de bună calitate, la timp şi în cantităţi sporite de la an la an, sprijinind ast­fel în mod nemijlocit construcţiile. Printre acestea se numără fabrica de ciment „Temelia", care îmdeplinin­­du-şi încă din luna august planul cin­ema­, a dat şantierelor, mii de tone de ciment peste prevederile pianului, fabrica de cărămizi de la Bartolomeu- Oraşul Stalin şi altele. Muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii de la întreprinde­rea 512 prefabricate muncind cu mult elan au reuşit să livreze mii de tone de piese prefabricate pentru construc­ţiile industriale, construcţii de poduri, au dat numeroase produse confecţio­nate pentru prima dată în ţară, iar de curând au terminat întreaga comandă de pătule pentru cereale. Toate aceste realizări obţinute în ramura industriei materialelor de con­strucţii din regiunea noastră, nu sunt însă la înălţimea cererilor mereu spo­rite, de var, ciment, cărămizi, ţigle şi altele, ale şantierelor de construcţii. Sînt unele întreprinderi, care nea­­cordînd importanţa cuvenită întreţi­nerii utilajului şi reparaţiilor capitale, nepunînd în aplicare metodele înain­tate de lucru şi datorită unei slabe munci politice duse in rîndul munci­torilor, au rămas în urmă atît cu rea­lizarea planului global cit şi pe sor­timente, lucru care stinjeneşte prin nelivrarea la timp a materialelor, bu­nul mers al şantierelor. Astfel, I.U­. „23 August” Rupea, care nu s-a preo­cupat în mod suficient de reparaţiile capitale ale utilajului, a făcut repa­raţii de mântuială. Ca urmare, pro­ducţia a fost întreruptă în repetate rânduri de diverse defecţiuni, lucru care a făcut ca fabrica, în cursul tri­mestrului III, să dea cu 656.000 cără­mizi mai puţin decât prevederile pla­nului, adică tocmai necesarul cu care s-ar fi putut construi circa 20 de lo­cuinţe individuale pentru oamenii muncii. La fabrica de cărămizi „Record" Sibiu, nefolosindu-se din plin mijloace­le tehnice şi din lipsa de preocupare privind ridicarea indicelui de folosire a utilajului, planul de producţie este rămas cu mult în urmă faţă de pre­vederi, producţia realizată fiind sub posibilităţile reale existente în între­prindere. O slabă preocupare pentru introducerea corectă şi pe o scară cit mai largă a metodelor înaintate de lucru, a făcut ca şi fabrica de cără­mizi „Brigadierul” din Tărlungeni să producă sub posibilităţi. Din ce în ce mai acut se pune problema micii mecanizări în special­in fabricile de cărămizi şi ţigle, dar lucrul acesta este privit cu multă uşurinţă de con­ducerea unor fabrici şi I.I.L. din ra­ioanele regiunii noastre. Există încă multe fabrici care manifestă o slaba preocupare pentru creşterea calificării profesionale a oamenilor şi asigura­rea unor condiţii cit mai bune de ca­zare şi alimentare, lucruri organic le­gate de procesul de producţie, creşte­rea productivităţii muncii şi îmbună­tăţirea calităţii produselor. Asemenea exemple le constituie fabrica de că­rămizi „1 Mai" Dîmbău şi altele. Un alt factor care aduce însemnate prejudicii procesului de producţie din construcţii, este nelivrarea la timp şantierelor, a materialelor prevăzute în contract de către fabricile producă­toare. Astfel, I.I.L. raional Stalin, prin nelivrarea la timp a balastului ciuruit şi a nisipului a determinat întreprin­derea 512 prefabricate, pentru a evita un gol de producţie, să aducă mate­rialele necesare de la Porumbacu, ceea ce a mărit preţul de cost cu 15—20 la sută. Intr-o situaţie asemănătoare a fost pus şi T.R.C.L.-ul, care conform contractului trebuia să primească de la fabrica ,,Veneţia", din cadrul I.I.L. Făgăraş (director Gh. J­ipu) 50.000 ţigle solzi, necesare acoperirii lucrări­lor în execuţie. Din cauză că s-a în­­tîrziat livrarea ţiglelor, clădirile nu au putut fi acoperite, ploile producînd serioase avarii pereţilor şi tavanelor, aşa cum s-a întîmplat la şcoala C.C.F.S. Cu toate că transportul pînă la gara de cale ferată cade în atri­buţia producătorului, conducerea fa­bricii „Veneţia” şi-a neglijat obliga­ţiile şi dacă T.R.C.L.-ul nu şi-ar fi adus ţiglele cu mijloace proprii, poate nici pînă acum clădirile nu ar fi putut fi acoperite. întreprinderile producătoare de ma­teriale de construcţii din regiunea noastră, au asigurate toate condiţiile pentru a-şi ridica producţia, pentru a produce mai multă cărămidă, ţigle, ci­ment, var, de o calitate superioară. Pentru aceasta conducerile întreprin­derilor şi comitetele sindicale trebuie să organizeze mai bine procesul de producţie, asigurînd din timp munci­torilor condiţiile necesare realizării sarcinilor de plan prin asigurarea stocu­rilor de materie primă, introducerea micii mecanizări, reparaţii de bună calitate şi la timp a utilajului. In mo­mentul de faţă, cînd se pune un mare accent pe producţia materialelor de construcţii, comitetele sindicale au da­toria să organizeze o susţinută între­cere socialistă, să extindă metodele înaintate de lucru şi experienţa frun­taşilor. De la conducerea administra­tivă a întreprinderilor se cere ca în timpul frumos care a mai rămas să-şi organizeze producţia in vederea con­diţiilor speciale din timpul iernii, să iniţieze un număr tot mai mare de cursuri de calificare asigurînd în ace­laşi timp condiţii din ce în ce mai bune de lucru şi de trai muncitori­lor. Organizaţiile de bază sprijinite fiind de comitetele orăşeneşti şi raio­nale de partid, trebuie să-şi intensi­fice munca pentru ca întreprinderile rămase în urmă să-şi îndeplinească planul atît global cit şi pe sortimente, să ajute conducerile administrative în creşterea producţiei şi scăderea pre­ţului de cost. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti tre­buie să sprijine în mod permanent fa­bricile de cărămidă pentru ca acestea, îmbunătăţi­ndu-şi munca, să producă cantităţi din ce în ce mai mari de materiale necesare şantierelor. Muncitori, ingineri şi tehnicieni! In cinstea celui de al II-lea Congres al partidului, intensificaţi-vă eforturile pentru a da patriei materiale de con­strucţii de bună calitate, la timp şi în cantităţi sporite. ROADELE ÎNTRECERII SOCIALISTE îndrumaţi de organizaţia de bază muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderea economică raională din Sighişoara, desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă pentru ridicarea producţiei şi productivităţii muncii, pentru a -şi îndeplini angajamentele luate în cinstea Congresului partidu­lui, punîn­d la dispoziţia celor ce mun­cesc tot mai multe produse de larg consum. Pînă acum, prin preocupările tehnicienilor şi muncitorilor s-a lărgit cu mult numărul noilor sortimente producînd maşini de tocat carne, cen­­trifuge pentru miere, vane de baie, cazane de rufe, arzătoare de gaz etc. In întrecerea socialistă cele mai bune rezultate le-au obţinut fruntaşii în producţie printre care turnătorul Şte­fan Manta, tinichigiul Ioan Gruşu, lă­cătuşul Mihai Solomon şi alţii care ob­ţin depăşire de plan între 50 şi peste 100 la sută. Colectivul de corespondenţi voluntari de la întreprinderea economică raională Sighişoara SI JSR — Să depunem toate eforturile pentru terminarea imediată a însămînţări­­lor şi recoltărilor: Intre fruntaşii la însâmînţări; Unde duce lipsa de evidenţă. Iacob Negrea: Meto­dele de lumi ale brigăzii noastre; Când campania agricolă de toamnă este condusă din birou (pag. 2). — Rezultatul concursului literar orga­nizat de comitetul regional A.R. L.U.S. şi ziarul „Drum nou“ (pag. 2). — „Bibliotecăriţa“ (pag. 2). — Lucrările conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri: DECLARAŢIA LUI V. M. MOLOTOV CU PRIVIRE LA DEZ­VOLTAREA CONTACTELOR IN­TRE EST ŞI VEST (pag. 3). — DECLARAŢIA LUI V. Al. MOLO­TOV IN PROBLEMA SECURITĂ­ŢII EUROPENE (pag. 4). ________________________________| în cuprinsul ziarului: IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOIEMBRIE ŞI A CONGRESULUI PARTIDULUI SUCCESE ÎN REMORCAREA Ceferiştii de la Depoul Sibiu îşi sporesc eforturile pentru îndeplinirea angajamentelor luate in cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al II-lea Congres al partidului, de a remorca trenurile pe linia Sibiu—Vinţul de Jos cu aceleaşi locomotive şi acelaşi personal. Cu toate că la Sibiu nu sunt posibilităţi de reparaţii şi întoarcerea locomotivelor, prin buna îngrijire s-a reuşit ca toate trenurile cu tonaj spo­rit, accelerate, marfă, directe să fie remorcate pe distanţă lungă cum ar fi distanţa Oraşul Stalin — Simeria, O­­raşul Stalin — Ciceu şi altele. In urma rezultatelor obţinute me­canicii au cerut să li se anuleze repa­raţia generală exterioară. Printre a­­ceştia se află mecanicii loan Pocu­­reanu, Pavel C. şi alţii. V. NIŢESCU, coresp. TRENURILOR Mecanicii de motoare şi locomotive de la Depou! de locomotive Sibiu duc o adevărată luptă în în­trecere pentru realizarea de cit mai m­ulte economii de combustibil. Iată-l în clişeul din stingă pe me­­ canicu! Mircea Maier care economise­şte 15—20 tone combustibil conven­ţional în fiecare lună. Apucînd o serie de metode sovie­tice în munca sa a reuşit să-şi depă­şească norma de kilometri intre 2 rep­araţii generale cu 23 la sută. întreiţi­nîndu-şi automotorul în cele mai bune condiţiuni, mecanicul An­ton Ciorniciuc (clişeul din dreapta) realizează lunar o economie de 1.200 litri de motorină. Raionul Făgăraş continuă să se menţină fruntaş la însămînţări Pînă în seara zilei­­de 30 octombrie, în raionul Făgăraş, s-a însămînţat peste 94 la sută din plan. Faptul că în curînd, raionul Făgăraş va termina complet însămîn­ţările de toamnă, se datoreşte în primul rîred, măsurilor organizatorice, tehnice şi politice care au fost luate încă de la începutul cam­paniei şi aplicate în viaţă cu toată ho­­tărîrea de către comitetul raional de partid şi sfatul popular raional. A­ceasta, a făcut ca um număr de 14 co­mune din cele 22 să termine însămîn­­ţările. Printre acestea sînt Berivoii Mari, Cîrţa, Drăguş şi altele Un aport deosebit la buna desfăşura­re­­a lucrărilor de însămînţări l-au a­dus inginerii Alex. Potopea şi H. Rin, care, fiind mereu în rîndul ţăranilor muncitori, i-au aju­tat şi sprijinite con­cret în muncile de arături şi însămin.­ Reduc timpul reparaţiilor Muncitorii şi tehnicienii de la fa­brica de hîrtie şi celuloză „Nicoale Bălcascu” din Zărneşti, luptă cu în­sufleţire pentru realizarea angajamen­telor luate în cinstea zilei de 7 Noiem­brie şi a celui de al II-lea Congres al partidului. In fiecare sector de pro­ducţie se obţin noi succese. Lăcătuşii şi strungarii de la centrala de forţă, prin bun­a organizare a muncii, au ter­­minat­ cu două zile înainte de termenul planificat revizia şi repararea maşinii nr. 3. Asemenea succese au obţinut şi mecanicii din atelierul mecanic, care au revizuit şi pus în funcţiune caza­nul de 40 atmosfere în numai 8 zile în loc de 14 zile cît a fost planificat. In munca de reparaţii cele mai bune rezultate le-au obţinut comunistul Ioan Martin, Peter Bok­ros, Mihai Se­­chely, Mircea Nicolae şi alţii. Avînd maşinile bine pregătite mun­citorii din sectorul fabricarea hîrtiei, reuşesc ca zilnic să-şi depășească an­gajamentele luate, astfel că în cinstea zilei de 7 Noiembrie vor lucra în con­tul zilei de 23 decembrie. De aseme­nea pînă la Congres, vor da peste plan 100 tone hîrtie. In întrecerea socialistă, cele mai bune rezultate le-au obţinut brigăzile conduse de Constantin Şer­­ban, Guido Fink, Ana Olteanu şi alţii, care îşi realizează sarcinile de plan în proporţie de 110—115 la sută. MARIN STĂNILA, coresip. Au terminat însămînţărîle Colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie" din Codlea a­u terminat de două zile însămînţă­­rile de toamnă pe o suprafaţă de 150 hectare. La aceasta au contribuit şi tinerii tractorişti E. Bari, I. Coconete, I. A­­xente şi A. Gonter, care au făcut lu­crări de calitate. Insăra înţările au fost făcute cu g­rîu selecţionat produs tot de această gos­podărie colectivă. La aceeaşi gospodărie, colectiviştii au terminat recoltările de toamnă la sfecla de zahăr, cartofi şi cicoare. Folosind în acest an cu mult mai multă eficacitate agrotehnica înainta­tă, colectiviştii au obţinut cantităţi sporite la producţia pe hectar. Astfel, anul acesta la sfecla de za­hăr au recoltat 19.000 kg. la ha. faţă de cele 14.000 kg. cît au obţinut anul trecut iar le cartofi au obţinut aproa­pe 20.000 kg. la ha. faţă de 15.000 kg. cât a­u obținut î­n­­anul trecut. îndeplinirea integrală și la timp a planului de colectări la cartofi — sarcină imediată A trecut mai bine de o lună de zile de cînd pe ogoarele din regiune a în­ceput recoltarea cartofilor. Acum, car­tofii ajungînd la maturitate deplină, în majoritatea raioanelor recoltarea este în toi. Odată cu recoltatul a în­ceput şi acţiunea de predare a cotelor către stat. In această privinţă, raioa­­nele Sibiu — cu 67,1 la sută realizate din planul de colectare de cartofi — Făgăraş — cu 65,3 la sută, Stalin, cu 63,6 la sută şi Mediaş, cu 60,8 la sută, au înregistrat rezultate bune, clasîn­­du-se fruntaşe. In aceste raioane, spre deosebire de celelalte, munca de lămu­rire şi convingere desfăşurată în rin­durile ţăranilor muncitori a creat con­diţii ca zilnic, la bazele de recepţie să sosească convoaie de căruţe­­ale ţăra­nilor muncitori care-şi predăm­ cotele cuvenite statului. La aceasta a contri­buit şi faptul că în cele mai multe comune din raioanele amintite, comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare folosesc pentru popularizarea ţă­ranilor muncitori fruntaşi, precum şi pentru avizarea codaşilor, panourile, staţiile de radioamplificare şi alte for­me ale agitaţiei politice de masă. Rămas mai în urmă cu colectările la cartofi este raionul Sighişoara, care a realizat din planul de colectări 57,3 la sută. •D­acă problema colectărilor în raioa­nele de mai sus este privită cu mai mult interes de către organele de partid şi de stat, în schimb, colectarea cartofilor se desfăşoară extrem de în­cet, încă de la începutul campaniei de recoltări şi colectări în raioanele Tîrnăveni (împuternicit raional al Mi­nisterului Colectărilor D. Ciocan) unde s-a realizat 43,5 la sută din plan, în Agnita (împuternicit T. Topliceanu) unde s-a realizat 45,4 la sută din plan, în Rupea (împuternicit Teofil Manta) unde s-­a realizat 49,1 la sută din plan. Acest lucru dovedește că orga­nele care poartă­­răspunderea asupra felului cum se­­respectă viteza medie zilnică de colectări, nu depun toate eforturile pentru ca colectarea cartofi­lor să se facă în ritm cu recoltările. Faptul că în aceste raioane munca politică de masă şi acţiunile organi­zatorice se duc la voia întîm­plării, fără un plan bine conceput, între re­coltări şi colectări există un decalaj destul de mare. Această rămî­nere în urmă la colec­tările de cartofi trebuie să dea serios de gîndit organelor de partid şi de stat, care sînt datoare să ia grabnice măsuri pentru ca în timpul cel mai scurt recoltările de cartofi să fie ter­minate şi, în funcţie de­­acestea, co­lectările. In regiunea noastră, planul colectăr­rilor la cartofi trebuie îndeplinit pînă cel mai târziu l­a data de 12 noiem­brie. Pentru­­aceasta, este necesar să se ia urgente măsuri de către orga-rreie locale, sub îndrumarea comitetelor ra­ionale de partid, stabil­in­du-se ritmul zilnic al colectărilor de cartofi pe co­mune şi gospodării. Este de asemenea necesar, ca agitatorii, utemiştii, comi­siile de femei, deputaţii etc. folosind intens toate mijloacele de agitaţie politică de masă, să ducă o perma­nentă muncă de lămurire în rîndul ţă­ranilor muncitori, spre a-şi preda îndată după recoltare cotele cuvenite statului. SITUAŢIA COLECTĂRILOR DE CARTOFI PINA IN ZIUA DE 1 NOIEMBRIE Raionul †/6 Raionul †/6 Sibiu 67,1 Sighişoara 57,3 Făgăraş 65,3 Rupea 49,1 Stalin 63,6 Agnita 45,4 Mediaş 60,8 Tîrnăveni 43,5

Next